Mănăstirea Xenofont (Muntele Athos): Diferență între versiuni
m (leg. int.) |
(ortografie) |
||
Linia 20: | Linia 20: | ||
Existenţa unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un [[monah]] care purta acest nume în anul 1010. După [[căderea Constantinopolului]], mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de piraţi şi rezidită. Domnitorii şi alţi conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucţie a mănăstirii. Atacurile piraţilor au continuat până în secolul al XVIII-lea. | Existenţa unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un [[monah]] care purta acest nume în anul 1010. După [[căderea Constantinopolului]], mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de piraţi şi rezidită. Domnitorii şi alţi conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucţie a mănăstirii. Atacurile piraţilor au continuat până în secolul al XVIII-lea. | ||
În secolul al XVI-lea a fost construit [[catholicon]]ul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstireşti, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. În această [[biserică]] se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din şcoala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 şi 1837. | În secolul al XVI-lea a fost construit [[catholicon]]ul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstireşti, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. În această [[biserică]] se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din şcoala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 şi 1837. | ||
− | În incinta mănăstirii se mai găsesc şi opt [[capelă|capele]]. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie şi cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte şase, închinate Sf. [[Ioan Teologul]], Sf. Eufimia, Sf. [[Cosma şi Damian]], [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]], | + | În incinta mănăstirii se mai găsesc şi opt [[capelă|capele]]. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie şi cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte şase, închinate Sf. [[Ioan Teologul]], Sf. Eufimia, Sf. [[Cosma şi Damian]], [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]], [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării Maicii Domnului în Biserică]] şi Sf. [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)]] se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte şase capele în afara incintei. Tot de mănăstirea Xenofont ţin [[schit]]urile Bunei-Vestirii şi [[Schitul Xenofont (Muntele Athos)|Xenofont]]. |
Biblioteca mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 4000 de cărţi tipărite şi circa 300 de manuscrise. | Biblioteca mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 4000 de cărţi tipărite şi circa 300 de manuscrise. |
Versiunea de la data 14 noiembrie 2013 13:05
Mănăstirea Xenofont | |
Jurisdicție | Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul) |
Tip | călugări (viaţă de obşte) |
Înființată | sec. X-XI |
Ctitori | Monahul Xenofont |
Stareț | Arhimandritul Alexie |
Mărime aprox. | 30-35 de vieţuitori |
Localizare | Muntele Athos, Grecia |
Limba liturgică | greacă |
Cântarea | psaltică |
Schituri, metocuri și chilii | schitul Bunei-Vestiri, schitul Xenofont |
Hramuri | Sf. Gheorghe purtătorul de biruinţă |
Site web oficial |
Mănăstirea Xenofont (grec.: Ξενοφώντος) este una dintre cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos, din nord-estul Greciei. Mănăstirea se află în partea de sud-vest a peninsulei, lângă Mănăstirea Sf. Pantelimon şi este a şaisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte. Hramul mănăstirii este la praznicul Sf. Gheorghe purtătorul de biruinţă, pe 23 aprilie.
Existenţa unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un monah care purta acest nume în anul 1010. După căderea Constantinopolului, mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de piraţi şi rezidită. Domnitorii şi alţi conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucţie a mănăstirii. Atacurile piraţilor au continuat până în secolul al XVIII-lea. În secolul al XVI-lea a fost construit catholiconul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstireşti, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. În această biserică se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din şcoala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 şi 1837. În incinta mănăstirii se mai găsesc şi opt capele. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie şi cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte şase, închinate Sf. Ioan Teologul, Sf. Eufimia, Sf. Cosma şi Damian, Adormirii Maicii Domnului, Intrării Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic) se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte şase capele în afara incintei. Tot de mănăstirea Xenofont ţin schiturile Bunei-Vestirii şi Xenofont.
Biblioteca mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 4000 de cărţi tipărite şi circa 300 de manuscrise.
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri