Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)

Mănăstirea Bistriţa
Jurisdicție	Mitropolia Munteniei şi Dobrogei
Tip	călugăriţe
Înființată	1490
Ctitori	Marele Ban Barbu Craiovescu
Stareț	Mihaela Tamaş
Mărime aprox.	35 călugăriţe
Localizare	satul Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea
Limba liturgică	română
Cântarea
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri	Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Site web oficial	http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-bistrita

Mănăstirea Bistriţa este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Este o ctitorie a boierilor Craioveşti, datând din jurul anului 1490, având hramul Adormirea Maicii Domnului.
Este vestită şi prin faptul că aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească, unde s-a tipărit de către călugărul Macarie, în 1508, Liturghierul (în limba slavonă, prima carte tipărită pe pământ românesc.
La Mănăstirea Bistriţa se află moaştele Sf. Cuvios Grigorie Decapolitul.

Istoric

Mănăstirea Bistrița a fost ctitorită de către boierii Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi: Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), fiind ridicată între anii 1492-1494 pe pitoreasca vale a râului cu același nume.

Prima atestare documentară a mănăstirii este un act datat în 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul, voievod al Ţării Româneşti.

Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Într-un document al vremii se specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, „şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii, din temelie o au risipit”.

A fost refăcută în timpul Sfântului voievod Neagoe Basarab, între 1515 - 1519, tot de către boierii Craiovești (după unii istorici, Neagoe Basarab fiind chiar fiu al marelui vornic Pârvu Craiovescu şi al soţiei acestuia, Neaga).

Surse

• Arhiepiscopia Râmnicului - Mânăstirea Bistriţa
• Wikipedia.ro - Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea)