Luca din Elada: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(propunere de traducere din engleza)
 
Linia 1: Linia 1:
 
{{Traducere EN}}
 
{{Traducere EN}}
  
[[Image:Osios Loukas.jpg|right|thumb|250px|St Luke the Younger (896-953 AD). Mosaic from the Monastery of Hosios Loukas.]]
+
[[Image:Osios Loukas.jpg|right|thumb|250px|Sfântul Luca cel Tânăr (896-953 d.Hr.). Mozaic din Mănăstirea Hosios Loukas.]]
Our Venerable and God-bearing Father '''Luke the Younger''', also ''' ''Luke of Steiris, Luke of Steirion, Luke the New of Mount Stirion, Osios Loukas O Steiriotis, Luke the Wonderworker, Luke Thaumaturgus, '' ''' or ''' ''Luke of Hellas'' ''' (896-953 AD) was a Byzantine [[saint]] of the tenth century AD, who founded the [[w:Hosios Loukas|Monastery of Osios Loukas]] (Venerable Luke) on the slopes of the ''"great and godly [[w:Mount Helicon|mount of Helicon]]"''<ref>Hesiod. ''[[w:Theogony|Theogony]]''. Transl. Dorothea Wender. Penguin Classics, 1973. p.23.</ref><ref group="note">The [[monastery]] of Hosίos Loukas, built οn the west-slopes of [[w:Mount Helicon|Mount Helίkon]], near ancient Stiris, is perhaps the most important monument of the Middle Byzantίne period in Greece. During the roughly ten centuries since its foundation, the monastery has played α leading role in the historical vicissitudes of the area. It won the favour of emperors and officials during the Byzantine period. During the Frankish period it passed into the possession of an order of Roman Catholic [[monk]]s and subsequently suffered the destructive frenzy and plundering of Catalan and Turkish conquerors. During the Greek Uprising of 1821 it was a base for "armatoloi" and "klephtes" (freedom fighters). (''[http://www.distomo.gr/english/osios_loukas_en.htm ΟΣΙΟΣ ΛΟΥΚΑΣ - HOSIOS LOUKAS]. Municipality of [[w:Distomo|Distomo]], [[w:Boeotia Prefecture|Boeotia Prefecture]], Greece.'')</ref> between Delphi and Levadia, near the coast of the Gulf of Corinth in Boeotia, Greece. He was also one of the earliest saints to be seen [[w:Saints and levitation|levitating in prayer]].<ref group="note">St. [[Ioannikios the Great|Joannicius the Great]] (752, Bithynia - † 4 November, 846, Antidium), one of the greatest monks of Christian East, levitated above the ground when he prayed. St. [[Seraphim of Sarov]] also reportedly levitated during his strolls (Valentine Zander. ''Saint Seraphim of Sarov: His Life.'' London, 1968. pp.39-40.)</ref>
+
Slăvitul şi de Dumnezeu purtătorul Părinte '''Luca cel Tânăr''', cunoscut şi sub numele de ''' ''Luca din Steiris, Luca din Steirion, Luca din Noul Munte Stirion, Osios Loukas O Steiriotis, Luca făcătorul de minuni, Luke Thaumaturgus, '' ''' sau ''' ''Luke din Hellas'' ''' (896-953 d.Hr.) a fost un [[sfânt]] bizantin din secolul al X-lea d.Hr., care a înfiinţat [[w:Hosios Loukas|Mănăstirea din Osios Loukas]] (Cuviosul Luca) pe versanţii ''"marelui şi sfântului [[w:Muntele Helicon|munte Helicon]]"''<ref>Hesiod. ''[[w:Teogonie|Teogonie]]''. Transl. Dorothea Wender. Penguin Classics, 1973. p.23.</ref><ref group="note">[[Mănăstire]]a din Hosίos Loukas, construită pe pantele [[w:Muntele Helicon|Muntelui Helίkon]], în apropierea vechiului oraş Stiris, este, probabil, cel mai important monument din perioada bizantină mijlocie aflat în Grecia. În cele aproape zece secole de la înfiinţarea acesteia, mănăstirea a jucat un rol central în vicisitudinile istoriei acelor locuri. A câştigat favorurile împăraţilor şi autorităţilor din perioada bizantină. În timpul perioadei france, a trecut în posesia unui ordin de [[călugări]] romano-catolici şi, în consecinţă, a suferit furia şi jaful cuceritorilor catalani şi turci. În timpul răscoalei greceşti din 1821 a fost sediu pentru "armatoloi" şi "klephtes" (luptători pentru libertate). (''[http://www.distomo.gr/english/osios_loukas_en.htm ΟΣΙΟΣ ΛΟΥΚΑΣ - HOSIOS LOUKAS]. Primăria din [[w:Distomo|Distomo]], [[w:Boeotia Prefecture|Prefectura Boeotia]], Grecia.'')</ref> între Delphi şi Levadia, lângă coasta Golfului Corint din Boeotia, Grecia. El a fost, de asemenea, unul dintre primii sfinţi care a fost văzut [[w:Sfinţii şi levitaţia|levitând în rugăciune]].<ref group="note">Sfântul [[Ioanichie cel Mare]] (752, Bitinia - † 4 noiembrie 846, la Antidium), unul dintre cei mai mari călugări ai Răsăritului creştin, a levitat deasupra pământului în timpul rugăciunii. Sfântul [[Serafim de Sarov]], de asemenea, a fost văzut levitând în timpul călătoriilor sale (Valentine Zander. ''Saint Seraphim of Sarov: His Life.'' London, 1968. pp.39-40.)</ref>
  
