Mănăstirea Iviron (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Iviron_Sea.jpg|left|thumb|150px|Privire spre mare, din poarta principală a Mănăstirii Iviron]]
+
[[Image:Iviron_Sea.jpg|right|thumb|200px|Privire spre mare, din poarta principală a Mănăstirii Iviron]]
 
'''Mănăstirea Iviron''' (greacă: Μονή Ιβήρων, geoprgiană: ივერთა მონასტერი) este una din cele mai importante mănăstiri atonite, a treia în ordine ierarhică între cele douăzeci. În vechime se numea Ivirica, şi avea, în vremurile de înflorire, 200 de călugări. Astăzi mănăstirea are în jurul a 30 de monahi.
 
'''Mănăstirea Iviron''' (greacă: Μονή Ιβήρων, geoprgiană: ივერთა მონასტერი) este una din cele mai importante mănăstiri atonite, a treia în ordine ierarhică între cele douăzeci. În vechime se numea Ivirica, şi avea, în vremurile de înflorire, 200 de călugări. Astăzi mănăstirea are în jurul a 30 de monahi.
  
Linia 43: Linia 43:
 
O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare.
 
O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare.
  
[[Image:Portaitissa.jpg|thumb|left|[[Panagia Portaitissa]]]]
+
[[Image:Portaitissa.jpg|thumb|left|Panagia Portaitissa]]
[[Imagine:muntele-athos-37.jpg|thumb]]
+
[[Imagine:muntele-athos-37.jpg|thumb|left|Mănăstirea Iviron - vedere aeriană]]
[[Imagine:Untitled-19.jpg|thumb]]
+
[[Imagine:Untitled-19.jpg|thumb|left|Maica Domnului "Portăriţa"]]
 +
 
 +
[[Categorie:Muntele Athos]]
 +
 
 +
[[en:Iviron Monastery (Athos)]]
 +
[[fr:Monastère d'Iveron]]

Versiunea de la data 28 iulie 2008 16:35

Privire spre mare, din poarta principală a Mănăstirii Iviron

Mănăstirea Iviron (greacă: Μονή Ιβήρων, geoprgiană: ივერთა მონასტერი) este una din cele mai importante mănăstiri atonite, a treia în ordine ierarhică între cele douăzeci. În vechime se numea Ivirica, şi avea, în vremurile de înflorire, 200 de călugări. Astăzi mănăstirea are în jurul a 30 de monahi.

Istorie

Zidită între 980 şi 983 de Ioan Iviritul, general al armatelor bizantine, originar din Iviria (Georgia, provincie bizantină în Caucaz). Acesta, renunţând la dregătoria sa, a fost tuns în monahism împreună cu fiii săi, Eftimie şi Gheorghe, de către sfântul Atanasie Athonitul, cu care era prieten. Apoi, adunând ajutoare din Iviria, a ctitorit această mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului, locuită multă vreme de călugări iviriţi. Cei trei ctitori sunt recunoscuţi ca sfinţi. Pomenirea lor, împreună cu a altor sfinţi iviriţi se face la 13 mai.

Mănăstirea a fost de mai multe ori incendiată şi distrusă de piraţi. În timpul patriarhului latin Ioan Vecos au fost ucişi cu sabia 13 călugări din Iviron, pentru ca se opuneau uniaţiei.

Una din importantele restaurări ale mănăstirii a făcut-o în 1513 călugărul georgian Gheorghe Varasvatzes, care a fost stareţ al mănăstirii timp de mai mulţi ani.

Domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601) este şi el un ctitor al mănăstirii, portretul lui votiv fiind zugrăvit pe unul din pereţii bisericii principale a mănăstirii.

Biblioteca

Biblioteca mănăstirii Iviron conţine circa 2000 de manuscrise vechi, 15 manuscrise liturgice, şi peste 20.000 de cărţi, în georgiană, greacă, ebraică, slavonă şi latină.

Odoare, moaşte, icoane

Mănăstirea Iviron este una din cele mai mari şi bogate mănăstiri de pe Muntele Athos. Posedă o mulţime odoare scumpe: vase, veşminte, salbe de galbeni de aur (una dăruită de Petru cel Mare, ţarul Rusiei, pe care n-o poate ridica o persoană).

Moaşte

Aici, la Iviron, se păstrează cele mai vestite sfinte moaşte din tot Sfântul Munte: peste 150 de cutii de argint şi racle cu moaşte de la diferiţi sfinţi.

Printre cele mai venerate sunt: mâna stângă a sfântului Ioan Gură de Aur, mâinile sfinţilor mucenici Pantelimon şi Haralambie, craniile sfinţilor mucenici Teodor Tiron şi Teodor Stratilat.

Icoana Maicii Domnului "Portăriţa"

Cel mai de preţ odor al sau este vestita icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului numaita "Portarita", cea mai renumita din toate tarile ortodoxe.

In paraclisul de la poartă se află Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, numită �Portărita" care a venit pe mare de la Bizant.

O femeie credincioasa pe timpul prigoanei icoanelor a ascuns aceasta icoana in casa, dar soldatii au aflat , atunci aceasta le-a dat bani multi sa-i dea un ragaz pana a doua zi. Atunci noaptea pe ascuns femeia a scos icoana din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus "Maica Domnului eu nu mai pot sa te apar.." si a pus-o pe apa. Iar icoana a venit dreapta pe apa pana la muntele Athos. Calugarii de la Iviron au vazut-o si au incercat sa o scoata din apa dar nu au reusit . Cel care a scos-o din mare a fost monahul Gavriil care era de fapt fiul femeii din Constantinopol.

Apoi nu puteau introduce icoana in biserica , nu au putut-o urni de la poarta manastirii si le era frica sa nu vina sa o ia cineva , atunci s-a auzit glas din icoana "Nu voi ma aparati pe mine, eu va apar pe voi!" apoi au putut-o muta.

S-a prorocit ca la sfarsitul lumii aceasta icoana va pleca pe mare asa cum a venit.

O alta minune la aceasta icoana : un tanar n-a primit paine de la bucatar , atunci Maica Domnului i-a dat un galben sa-l duca bucatarului - bucatarul si-a dat seama de unde era galbenul respectiv si s-a cait.

Uleiul de la candela acestei icoane este leac pentru otrava.

Pe vremea venirii Arabilor în Sf. M-te un soldat arab a lovit cu cutitul în chipul icoanei acesteia, si îndată a început a curge sânge.

Arabul văzând minunea, s-a înfricosat si căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea crestinească si s-a îmbrăcat în haina monahicească, rămânând acolo până la moarte. Pe lângă alte obiecte de valoare are: o evanghelie pe pergament din sec. al XIII-lea, 31 evanghelii pe pergament din sec. XIII-XIX-lea, 45 manuscrise pe pergament cuprinzând chestiuni bisericesti din sec. XIV-XIX-lea, 174 manuscrise cu materii profane din sec. XIX-XX-lea, două evanghelii pe hârtie din sec. XVII-lea, 772 manuscrise de muzică bisericească din sec. XIV-XIX-lea. Se mai află multe Sfinte Moaste: 150 de cutii de argint (au atat de multe particele de moaste incat in fiecare zi la sf. Liturghie scot moastele unui sfant din ziua respectiva), sânge de la Sf. apostol Petru, o părticică din fasa Domnului, o părticică din moastele Sf. Ioan Botezătorul, mâna Sf. Ioan Gură de Aur, capul Sf. Nichita Romanul, al lui Teodor Stratilat si altii.

O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare.

Panagia Portaitissa
Mănăstirea Iviron - vedere aeriană
Maica Domnului "Portăriţa"