Lucia din Siracuza: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Surse: -protocronism (italieni în Sicilia secolului III?))
m (leg. int.)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
+
[[Fișier:Aa-StLucy.jpg|right|thumb|Sfânta Lucia din Siracuza]]
[[Image:Aa-StLucy.jpg|right|thumb|Sfânta Lucia din Siracuza]]
+
Sfânta fecioară muceniță '''Lucia''' (283-304) s-a născut în Siracuza (Sicilia) și a primit moarte mucenicească pentru credința creștină în timpul [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecuției lui Dioclețian]], în jurul anului 304 d.Hr. [[Praznic|Prăznuirea]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[13 decembrie]].  
Sfânta fecioară muceniță '''Lucia''' (283-304) s-a născut în Siracuza (Sicilia) și a primit moarte mucenicească pentru credința creștină în timpul persecuției lui Dioclețian, în jurul anului 304 d.Hr. [[Praznic|Prăznuirea]] ei în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[13 decembrie]].  
+
  
 
Nu există nici un dubiu referitor la cinstirea puternică de care se bucura Sfânta Lucia în [[Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)#Perioada pre-niceeană (100–325)|Biserica Primară]]. Ea este una din puținele sfinte ale căror nume se regăsesc în canonul Papei [[Grigorie Dialogul|Grigorie cel Mare]], pe lângă rugăciuni speciale și [[antifon|antifoane]] ale ei în Sacramentariul său. De asemenea, Sfânta Lucia este pomenită în vechiul [[Martirologiu]] Roman. La începutul secolului al VIII-lea, Episcopul Aldhelm de Sherborne a inclus o scurtă descriere a vieții ei printre virginele din ''De Laude Virginitatis,'' iar Venerabilul [[Beda]], la rândul lui, a inclus povestea Sfintei Lucia în propriul său Martirologiu.  
 
Nu există nici un dubiu referitor la cinstirea puternică de care se bucura Sfânta Lucia în [[Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)#Perioada pre-niceeană (100–325)|Biserica Primară]]. Ea este una din puținele sfinte ale căror nume se regăsesc în canonul Papei [[Grigorie Dialogul|Grigorie cel Mare]], pe lângă rugăciuni speciale și [[antifon|antifoane]] ale ei în Sacramentariul său. De asemenea, Sfânta Lucia este pomenită în vechiul [[Martirologiu]] Roman. La începutul secolului al VIII-lea, Episcopul Aldhelm de Sherborne a inclus o scurtă descriere a vieții ei printre virginele din ''De Laude Virginitatis,'' iar Venerabilul [[Beda]], la rândul lui, a inclus povestea Sfintei Lucia în propriul său Martirologiu.  
Linia 56: Linia 55:
 
καὶ ὀδμαῖς ἀΰλοις, τοῦ Λόγου ἑπομένη,<br>  
 
καὶ ὀδμαῖς ἀΰλοις, τοῦ Λόγου ἑπομένη,<br>  
 
Λουκία Ἀθληφόρε, νομίμως ἤθλησας.
 
Λουκία Ἀθληφόρε, νομίμως ἤθλησας.
 
==A se vedea și==
 
'''Wikipedia'''
 
* [[w:Saint Lucy's Day|Saint Lucy's Day]] <small>(Saint Lucy is one of the very few saints celebrated by members of the Lutheran Church among the Scandinavian peoples, who take part in Saint Lucy's Day celebrations that retain many elements of Germanic paganism)</small>
 
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 65: Linia 60:
  
 
==Referințe==  
 
==Referințe==  
<div><references/></div>
+
<references/>
  
 
==Surse==
 
==Surse==
Linia 75: Linia 70:
 
* (en) Peter Popham. "[http://www.independent.co.uk/news/world/europe/santa-lucia-of-the-gondoliers-brought-home-to-sicily-after-a-millennium-691612.html Santa Lucia of the gondoliers brought home to Sicily after a millennium]." The Independent (UK). 17 December 2004.
 
