Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus): Diferență între versiuni
m (→Stareții mănăstirii) |
m |
||
| Linia 8: | Linia 8: | ||
|ctitor=Sf. voievod [[Constantin Brâncoveanu]]<br/>Mitropolitul [[Nicolae Bălan]]<br/>Mitropolitul [[Antonie Plămădeală]] | |ctitor=Sf. voievod [[Constantin Brâncoveanu]]<br/>Mitropolitul [[Nicolae Bălan]]<br/>Mitropolitul [[Antonie Plămădeală]] | ||
|stareţ=Ilarion Făgărășanul | |stareţ=Ilarion Făgărășanul | ||
| − | |mărime aprox= | + | |mărime aprox=35 [[călugăr]]i |
|localizare= {{flag|Romania}} Sâmbăta de Sus,<br/>județul Brașov | |localizare= {{flag|Romania}} Sâmbăta de Sus,<br/>județul Brașov | ||
|limba liturgică=română | |limba liturgică=română | ||
Versiunea de la data 28 decembrie 2018 13:49
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus) | |
| |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Sibiului |
| Tip | călugări |
| Înființată | 1657 |
| Ctitori | Sf. voievod Constantin Brâncoveanu Mitropolitul Nicolae Bălan Mitropolitul Antonie Plămădeală |
| Stareț | Ilarion Făgărășanul |
| Mărime aprox. | 35 călugări |
| Localizare |  Sâmbăta de Sus,județul Brașov |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Site web oficial | www.manastireabrancoveanu.ro |
Mănăstirea Brâncoveanu (cunoscută și ca Mănăstirea Sâmbăta de Sus), cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov, ctitorie a Sf. voievod Constantin Brâncoveanu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare BV-II-a-A-11812.[1]
Cuprins
Istoric
Pe locul actualei mănăstiri a existat un așezământ monahal având o biserică de lemn cu dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), construită în 1657 din inițiativa lui Preda Brâncoveanu, vornic din Țara Românească.
Sf. voievod Constantin Brâncoveanu a ridicat aici o biserică nouă, cu ziduri de piatră și cărămidă, construită între anii 1696-1707. Deoarece vechea pisanie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaște cu exactitate anul ctitoririi, ceea ce a dus la mai multe supoziții. Există însă o însemnare făcută pe un Triod, tipărit la Buzău în 1701, unde se specifică: „acest Triod ni s-a dat de pomană de măria sa vodă Io Constantin B. Brâncoveanu voevod mânăstirii din satul măriei sale de la Sâmbăta de Sus, văleat 7210”.[2] Anul 7210 (de la facerea lumii) corespunde anului 1701 d.Hr., deci în acel an mânăstirea era deja ridicată.
Picturile interioare (fresce) au fost realizate în 1766, de către zugravii Ionașcu și Pană.
După trecerea Transilvaniei în stăpânirea Imperiului Habsburgic (la sfârșitul secolului al XVII-lea), persecuțiile de natură religioasă au făcut mii de victime printre românii ardeleni, care nu voiau să-și schimbe credința ortodoxă strămoșească și să treacă la catolicism. Românii ortodocși au rezistat, fiind ajutați, în primul rând, de bisericile și mănăstirile lor. Din acest motiv a început calvarul distrugerii mănăstirilor și bisericilor ortodoxe din Transilvania. Peste 150 de mănăstiri au fost distruse la ordinul guvernatorului Transilvaniei, generalul austriac Adolf Nikolaus von Buccow (1762-1764). Ca prin minune, Mănăstirea Brâncoveanu a rămas neatinsă, dar după două decenii, în 1785, a fost trimis un detașament militar condus de generalul Preiss, care a dărâmat această sfântă mănăstire. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a rămas în stare de ruină. După distrugerea mănăstirii, palatul brâncovenesc din Sâmbata de Sus, aflat la circa 10 km depărtare, a fost locuit vremelnic de urmași ai familiei Brâncoveanu. Aceștia au stăpânit domeniul până la primul război mondial. În 1922, după realizarea Marii Uniri, cu ocazia realizării reformei agrare decretate în 1921, statul român a predat Mitropoliei Ardealului domeniul brâncovenesc, inclusiv ruinele mănăstirii.[3]
