Mănăstirea Antim: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: '''Mănăstirea Antim''', cu hramul "Tuturor Sfinților", este un așezământ monahal important din București, ctitorie a sfântului Antim Ivireanul. Este mănăstire de...)
 
m (Sîmbotin a redenumit pagina Mănăstirea Antim (București, România) în Mănăstirea Antim înlocuind redirecționarea: pentru uniformitate cu celelalte articole din aceeași categorie)
 
(Nu s-au afișat 23 de versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Mănăstirea Antim''', cu [[hram]]ul "Tuturor Sfinților", este un așezământ monahal important din București, ctitorie a sfântului [[Antim Ivireanul]]. Este [[mănăstire]] de [[călugăr]]i, care l-a avut ca [[stareț]], până la trecerea sa la Domnul în anul 2002, pe Arhimandritul [[Sofian Boghiu]].
+
{{Mănăstire
 +
|nume=Mănăstirea Antim
 +
|Imagine=[[Imagine:RO_B_Antim_monastery_church-437.jpg|280 px|Mănăstirea Antim - fațada bisericii]]
 +
|jurisdicţie=[[Arhiepiscopia Bucureștilor]]
 +
|tip=[[călugăr]]i
 +
|înfiinţată=1715
 +
|ctitor=Sf. Ierarh [[Antim Ivireanul]]
 +
|stareţ=
 +
|mărime aprox=
 +
|localizare= {{flag|Romania}} București
 +
|limba liturgică=română
 +
|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]
 +
|schituri=
 +
|hramuri=[[Duminica Tuturor Sfinților]]<br>Sf. [[Antim Ivireanul]]
 +
|site=[http://manastireaantim.ro/?optm=acasa Sf. Mănăstire Antim, Paraclis Patriarhal]
 +
|}}'''Mănăstirea Antim''', cu [[hram]]ul „Duminica Tuturor Sfinților”, este un așezământ monahal important din București, ctitorie a sfântului [[Antim Ivireanul]]. Este [[mănăstire]] de [[călugăr]]i, care l-a avut ca [[stareț]], până la trecerea sa la Domnul în anul 2002, pe Arhimandritul [[Sofian Boghiu]]. În prezent este paraclis patriarhal.
  
 +
==Situare==
 +
Mănăstirea Antim se afla în București, pe strada Antim nr. 29 (la intersecția cu strada Justiției), de la Piața Unirii spre Palatul Parlamentului pe partea stângă.
  
==Situare==
+
Este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-a-A-18971''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-B.pdf Ministerul Culturii: Lista Monumentelor Istorice 2015 - București, p. 612], accesat 24 martie 2013</ref>
Mănăstirea Antim se afla în București în strada Antim nr. 29 (la intersecția cu strada Justiției), de la Piața Unirii spre Casa poporului pe partea stângă.
 
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Ctitorul acestui așezământ este Sfântul [[Ierarh]] Antim Ivireanu, care a construit mănăstirea între anii 1713-1715, pe amplasamentul unei modeste biserici din lemn.
+
Ctitorul acestui așezământ este Sfântul [[Ierarh]] [[Antim Ivireanul]], care a construit mănăstirea între anii 1713-1715, pe amplasamentul unei modeste biserici din lemn.
  
Arhitectonic, biserica mănăstirii, construită în plan triconic, aparține, prin concepție si decorație, stilului brâncovenesc.
+
Arhitectonic, biserica mănăstirii, construită în plan triconic, aparține, prin concepție și decorație, stilului brâncovenesc.
  
După cum notează istoricul de artă românească veche Vasile Drăguț, [[iconostas]]ul, unic în arta noastră, este din piatră sculptată, atribuit chiar lui Antim, care, conform [[tradiție]]i, ar făcut și ușa bisericii, bogat împodobită.
+
După cum notează istoricul de artă românească veche Vasile Drăguț, [[iconostas]]ul, unic în arta românească, este din piatră sculptată, fiind atribuit chiar lui Antim, care, conform [[tradiție]]i, ar făcut și ușa bisericii, bogat împodobită.
  
