Lunea curată

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 17 martie 2013 15:13, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (A se vedea si)
Salt la: navigare, căutare

Lunea curată (el. Καθαρή Δευτέρα), numită în insula Cipru şi Lunea Verde este prima zi a Postului Mare în calendarul creştin ortodox. Este o zi cu dată mişcătoare, aşezată la începutul celei de-a şaptea săptămâni înainte de Paşti.

Apelativul de "Lunea curată" dat acestei zile evocă părăsirea tuturor obiceiurilor păcătoase, ca şi a mâncărurilor de dulce, cum este potrivit la începutul unei perioade de post.

Începutul Postului

Din punct de vedere liturgic, Lunea curată – şi implicit Postul Mare – începe în noaptea de duminică, la o slujbă aparte, numită Vecernia Iertării, unde toţi cei prezenţi îşi cer iertare unul altuia, cu smerenie, pentru a putea începe postul cu conştiinţa curată, cu iertare, şi cu reînnoită dragoste duhovnicească unii pentru alţii.[1]

Prima săptămână din Postul Mare în întregime este numită frecvent "Săptămâna curată". În această săptămână, creştinii participă la slujbele de seară, când se citeşte Canonul Sf. Andrei Criteanul, merg la Spovedanie şi obişnuiesc să facă curăţenia de primăvară (dacă nu este deja făcută înainte de începutul postului. În Lunea curată, mulţi creştini ţin post negru, post ce se poate prelungi marţi şi miercuri sau chiar întreaga săptămână, după puterile fiecăruia, sau mănâncă doar seara mâncare „uscată”, negătită şi fără ulei (fructe, nuci, halva, pâine şi miere).

Tema teologică a Lunii curate este dată de citirea din Vechiul Testament care se citeşte la Ceasul al VI-lea din această zi (Isaia 1, 1-20) şi care proclamă:
spălaţi-vă, curăţiţi-vă. Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată! Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă! Veniţi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face. (Is.1, 15-18).

Astfel, Lunea curată este un dublu început: începutul pocăinţei pentru păcatele trecute, dar şi ziua părăsirii lor şi a întoarcerii spre Dumnezeu, motif de a primi această zi şi ca pe o zi plină de bucurie şi speranţă.

Zi de bucurie

În Grecia şi Cipru, unde Lunea curată este sărbătoare legală, aceasta este sărbătorită cu excursii în aer liber, consumarea de fructe de mare şi alte mâncăruri de post. Se mai mănâncă în această zi un fel de pâine nedospită care se coace doar în această zi, numită "lagana" (gr. λαγάνα). În tradiţia grecească, unde fructele de mare sunt uşor accesibile, se permite consumarea acestora în timpul postului, iar acest lucru a dat naştere unei tradiţii potrivit căreia în această zi se consumă feluri de mâncare elaborate pe bază de fructe de mare.

Se consideră că Lunea curată marchează începutul primăverii, potrivit stihirei din Triod care aminteşte că „răsărit-a primăvara Postului”. [2]

Atmosfera veselă, de primăvară a Lunii curate pare să vină în contradicţie cu spiritul ascetic, de pocăinţă, nevoinţă şi stăpânire de sine al Postului mare. Dar această contradicţie aparentă e unul din aspectele definitorii ale modului în care creştinii ortodocşi se raportează la post, potrivit spiritului pericopei evanghelice citite în această zi (Matei 6, 14-21, care avertizează:
Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Matei 6, 16-18).
Astfel, ortodocşii sărbătoresc începutul postului cu bucurie, căci: Răsărit-a primăvara postului şi floarea pocăinţei…[3]

Note

  1. Potrivit practicii vetero-testamentare, ziua liturgică a creştinilor ortodocşi începe seara, la asfinţit (Facerea 1, 5.
  2. Stihoavna de la Vecernie din ziua de miercuri a Săptămânii Brânzei.
  3. Ibidem.

A se vedea şi

Surse

Legături externe