IPS Nicolae Bălan, Mitropolit al Ardealului între 1920-1955, este al doilea ctitor al Mânăstirii de la Sâmbăta de Sus. Consecvent țelului său de întărire a Ortodoxiei și de reorganizare a monahismului în Transilvania, el a hotărât reconstruirea acestui sfânt lăcaș. Lucrările de refacere a bisericii au început în vara anului 1926, când s-au dezgropat din ruine zidurile vechii biserici, s-au refăcut părțile ce lipseau și s-a construit acoperișul. Lucrările au fost anevoioase și au fost întrerupte în perioada celui de-al doilea război mondial. Târnosirea bisericii și a noilor clădiri (chilii și anexe) a avut loc la 15 august 1946, când se sărbătorea și hramul mănăstirii: Adormirea Maicii Domnului. În cuvântarea ținută cu acest prilej, după ce a făcut un scurt istoric al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan a explicat de ce întârziase sfințirea: vroia să clădească o casă mare pentru călugări, tiparniță și casă de adăpost pentru preoții bătrâni. Întrucât împrejurările nu au permis realizarea acestui plan mai vast, mitropolitul Nicolae a săvârșit sfințirea, mulțumindu-se cu ce se realizase până atunci. În interiorul noii biserici s-au păstrat și porțiuni din pictura veche. Arhitectura bisericii mânăstirii se încadrează întru totul în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea în Ţara Românească. Pe peretele vestic al pronaosului se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni. Pronaosul bisericii a servit și de necropolă pentru cel de-al doilea ctitor al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan. Mai jos de biserică, la circa 50 m, a reconstruit și vechea clopotniță a mânăstirii în forma inițială, unde până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte) au fost adăpostite cele cinci clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depășește 2000 Kg.[2]
Arhitectură
Arhitectura bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită între anii 1926-1946, se încadrează în stilul brâncovenesc, stil apărut la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea în Țara Românească.
Pe peretele dinspre apus al pronaosului se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni. Pronaosul bisericii a servit și ca necropolă pentru cel de-al doilea ctitor al mănăstirii, mitropolitul Nicolae Bălan.[2]
La exterior, decorația în piatră a încadrărilor de la uși și ferestre, dar mai ales a pilaștrilor sculptați și a panourilor de piatră traforată din pridvorul bisericii conferă o frumusețe aparte acestui monument. A fost realizat un brâu de cărămidă dispus în zimți, tipic stilului brâncovenesc. Turla bisericii este octogonală la exterior și cilindrică în interior.[3]
Interiorul bisericii, în formă de cruce în plan, divizat în altar, naos, pronaos și pridvor, prezintă împărțirea întâlnită la mai toate bisericile construite în epoca lui Brâncoveanu, ca și după aceea. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă și cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul. În naos, pictura este aranjată în cinci registre: sfinți mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Învierea Domnului și Schimbarea la Față. Tâmpla bisericii, construită din zid masiv, care permite intrarea în altar prin trei uși, este de asemenea pictată în întregime în frescă cu icoane conforme cu canonul bisericesc ortodox.[3]
În interiorul acestei biserici s-au păstrat și porțiuni din pictura veche.
Mai jos de biserică, la circa 50 m, a fost reconstruită și vechea clopotniță a mânăstirii, în forma inițială. Până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte) au fost adăpostite cele cinci clopote, foarte bine armonizate, a căror greutate depășește 2000 Kg.[2]
Stareții mănăstirii
- Protosinghel Arsenie Boca (1940-1944)
- Arhimandrit Serafim Popescu (1944-1954)
- Arhimandrit Ioan Dinu (1955-1971)
- Arhimandrit Veniamin Tohăneanu (1971-1993)
- Arhimandrit Irineu Duvlea (1993-2000)
- Arhimandrit Ilarion Urs (2000-2015)
Mănăstirea Brâncoveanu în prezent
Galerie de imagini
Turnul-clopotniță (văzut dinspre exterior)
Turnul-clopotniță
Biserica nouă (intrarea)
Stăreția
Galeria chiliilor
Note
- ↑ https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-BV.pdf Lista monumentelor istorice - Județul Brașov
- ↑ 2,0 2,1 2,2 2,3 Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus - Istoric, accesat 17 octombrie 2018
- ↑ 3,0 3,1 3,2 Teodor Dănălache, Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus, 21 aprilie 2017, CrestinOrtodox.ro