 
Din 1797 a funcționat aici o școală de [[Preot|preoți]]; după 1836, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, iar 1840-1864, Arhivele Statului.
 
Din 1797 a funcționat aici o școală de [[Preot|preoți]]; după 1836, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, iar 1840-1864, Arhivele Statului.
  
În 1912 s-a construit, în incinta mănăstirii, Palatul Sfântului Sinod (o clădire un pic greoaie și în disonanță cu arhitectura ansamblului), unde funcționează și Biblioteca Sfântului Sinod.  
+
În 1912 s-a construit, în incinta mănăstirii, Palatul Sfântului Sinod (o clădire oarecum greoaie și în disonanță cu arhitectura ansamblului), unde funcționează și Biblioteca Sfântului Sinod.  
  
 
Mănăstirea are un muzeu cu obiecte de arta bisericească și o expoziție închinată vieții și activității [[Mitropolit]]ului Antim Ivireanul.
 
Mănăstirea are un muzeu cu obiecte de arta bisericească și o expoziție închinată vieții și activității [[Mitropolit]]ului Antim Ivireanul.
  
Restaurată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (suferind importante modificări arhitectonice și o nouă pictare a bisericii), apoi în anii '50 prin grija Patriarhului Justinian.
+
A fost restaurată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (suferind importante modificări arhitectonice, precum și o nouă pictare a bisericii), apoi în anii '50 prin grija [[Patriarh]]ului Justinian.
 +
 
 +
În urma lucrărilor de sistematizare a zonei din anul 1984, Palatul Sfântului Sinod a fost translatat pe o distanta de 25 m, cu o rotire de 13 grade.
 +
 
 +
[[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât, la [[20 iunie]] 1992, [[canonizare]]a [[ctitor]]ului acestei mănăstiri - Antim Ivireanul, Mitropolit al Ţării Românești (1708-1716), personalitate de înaltă moralitate și cultură - [[prăznuire]]a acestuia fiind în ziua de [[27 septembrie]].
 +
 
 +
La sfârșitul anului 1945, în această mănăstire a luat ființă cercul ''Rugul Aprins'', alcătuit din [[monah]]i și distinși intelectuali (profesori, scriitori, compozitori, pictori, studenți), având ca temă de discuții [[isihasm]]ul.
 +
 
 +
Cercul a fost desființat în 1950, mulți dintre membri săi fiind condamnați la ani grei de temniță de către regimul comunist.
 +
 
 +
==În prezent==
 +
Ansamblul mănăstiresc, monument istoric valoros, găzduiește, în afara mănăstirii propriu-zise, o parte a administrației patriarhale, precum și biblioteca [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]].
  
În urma lucrărilor de sistematizare a zonei din anul 1984, Palatul Sfântului Sinod a fost translatat pe o distanta de 25m, cu o rotire de 13 grade.
+
În prezent, Mănăstirea Antim este paraclis patriarhal și reședință a episcopilor vicari patriarhali.
  
[[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât, la [[20 iunie]] 1992, [[canonizare]]a [[ctitor]]ului acestei mănăstiri - Antim Ivireanul, Mitropolit al Tarii Românești (1708-1716), personalitate de înaltă moralitate și cultură, fiind înscris în calendar în ziua de [[27 septembrie]].
+
==Personalități==
 +
* Sfântul ierarh [[Antim Ivireanul]] - [[ctitor]] (sec. XVIII)
 +
* Arhimandritul [[Sofian Boghiu]] - duhovnic și [[stareț]] (sec. XX)
  
La sfârșitul anului 1945, în această mănăstire a luat ființă cercul Rugul Aprins, alcătuit din [[monah]]i și distinși intelectuali (profesori, scriitori, compozitori, pictori, studenți), având ca temă de discuții [[isihasm]]ul.
+
==Referințe==
 +
<references/>
  
Cercul a fost desființat în 1950, mulți dintre membri săi fiind condamnați la ani grei de temniță comunistă.
+
==Legături externe==
 +
* http://www.cimec.ro/PaginiGazduite/Antim/
  
[[Categorie:Mănăstiri]]
+
[[Categorie:Mănăstiri din București|Antim]]

Versiunea curentă din 21 noiembrie 2018 18:42

Mănăstirea Antim
Mănăstirea Antim - fațada bisericii
Jurisdicție Arhiepiscopia Bucureștilor
Tip călugări
Înființată 1715
Ctitori Sf. Ierarh Antim Ivireanul
Stareț
Mărime aprox.
Localizare   București
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Duminica Tuturor Sfinților
Sf. Antim Ivireanul
Site web oficial Sf. Mănăstire Antim, Paraclis Patriarhal

Mănăstirea Antim, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, este un așezământ monahal important din București, ctitorie a sfântului Antim Ivireanul. Este mănăstire de călugări, care l-a avut ca stareț, până la trecerea sa la Domnul în anul 2002, pe Arhimandritul Sofian Boghiu. În prezent este paraclis patriarhal.

Situare

Mănăstirea Antim se afla în București, pe strada Antim nr. 29 (la intersecția cu strada Justiției), de la Piața Unirii spre Palatul Parlamentului pe partea stângă.

Este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-a-A-18971.[1]

Istoric

Ctitorul acestui așezământ este Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, care a construit mănăstirea între anii 1713-1715, pe amplasamentul unei modeste biserici din lemn.

Arhitectonic, biserica mănăstirii, construită în plan triconic, aparține, prin concepție și decorație, stilului brâncovenesc.

După cum notează istoricul de artă românească veche Vasile Drăguț, iconostasul, unic în arta românească, este din piatră sculptată, fiind atribuit chiar lui Antim, care, conform tradiției, ar făcut și ușa bisericii, bogat împodobită.

Din 1797 a funcționat aici o școală de preoți; după 1836, Seminarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, iar 1840-1864, Arhivele Statului.

În 1912 s-a construit, în incinta mănăstirii, Palatul Sfântului Sinod (o clădire oarecum greoaie și în disonanță cu arhitectura ansamblului), unde funcționează și Biblioteca Sfântului Sinod.

Mănăstirea are un muzeu cu obiecte de arta bisericească și o expoziție închinată vieții și activității Mitropolitului Antim Ivireanul.

A fost restaurată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (suferind importante modificări arhitectonice, precum și o nouă pictare a bisericii), apoi în anii '50 prin grija Patriarhului Justinian.

În urma lucrărilor de sistematizare a zonei din anul 1984, Palatul Sfântului Sinod a fost translatat pe o distanta de 25 m, cu o rotire de 13 grade.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, canonizarea ctitorului acestei mănăstiri - Antim Ivireanul, Mitropolit al Ţării Românești (1708-1716), personalitate de înaltă moralitate și cultură - prăznuirea acestuia fiind în ziua de 27 septembrie.

La sfârșitul anului 1945, în această mănăstire a luat ființă cercul Rugul Aprins, alcătuit din monahi și distinși intelectuali (profesori, scriitori, compozitori, pictori, studenți), având ca temă de discuții isihasmul.

Cercul a fost desființat în 1950, mulți dintre membri săi fiind condamnați la ani grei de temniță de către regimul comunist.

În prezent

Ansamblul mănăstiresc, monument istoric valoros, găzduiește, în afara mănăstirii propriu-zise, o parte a administrației patriarhale, precum și biblioteca Sfântului Sinod.

În prezent, Mănăstirea Antim este paraclis patriarhal și reședință a episcopilor vicari patriarhali.

Personalități

Referințe

Legături externe