The principal source for Luke's life is an anonymous ''[[Hagiography|Life]]'' written by a monk of Hosios Loukas who had been one of Luke's followers. According to some, he reposed in the year 946; according to others, in 953 AD.<ref>[http://home.iprimus.com.au/xenos/parthenios.html St Parthenios, Bishop of Lampsacos. Our Righteous Father Luke of Mount Stirion]. Commemorated February 7. [[Greek Orthodox Archdiocese of Australia]].</ref> St. Luke's [[feast day]] is celebrated on [[7 februarie]], with the translation of the his [[relics]] celebrated on [[3 mai]].
+
Principala lucrare despre viaţa Sfântului Luca este lucrarea anonimă ''[[Hagiografie|Viaţa]]'', scrisă de un călugăr de la Hosios Loukas care a fost unul din ucenicii lui Luca. După spusele unora, Luca a adormit în Domnul în anul 946; după spusele altora în anul 953 d.Hr..<ref>[http://home.iprimus.com.au/xenos/parthenios.html Sfântul Partenie, episcop de Lampsacos. Dreptul Părinte Luca din Muntele Stirion]. Prăznuit în 7 februarie. [[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă din Australia]].</ref> Prăznuirea Sfântului Luca se face în [[7 februarie]], iar mutarea sfintelor sale [[moaşte]] este sărbătorită în [[3 mai]].
  
==Early Life==
+
==Prima parte a vieţii==
Saint Luke was born in 896 to pious parents who came from Aegina but were forced to settle on the Greek mainland due to Saracen raids. Luke was the third of the seven children of Stephen and Euphrosyne. From his earliest years, he showed a desire for a life of [[Asceticism|ascesis]] and contemplation usually only found in seasoned [[Geronta|elders]]. He abstained from all flesh, cheese, eggs, and delicacies, drank only water, and kept a total fast on Wednesdays and Fridays. While herding cattle or tilling the family fields, he would often give away his food and even his clothing to the poor, returning home naked. He once gave away almost all the seed which was needed for planting in the fields. The [[Lord]] rewarded him for his charity, and the harvest gathered was greater than ever before.
+
Sfântul Luca s-a născut în anul 896 din părinţi pioşi care erau din Eghina, dar fuseseră obligaţi să se mute în Grecia continentală din cauza raidurilor sarazine?. Luca a fost al treilea din cei şapte copii a lui Ştefan şi ai Eufrosinei. Încă de la o vârstă fragedă, el a arătat dorinţa de a trăi o viaţă [[Asceticism|ascetică]] şi contemplativă, dorinţă care se găseşte de obicei doar la călugări vârstnici. el se abţinea de la carne, brânză, ouă şi delicatese, bea doar apă şi ţinea un post total miercurea şi vinerea. În timp ce păştea vitele sau cultiva pământul familiei, adesea, el dădea săracilor merindele sale sau chiar hainele cu care era îmbrăcat, întorcându-se acasă dezbrăcat. Odată, el a dat săracilor aproape toate seminţele de care avea nevoie pentru câmpurile pe care le cultiva. [[Iisus Hristos|Domnul]] l-a răsplătit pentru generozitatea sa iar recolta adunată a fost mai mare ca niciodată.
  