* (en) Peter Popham. "[http://www.independent.co.uk/news/world/europe/santa-lucia-of-the-gondoliers-brought-home-to-sicily-after-a-millennium-691612.html Santa Lucia of the gondoliers brought home to Sicily after a millennium]." The Independent (UK). 17 December 2004.
 
* (gr) Great Synaxaristes: ''[http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1440/sxsaintinfo.aspx Ἡ Ἁγία Λουκία ἡ Παρθενομάρτυς].'' 13 Δεκεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
 
* (gr) Great Synaxaristes: ''[http://www.synaxarion.gr/gr/sid/1440/sxsaintinfo.aspx Ἡ Ἁγία Λουκία ἡ Παρθενομάρτυς].'' 13 Δεκεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
 +
 +
==Legături externe==
 +
* [[w:Saint Lucy's Day|Saint Lucy's Day]]
  
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mucenici]]

Versiunea curentă din 22 septembrie 2017 19:14

Sfânta Lucia din Siracuza

Sfânta fecioară muceniță Lucia (283-304) s-a născut în Siracuza (Sicilia) și a primit moarte mucenicească pentru credința creștină în timpul persecuției lui Dioclețian, în jurul anului 304 d.Hr. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la 13 decembrie.

Nu există nici un dubiu referitor la cinstirea puternică de care se bucura Sfânta Lucia în Biserica Primară. Ea este una din puținele sfinte ale căror nume se regăsesc în canonul Papei Grigorie cel Mare, pe lângă rugăciuni speciale și antifoane ale ei în Sacramentariul său. De asemenea, Sfânta Lucia este pomenită în vechiul Martirologiu Roman. La începutul secolului al VIII-lea, Episcopul Aldhelm de Sherborne a inclus o scurtă descriere a vieții ei printre virginele din De Laude Virginitatis, iar Venerabilul Beda, la rândul lui, a inclus povestea Sfintei Lucia în propriul său Martirologiu.

Viața

Lucia s-a născut din părinți de viță nobilă și bogați în jurul anului 283. Tatăl ei era de origine romană, dar moartea acestuia la o vârstă tânără a lăsat-o pe Lucia în grija mamei, al cărei nume, Eutihia, pare să indice că era de origine greacă.

Mama ei, Eutihia, a suferit mulți ani de dizenterie. Lucia a auzit de renumele Sfintei Agatha din Palermo, patroane Cataniei; când cele două erau la Liturghie, s-a citit din Sfânta Evanghelie pericopa femeii care s-a vindecat de dizenterie prin atingerea de marginea hainei lui Iisus Hristos, ceea ce a făcut-o pe mama Luciei să se roage la mormântul Sfintei Agatha. Cele două au stat în rugăciune toată noaptea, până când au adormit de oboseală. Atunci Sfânta Agatha i-a apărut într-o vedeniei Luciei și i-a spus: "În curând vei fi gloria Siracuzei, așa cum eu sunt cea a Cataniei." În acea clipă, Eutihia s-a vindecat.

Lucia și-a consacrat fecioria, în secret, lui Dumnezeu și și-a împărțit averea săracilor. Deoarece a refuzat să se mărite cu un păgân, pretendentul respins a denunțat-o prefectului Paschasius că este creștină și a fost arestată.

Înainte de toate, ea a fost condamnată să sufere rușinea prostituției; dar cu tărie de la Dumnezeu, ea a stat nemișcată, astfel încât ei nu au putut-o să o tragă la locul rușinii, și astfel ea și-a păstrat puritatea. Apoi, păgânii au încercat să o ardă de vie, și au îngrămădit legături de lemne în jurul ei și le-au dat foc, dar, din nou, Dumnezeu a salvat-o. Într-un sfârșit, a fost ucisă prin decapitare cu sabia și și-a dat duhul în mâinile Domnului. Sfântă Muceniță Lucia, roagă-te lui Dumneze pentru noi!

Numele de Lucia vine din latinescul lux sau lucis care înseamnă "lumină", și, deoarece, ea a fost orbită de către torționaii ei, este considerată sfânat patroană a vederii, a orbilor și a lucidității.[note 1] Nu trebuie confundată cu Sfânta Lucia din Campania (6 iulie).

Moaștele

În privința moaștelor sale, călugărul Sigebert din Gembloux (1030-1112), a scris că trupul ei a rămas în Sicilia nederanjat timp de 400 de ani. Dar în 878, în timp ce tâlharii sarazini islamiști amenințau Siracuza, moaștele ei au fost transferate într-un loc secret.

În 1039 generalul bizantin [Maniaces] le-a luat și le-a dus la Constantinopol. În timpul [Constantinopolului din 1204], francezii au găsit mai multe moaște acolo, iar Dogele Veneției le-a dus mănăstirii San Giorgio din Veneția. În 1313, au fost mutate în Veneția în biserica dedicată ei. În 1513 venețienii au dăruit capul Sfintei Lucia lui Ludovic al XII-lea al Franței, care le-a depus în catedrala orașului Bourges.

Până în 1861 rămășițele moaștelor Sfintei Lucia au fost cinstite în biserica dedicată ei din Veneția. După demolarea acestei biserici pentru a face loc noului terminal de cale ferată, au fost transferate în biserica [Geremia] (Veneția).

Alte părți ale corpului Sfintei Lucia și-au găsit locul în Roma, Napoli,[note 2] Verona, Lisabona, Milano, dar și în Germania și Franța.[1]

Imnografie

Tropar (Glasul 5)

Purtând mantia luminoasă a fecioriei
Și fiind logodită Dătătorul de Viață Hristos
Ai renunțat la dragostea logodnicului pământesc
O Sfântă Muceniță Lucia
Astfel ca dar de nuntă
I-ai adus lui Hristos revăsrsarea sângelui tău
Ceea ce te rogi Lui pentru noi!

Apolytikion, Kontakion, Megalynarion (Grecește)

Ἀπολυτίκιον. Ἦχος πλ. α’. Τὸν συνάναρχον Λόγον.
Παρθενίας φοροῦσα χλαῖναν ὑπέρλαμπρον,
παρθενικῶς ἐμνηστεύθης τῷ Ζωοδότῃ Χριστῷ,
καὶ ἀγάπην γεηροῦ μνηστῆρος ἔλιπες·
ὅθεν ὡς δῶρα νυμφικά, προσενήνοχας αὐτῷ,
τὰ ῥεῖθρα τῶν σῶν αἱμάτων, Λούκια Παρθενομάρτυς,
ᾧ καὶ πρεσβεύεις ὑπὲρ πάντων ἡμῶν.

Κοντάκιον. Ἦχος γ’. Ἡ Παρθένος σήμερον.
Τὴν λαμπράν σου ἄθλησιν, ἀνευφημοῦντες ἐν πόθῳ,
ὡς ἁγνὴν παρθένον σε, καὶ ἀθληφόρον τιμῶμεν·
μόνον γὰρ, Χριστοῦ τὸ κάλλος ἐπιποθοῦσα, ἅπασαν,
ἀπεβδελύξω φθαρτῶν ἰδέαν· διὰ τοῦτο καὶ τμηθεῖσα,
ἀφθάρτου δόξης Λουκία ἔτυχες.

Μεγαλυνάριον.
Φίλτρῳ πτερωθεῖσα τῷ θεϊκῷ,
μνήστορος γηΐνου, ὑπερέδραμες τὴν στοργήν,
καὶ ὀδμαῖς ἀΰλοις, τοῦ Λόγου ἑπομένη,
Λουκία Ἀθληφόρε, νομίμως ἤθλησας.

Note

  1. În arta occidentală, ochii Luciei sunt, uneori, sunt pictați pe o tavă ținută în mână de sfântă (asemănător cu icoana Sfintei Parascheva).
  2. Biserica San Giovanni Maggiore din Napoli pretinde chiar că ar avea ochii ei.

Referințe

  1. Peter Popham. "Santa Lucia of the gondoliers brought home to Sicily after a millennium." The Independent (UK). 17 December 2004.

Surse

Legături externe