Mănăstirea Bistrița (județul Neamț): Diferență între versiuni
(completări) |
m (cântarea bizantină) |
||
| Linia 10: | Linia 10: | ||
|localizare= {{flag|Romania}} satul Bistriţa,<br>comuna Alexandru cel Bun,<br>judeţul Neamţ | |localizare= {{flag|Romania}} satul Bistriţa,<br>comuna Alexandru cel Bun,<br>judeţul Neamţ | ||
|limba liturgică=română | |limba liturgică=română | ||
| − | |cântarea= | + | |cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]] |
|schituri= | |schituri= | ||
|hramuri= [[Adormirea Maicii Domnului]]<br>([[15 august]]) | |hramuri= [[Adormirea Maicii Domnului]]<br>([[15 august]]) | ||
|site= | |site= | ||
|}} | |}} | ||
| − | |||
'''Mănăstirea Bistriţa''' din județul Neamț este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun, aflată în [[arhiepiscop]]ia Iaşilor. Este o [[ctitor]]ie a voievodului Moldovei [[Alexandru cel Bun]], datând din anul 1407 (prima atestare documentară).<br> | '''Mănăstirea Bistriţa''' din județul Neamț este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun, aflată în [[arhiepiscop]]ia Iaşilor. Este o [[ctitor]]ie a voievodului Moldovei [[Alexandru cel Bun]], datând din anul 1407 (prima atestare documentară).<br> | ||
Mănăstirea are [[hram]]ul [[Adormirea Maicii Domnului]]. | Mănăstirea are [[hram]]ul [[Adormirea Maicii Domnului]]. | ||
Versiunea de la data 3 februarie 2012 11:41
| Mănăstirea Bistriţa (Neamţ) | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Tip | călugări |
| Înființată | 1407 |
| Ctitori | Voievodul Alexandru cel Bun |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | 25 călugări |
| Localizare |  satul Bistriţa,comuna Alexandru cel Bun, judeţul Neamţ |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Bistriţa din județul Neamț este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun, aflată în arhiepiscopia Iaşilor. Este o ctitorie a voievodului Moldovei Alexandru cel Bun, datând din anul 1407 (prima atestare documentară).
Mănăstirea are hramul Adormirea Maicii Domnului.
Cuprins
Istoric
Începuturile Mănăstirii Bistriţa din judeţul Neamţ datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea, atunci când voievod al Moldovei era Petru Muşat, aici ridicându-se o bisericuţă de lemn prin grija ieromonahului Pafnutie. În anul 1402, pe locul bisericii de lemn, voievodul Alexandru cel Bun a ridicat o biserică din piatră. Această biserică era construită după canoanele vremii, având altar, naos, pronaos precum şi o gropniţă; lungimea totală a construcţiei era de circa 30 m.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistriţa datează din 1407, atunci când Alexandru cel Bun emite un act de danie prin care a înzestrat Mănăstirea Bistriţa cu câteva sate şi moşii. În anul 1418 a fost înmormântată aici doamna Ana (Neacşa), iar alături de ea, în anul 1432, a fost îngropat însuşi ctitorul mănăstirii, voievodul Alexandru cel Bun.
În anul 1498, Ştefan cel Mare şi Sfânt a ridicat o impunătoare clopotniţă şi un paraclis (închinat Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava), intrând astfel pe lista ctitorilor acestei mănăstiri. Următorul ctitor a fost Petru Rareş, cel care între anii 1541-1546 a reînoit din temelie sfânta mănăstire, construind un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sf. Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o „casă domnească”.
Mănăstirea Bistriţa a fost închinată „Locurilor Sfinte” (mai exact Patriarhiei Ierusalimului) în 1677 de către Doamna Safta, soţia voievodului Gheorghe Ştefan, începând astfel o lungă perioadă de înstrăinare în care s-a pierdut cea mai mare parte din patrimoniul mănăstirii.
Arhitectonica Mănăstirii Bistriţa
Biserica Mănăstirii Bistriţa, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în stilul moldovenesc clasic. O adevărată catedrală de piatră, cu ziduri groase de peste un metru, biserica are o lungime de peste 45 m şi o înălţime de 40 m.
Spaţiul interior al bisericii este compartimentat în altar, naos, pronaos, gropniţă (camera mormintelor) şi un pridvor închis.
Deasupra naosului se ridică turla principală , de formă circulară în interior şi poligonală la exterior, luminată de patru ferestre mari şi cu firide atât în partea superioară, cât şi la bază. Ca şi biserica, turla este acoperită cu tablă în formă de solzi. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte; la fel gropniţa şi pronaosul, aici ferestrele fiind mai mici.
Icoana făcătoare de minuni
Cel mai preţios odor al Mănăstirii Bistriţa este Icoana Făcătoare de Minuni a Sfintei Ana, dăruită lui Alexandru cel Bun de către împăratul bizantin Manuel al II-lea Paleologul (1391 - 1425).