When his father died, he abandoned farm work to devote himself entirely to [[prayer]], making such progress that he was often witnessed by his mother  [[w:Saints and levitation|lifted above the ground while praying]].<ref>''Life'', ch. 7.</ref>
+
La moartea tatălui său, el a renunţat la activitatea de agricultor şi s-a dedicat în întregime [[rugăciune|rugăciunii]], făcând asemenea progrese încât chiar mama sa a fost martoră la [[w:Sfinţii şi levitaţia|ridicarea sa de la pământ în timpul rugăciunii]].<ref>''Life'', ch. 7.</ref>
  
==Monasticism==
+
==Monahism==
As a child Luke tried twice to leave home to seek a solitary life of prayer. The first time, he attempted to withdraw to Thessaly, but was captured by soldiers lying in wait for escaped slaves and was returned home.<ref>''Life'', ch. 8.</ref> The second time he had more success, meeting two monks journeying from Rome to Jerusalem<ref>''Life'', ch. 9.</ref> who took him to a monastery in Athens where he received the [[w:Degrees_of_Eastern_Orthodox_monasticism#Stavrophore|small habit]].<ref>''Life'', ch. 10.</ref><ref group="note">Little Schema, or Stavrophore Monk (lit. 'Cross-bearing Monk').</ref> At this point he was only fourteen years old (910 AD), and Luke's mother who was very concerned for him, prayed for her son's return. After seeing his mother in a dream, tearfully calling for her son, the abbot sent him home.  
+
Copil fiind, Luca a încercat de două ori să plece de acasă şi să ducă o viaţă de rugăciune ca pustnic. Prima dată, el a încercat să se retragă în Tesalia, dar a fost prins de soldaţi care pândeau sclavi fugiţi şi trimis înapoi acasă.<ref>''Life'', ch. 8.</ref> A doua oară a vut mai mult succes, întâlnind doi călugări care călătoreau de la Roma către Ierusalim<ref>''Life'', ch. 9.</ref> şi care la-u luat şi dus la o mănăstire din Atena unde a primit [[w:Degrees_of_Eastern_Orthodox_monasticism#Stavrophore|small habit]].<ref>''Life'', ch. 10.</ref><ref group="note">Schima mică sau călugăr stavrofor (lit. 'călugăr purtător de cruce').</ref> La acest eveniment avea doar paisprezece ani (910 d.Hr.), iar mama sa era foarte preocupată de soarta lui, rugându-se să se întoarcă acasă. După ce şi-a văzut mama în vis, chemându-l cu lacrimi în ochi, stareţul la trimis acasă.  
  
He returned home for four months, and then with his mother's blessing he set out again upon the [[monasticism|monastic]] life, going to a solitary place on a mountain called Ioannou (or Ioannitsa). Here there was a [[church]] dedicated to the holy Unmercenaries Cosmas and Damian, where he lived an ascetical life in constant prayer and fasting for seven years.<ref>''Life'', chs. 16,32.</ref> The ''Life'' records with suspicious symmetry that during this time Luke received the [[w:Degrees_of_Eastern_Orthodox_monasticism#Great_Schema|great habit]]<ref group="note">Great Schema or [[Schemamonk]].</ref> from two monks<ref group="note">[[Geronta|Elders]] who were on pilgrimage.</ref> travelling from Jerusalem to Rome (presumably the same two from whom he had received the small habit on their outward journey).<ref>''Life'', ch. 21.</ref> After this, St Luke redoubled his ascetic efforts, for which the Lord granted him the gift of foresight.
+
El s-a întors acasă pentru patru luni şi apoi, cu binecuvântarea mamei sale, el s-a reîntors la viaţa monahală, plecând într-un loc solitar de pe un munte numit Ioannou (sau Ioannitsa). Aici era construită o [[biserică]] cu hramul Sfinţilor doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, unde a dus o viaţă ascetică, de rugăciune şi post constante timp de şapte ani.<ref>''Life'', chs. 16,32.</ref> Lucrarea ''Viaţa'' menţionează cu suspicious symmetry că în această perioadă, Luca a primit [[w:Degrees_of_Eastern_Orthodox_monasticism#Great_Schema|schima mare]]<ref group="note">Schima mare sau [[schimonah]].</ref> de la doi călugări<ref group="note">[[Geronta|pustnici]] care erau în pelerinaj.</ref> Călătorind de la Ierusalim la Roma (se presupune că sunt aceiaşi doi care i-au acordat schima mică în timp ce mergeau spre Ierusalim).<ref>''Life'', ch. 21.</ref> După aceasta, Sfântul Luca şi-a dublat eforturile ascetice, pentru care Domnul l-a dăruit cu harul înainte-vederii.
  
Luke's fame spread and a number of miracles are ascribed to him during this period, such as revealing to two brothers the location of their dead father's buried treasure.<ref>''Life'', ch. 27.</ref> Numerous proofs of Luke's holiness are also given, such as sleeping in a trench to remind himself of death,<ref>''Life'', ch. 25.</ref> or being visited in a dream by an [[angel]] who let a hook down Luke's mouth and "drew out a certain fleshly member therefrom", freeing him from the temptations of the flesh.<ref>''Life'', ch. 29.</ref>
+
Faima lui Luca s-a răspândit, fiindu-i atribuite numeroase miracole din timpul acestei perioade, cum ar fi dezvăluirea către doi fraţi a locului de îngropare a tezaurului tatălui lor decedat.<ref>''Life'', ch. 27.</ref> De asemenea, sunt date numeroase dovezi ale sfinţeniei lui Luca, cum ar fi faptul că dormea într-un şanţ ca să-şi aducă aminte că este muritor,<ref>''Life'', ch. 25.</ref> sau că a fost vizitat în vis de un [[înger]] care a coborât un cârlig rin gura lui Luca şi "a scos afară un anumit organ cărnos de acolo", eliberându-l de tentaţiile cărnii.<ref>''Life'', ch. 29.</ref>
  
After a seven years on Ioannou, the saint moved to Corinth because of an invasion of the Bulgarian emperor Symeon (which Luke had predicted).<ref>''Life'', ch. 32.</ref> Hearing about a certain [[Stylite]] at Zemena (''Gimenes'') near Corinth, he went to see him, and remained for ten years to serve the ascetic with [[humility]] and obedience.
+
După şapte ani în, Ioannou, sfântul s-a mutat în Corint din cauza unei invazii a împăratului bulgar Simion (pe care Luca o prezisese).<ref>''Life'', ch. 32.</ref> Auzind de un anumit [[stâlpnic]] de la Zemena (''Gimenes'') de lângă Corint, hel a mers în vizită la acesta, dar a rămas zece ani ca să-l slujească pe acest pustnic cu [[smerenia|smerenie]] şi ascultare.
  
Afterwards, ca. 927 AD, the saint returned again to Mount Ioannou to build his own community and again pursue asceticism. Often he would be forced to move by the number of visitors who learned of his holiness, and came to him for [[prayer]] or a word of counsel or prophecy, no matter how secretly he tried to live. Luke drew so many followers that he found the distractions unbearable and decided to retreat further into the wilderness, with the blessing of his Elder Theophylactus.<ref>''Life'', ch. 47.</ref> Three years later, however, Luke was displaced again, this time by a Magyar invasion.  
+
După aceea, în jurul anului 927 d.Hr., sfântul s-a reîntors pe Muntele Ioannou pentru a-şi constitui propria comunitate şi pentru a se dedica din nou ascetismului. Adesea, era silit să se mute din cauza numărului vizitatorilor care auziseră de sfinţenia lui şi veneau la el pentru [[rugăciune]] sau pentru un cuvânt de sfâtuire sau profeţie, indiferent cât de retras încerca el să trăiască. Luca avea aşa mulţi adepţi încât a găsit că este distras pre mult şi a decis să se retragă şi mai mult în sălbăticie, cu binecuvântarea pustnicului Teofilact.<ref>''Life'', ch. 47.</ref> Cu toate acestea, trei ani mai târziu el a fost obligat să se mute din nou, de data aceasta din cauza unei invazii a maghiarilor.  
  
Luke retreated with the local villagers to the nearby island of Ampelon.<ref>''Life'', ch. 50.</ref> Once there, Luke found the desert island to be a suitable place to pursue his solitary ascetic life, and stayed for three years, enduring terrible thirsts.<ref>''Life'', ch. 51.</ref> His sister would occasionally bring him some bread, but he gave much of it away to the needy or to passing sailors.
+
Luca s-a retras împreună cu sătenii locului pe insula Ampelon din apropiere.<ref>''Life'', ch. 50.</ref> O dată ajuns acolo, Luca a considerat că insula pustie este potrivită pentru continuarea vieţii sale ascetice şi a stat acolo timp de trei ani, îndurând perioade de sete teribilă.<ref>''Life'', ch. 51.</ref> Uneori, sora sa îi aducea pâine, dar el dădea mare parte din aceasta nevoiaşilor sau marinarilor în trecere.
  
 
==Mănăstirea Cuviosului Luca==
 
==Mănăstirea Cuviosului Luca==
[[Image:Osios Loukas of Mt Stirion.jpg|right|thumb|St. Luke the New of Mt. Stirion.]]
+
[[Image:Osios Loukas of Mt Stirion.jpg|right|thumb|Sfântul Luca cel Nou din Muntele Stirion.]]
Eventually Luke's disciples persuaded him to leave, and he returned to the mainland and settled for the remainder of his life in the far more amenable environment of the present [[w:Hosios Loukas|Hosios Loukas]], where he founded his hermitage ca. 946 AD in the area of Stiris (''which may be a corruption of Soterion, or place of healing'').<ref name=DISTOMO>[http://www.distomo.gr/english/osios_loukas_en.htm ΟΣΙΟΣ ΛΟΥΚΑΣ - HOSIOS LOUKAS].</ref><ref group="note">Midway between [[w:Distomo|Distomo]] (ancient Ambryssos) and the monastery of [[w:Hosios Loukas|Osios Loukas]], lies the [http://maps.google.ca/maps?hl=en&rls=com.microsoft:en-ca&q=distomo&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wl village of Stiri], which is named after, but does not occupy, the site of ancient Stiris. (Jeremy McInerney. ''[http://books.google.ca/books?id=IbNyCyYmq4cC&dq=%22ancient+stiris%22&source=gbs_navlinks_s The Folds of Parnassos: Land and Ethnicity in Ancient Phokis].'' University of Texas Press, 1999. p.317.)</ref>
+
Ulterior, ucenicii săi l-au convins să plece de pe insulă, iar el s-a întors în Grecia continentală şi s-a aşezat pentru restul vieţii sale în zona mult mai prietenoasă numită în prezent [[w:Hosios Loukas|Hosios Loukas]], unde a înfiinţat o mănăstire de călugări în jurul anului 946 d.Hr. în zona Stiris (''care poate fi deformarea numelui de Soterion sau loc de vindecare'').<ref name=DISTOMO>[http://www.distomo.gr/english/osios_loukas_en.htm ΟΣΙΟΣ ΛΟΥΚΑΣ - HOSIOS LOUKAS].</ref><ref group="note">La jumătatea drumului dintre [[w:Distomo|Distomo]] (vechiul Ambryssos) şi Mănăstirea din [[w:Hosios Loukas|Osios Loukas]], se găseşte [http://maps.google.ca/maps?hl=en&rls=com.microsoft:en-ca&q=distomo&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wl satul Stiri], care este numit după, dar nu este în locul, vechiului Stiris. (Jeremy McInerney. ''[http://books.google.ca/books?id=IbNyCyYmq4cC&dq=%22ancient+stiris%22&source=gbs_navlinks_s The Folds of Parnassos: Land and Ethnicity in Ancient Phokis].'' University of Texas Press, 1999. p.317.)</ref>
  
Here brethren gathered to the elder, and a small monastery grew up, the church of which was dedicated to the [[Barbara of Heliopolis|Great Martyr Barbara]]. Dwelling in the monastery, the saint performed many miracles, healing sicknesses of soul and of body.
+
Aici, fraţii s-au adunat în jurul sfântului iar o mică mănăstire a crescut, având biserica cu hramul [[Varvara din Heliopolis|Marea Muceniţă Varvara]]. Locuind în mănăstire, sfântul a făcut multe minuni, vindecând boli ale sufletului şi trupului.
  
 
==Adormirea==
 
==Adormirea==
Saint Luke fell ill in his seventh year at Stirion. Foreseeing his end, the saint confined himself in a [[cell]] and for three months prepared for his departure. When asked where he was to be buried, the monk replied, ''"Throw my body into a ravine to be eaten by wild beasts."'' When the brethren begged him to change these instructions, he commanded them to bury his body on the spot where he lay. Embracing his disciples, he asked them to pray for him, prophesying that the place where he died would someday be the site of a great church and monastery. Then raising his eyes to heaven, he said, ''"Into Thy hands, O Lord, I commend my spirit!"'' and reposed in peace and joy. St Luke fell asleep in the Lord on [[February 7]], 953.  
+
Sfântul Luca a căzut bolnav la vârsta de şaptezeci de ani la Stirion. Prevăzându-şi sfârşitul, sfântul s-a închi într-o [[chilie]] şi timp de trei luni s-a pregătit de plecare. Când a fost întrebat despre locul unde să fie înmormântat, el a replicat ''"aruncaţi-mi trupul într-o vâlcea să fie mâncat de fiarele sălbatice."'' Când ucenicii săi l-au implorat să-şi schimbe aceste dispoziţii, el le-a comandat să-i îngroape trupul pe locul unde era aşezat. Îmbrăţişându-şi ucenicii, el le-a cerut să se roage pentru el, profeţind că după o vreme, în locul acela va fi o mare biserică şi mănăstite. Apoi, ridicându-şi ochii spre cer, el a spus: ''"În mâinile Tale, Doamne, pun sufletul meu!"'' şi a murit în pace şi bucurie. Sfântul Luca a adormit în Domnul în [[7 februarie]] 953.  
  
 
[[Myrrh]] flowed from his holy [[relics]],<ref group="note">Unfortunately, sometime in the later Middle Ages St. Luke's relics were taken elsewhere, and ended up in [[Venice]]. Thanks be to God, in 1986 they were correctly identified and returned to the monastery, where they reside to this day.</ref> and many healings occurred. His tomb exuded a fragrant oil which was collected and burned in a lamp, and many miracles and healings were wrought at the tomb. The rumour that his relic worked miracles brought great numbers of believers to the monastery to be healed, and the original buildings gave way to more monumental structures.<ref name="DISTOMO"/> As the Saint had predicted, two churches and a monastery were built there, and the [[w:Hosios Loukas|monastery of Hosios Loukas]] became a great place of pilgrimage, as it remains to this day.<ref group="note">Hosios Loukas is the largest of three monasteries surviving from the Middle Byzantine period in Greece. It differs from the [[w:Daphni Monastery|Daphnion]] and [[w:Nea Moni of Chios|Nea Moni]] in that it is dedicated to a single [[w:Military saint|military saint]]. St. Lukes' prophecy about the [[w:Byzantine_navy#Recovery_of_Crete_and_the_Levant|reconquest of Crete]] (in 960 AD) is commemorated by the [http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Byzantine_fresca_from_St-Lucas.jpg image of Joshua] on the exterior wall of the Panagia church: Joshua was considered a model "warrior of the faith", whose help was especially effective in the wars waged against the Arabs.</ref>  
 
[[Myrrh]] flowed from his holy [[relics]],<ref group="note">Unfortunately, sometime in the later Middle Ages St. Luke's relics were taken elsewhere, and ended up in [[Venice]]. Thanks be to God, in 1986 they were correctly identified and returned to the monastery, where they reside to this day.</ref> and many healings occurred. His tomb exuded a fragrant oil which was collected and burned in a lamp, and many miracles and healings were wrought at the tomb. The rumour that his relic worked miracles brought great numbers of believers to the monastery to be healed, and the original buildings gave way to more monumental structures.<ref name="DISTOMO"/> As the Saint had predicted, two churches and a monastery were built there, and the [[w:Hosios Loukas|monastery of Hosios Loukas]] became a great place of pilgrimage, as it remains to this day.<ref group="note">Hosios Loukas is the largest of three monasteries surviving from the Middle Byzantine period in Greece. It differs from the [[w:Daphni Monastery|Daphnion]] and [[w:Nea Moni of Chios|Nea Moni]] in that it is dedicated to a single [[w:Military saint|military saint]]. St. Lukes' prophecy about the [[w:Byzantine_navy#Recovery_of_Crete_and_the_Levant|reconquest of Crete]] (in 960 AD) is commemorated by the [http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Byzantine_fresca_from_St-Lucas.jpg image of Joshua] on the exterior wall of the Panagia church: Joshua was considered a model "warrior of the faith", whose help was especially effective in the wars waged against the Arabs.</ref>  
Linia 55: Linia 55:
 
O Luke.<br>
 
O Luke.<br>
  
==See also==
+
==Vezi şi==
 
* [[Stâlpnic]]
 
* [[Stâlpnic]]
  
==Further reading==
+
==Lecturi ulterioare==
 
* Walter Robert Connor, Carolyn Loessel Connor. ''[http://books.google.ca/books?id=IXQRAQAAIAAJ&q=inauthor:%22Carolyn+Loessel+Connor%22&dq=inauthor:%22Carolyn+Loessel+Connor%22&hl=en&ei=8YpDTJDNE4GC8gbQ0bHEDw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CC4Q6AEwAQ The Life and Miracles of Saint Luke of Steiris: Text, Translation and Commentary].'' '''Volume 18 of Archbishop Iakovos Library of Ecclesiastical and Historical Sources.''' [[Hellenic College (Brookline, Massachusetts)|Hellenic College]] Press, 1994. 178 pp. ISBN 9780917653353  
 
* Walter Robert Connor, Carolyn Loessel Connor. ''[http://books.google.ca/books?id=IXQRAQAAIAAJ&q=inauthor:%22Carolyn+Loessel+Connor%22&dq=inauthor:%22Carolyn+Loessel+Connor%22&hl=en&ei=8YpDTJDNE4GC8gbQ0bHEDw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CC4Q6AEwAQ The Life and Miracles of Saint Luke of Steiris: Text, Translation and Commentary].'' '''Volume 18 of Archbishop Iakovos Library of Ecclesiastical and Historical Sources.''' [[Hellenic College (Brookline, Massachusetts)|Hellenic College]] Press, 1994. 178 pp. ISBN 9780917653353  
 
'''In Greek'''<br>
 
'''In Greek'''<br>
Linia 64: Linia 64:
 
:* [http://users.uoa.gr/~nektar/arts/tributes/fwths_kontogloy/o_agios_loykas_o_steiriths.htm Φώτης Κόντογλου - Ὁ «Ἀμαθὴς καὶ Ἀγροῖκος Ἅγιος» Λουκᾶς ὁ Στειρίτης]. (Απὸ τὸ Ἀσάλευτο Θεμέλιο, ''Ἀκρίτας,'' 1996).
 
:* [http://users.uoa.gr/~nektar/arts/tributes/fwths_kontogloy/o_agios_loykas_o_steiriths.htm Φώτης Κόντογλου - Ὁ «Ἀμαθὴς καὶ Ἀγροῖκος Ἅγιος» Λουκᾶς ὁ Στειρίτης]. (Απὸ τὸ Ἀσάλευτο Θεμέλιο, ''Ἀκρίτας,'' 1996).
  
==Notes==
+
==Note==
 
<references group="note" />
 
<references group="note" />
  
==References==  
+
==Referinţe==  
 
<div><references/></div>
 
<div><references/></div>
  
Linia 95: Linia 95:
 
* [http://www.nonsolosalento.it/la_storia_di_San_Luca_il_Giovane_Eremita_302.html Oggi San Luca il Giovane Eremita]. ''(Italian)''.
 
* [http://www.nonsolosalento.it/la_storia_di_San_Luca_il_Giovane_Eremita_302.html Oggi San Luca il Giovane Eremita]. ''(Italian)''.
  
[[Category:Asceticism]]
+
[[Categorie:Asceticism]]
[[Category:Greek Saints]]
+
[[Categorie:Sfinţi]]
[[Category:Hermits]]
+
[[Categorie:Pustnici]]
[[Category:Monastics]]
+
[[Categorie:Călugări]]
[[Category:Wonderworkers]]
+
[[Categorie:Făcători de minuni]]
  
 
[[en:Luke the Younger]]
 
[[en:Luke the Younger]]

Versiunea de la data 21 noiembrie 2010 11:12

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Sfântul Luca cel Tânăr (896-953 d.Hr.). Mozaic din Mănăstirea Hosios Loukas.

Slăvitul şi de Dumnezeu purtătorul Părinte Luca cel Tânăr, cunoscut şi sub numele de Luca din Steiris, Luca din Steirion, Luca din Noul Munte Stirion, Osios Loukas O Steiriotis, Luca făcătorul de minuni, Luke Thaumaturgus, sau Luke din Hellas (896-953 d.Hr.) a fost un sfânt bizantin din secolul al X-lea d.Hr., care a înfiinţat Mănăstirea din Osios Loukas (Cuviosul Luca) pe versanţii "marelui şi sfântului munte Helicon"[1][note 1] între Delphi şi Levadia, lângă coasta Golfului Corint din Boeotia, Grecia. El a fost, de asemenea, unul dintre primii sfinţi care a fost văzut levitând în rugăciune.[note 2]

Principala lucrare despre viaţa Sfântului Luca este lucrarea anonimă Viaţa, scrisă de un călugăr de la Hosios Loukas care a fost unul din ucenicii lui Luca. După spusele unora, Luca a adormit în Domnul în anul 946; după spusele altora în anul 953 d.Hr..[2] Prăznuirea Sfântului Luca se face în 7 februarie, iar mutarea sfintelor sale moaşte este sărbătorită în 3 mai.

Prima parte a vieţii

Sfântul Luca s-a născut în anul 896 din părinţi pioşi care erau din Eghina, dar fuseseră obligaţi să se mute în Grecia continentală din cauza raidurilor sarazine?. Luca a fost al treilea din cei şapte copii a lui Ştefan şi ai Eufrosinei. Încă de la o vârstă fragedă, el a arătat dorinţa de a trăi o viaţă ascetică şi contemplativă, dorinţă care se găseşte de obicei doar la călugări vârstnici. el se abţinea de la carne, brânză, ouă şi delicatese, bea doar apă şi ţinea un post total miercurea şi vinerea. În timp ce păştea vitele sau cultiva pământul familiei, adesea, el dădea săracilor merindele sale sau chiar hainele cu care era îmbrăcat, întorcându-se acasă dezbrăcat. Odată, el a dat săracilor aproape toate seminţele de care avea nevoie pentru câmpurile pe care le cultiva. Domnul l-a răsplătit pentru generozitatea sa iar recolta adunată a fost mai mare ca niciodată.

La moartea tatălui său, el a renunţat la activitatea de agricultor şi s-a dedicat în întregime rugăciunii, făcând asemenea progrese încât chiar mama sa a fost martoră la ridicarea sa de la pământ în timpul rugăciunii.[3]

Monahism

Copil fiind, Luca a încercat de două ori să plece de acasă şi să ducă o viaţă de rugăciune ca pustnic. Prima dată, el a încercat să se retragă în Tesalia, dar a fost prins de soldaţi care pândeau sclavi fugiţi şi trimis înapoi acasă.[4] A doua oară a vut mai mult succes, întâlnind doi călugări care călătoreau de la Roma către Ierusalim[5] şi care la-u luat şi dus la o mănăstire din Atena unde a primit small habit.[6][note 3] La acest eveniment avea doar paisprezece ani (910 d.Hr.), iar mama sa era foarte preocupată de soarta lui, rugându-se să se întoarcă acasă. După ce şi-a văzut mama în vis, chemându-l cu lacrimi în ochi, stareţul la trimis acasă.

El s-a întors acasă pentru patru luni şi apoi, cu binecuvântarea mamei sale, el s-a reîntors la viaţa monahală, plecând într-un loc solitar de pe un munte numit Ioannou (sau Ioannitsa). Aici era construită o biserică cu hramul Sfinţilor doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, unde a dus o viaţă ascetică, de rugăciune şi post constante timp de şapte ani.[7] Lucrarea Viaţa menţionează cu suspicious symmetry că în această perioadă, Luca a primit schima mare[note 4] de la doi călugări[note 5] Călătorind de la Ierusalim la Roma (se presupune că sunt aceiaşi doi care i-au acordat schima mică în timp ce mergeau spre Ierusalim).[8] După aceasta, Sfântul Luca şi-a dublat eforturile ascetice, pentru care Domnul l-a dăruit cu harul înainte-vederii.

Faima lui Luca s-a răspândit, fiindu-i atribuite numeroase miracole din timpul acestei perioade, cum ar fi dezvăluirea către doi fraţi a locului de îngropare a tezaurului tatălui lor decedat.[9] De asemenea, sunt date numeroase dovezi ale sfinţeniei lui Luca, cum ar fi faptul că dormea într-un şanţ ca să-şi aducă aminte că este muritor,[10] sau că a fost vizitat în vis de un înger care a coborât un cârlig rin gura lui Luca şi "a scos afară un anumit organ cărnos de acolo", eliberându-l de tentaţiile cărnii.[11]

După şapte ani în, Ioannou, sfântul s-a mutat în Corint din cauza unei invazii a împăratului bulgar Simion (pe care Luca o prezisese).[12] Auzind de un anumit stâlpnic de la Zemena (Gimenes) de lângă Corint, hel a mers în vizită la acesta, dar a rămas zece ani ca să-l slujească pe acest pustnic cu smerenie şi ascultare.

După aceea, în jurul anului 927 d.Hr., sfântul s-a reîntors pe Muntele Ioannou pentru a-şi constitui propria comunitate şi pentru a se dedica din nou ascetismului. Adesea, era silit să se mute din cauza numărului vizitatorilor care auziseră de sfinţenia lui şi veneau la el pentru rugăciune sau pentru un cuvânt de sfâtuire sau profeţie, indiferent cât de retras încerca el să trăiască. Luca avea aşa mulţi adepţi încât a găsit că este distras pre mult şi a decis să se retragă şi mai mult în sălbăticie, cu binecuvântarea pustnicului Teofilact.[13] Cu toate acestea, trei ani mai târziu el a fost obligat să se mute din nou, de data aceasta din cauza unei invazii a maghiarilor.

Luca s-a retras împreună cu sătenii locului pe insula Ampelon din apropiere.[14] O dată ajuns acolo, Luca a considerat că insula pustie este potrivită pentru continuarea vieţii sale ascetice şi a stat acolo timp de trei ani, îndurând perioade de sete teribilă.[15] Uneori, sora sa îi aducea pâine, dar el dădea mare parte din aceasta nevoiaşilor sau marinarilor în trecere.

Mănăstirea Cuviosului Luca

Sfântul Luca cel Nou din Muntele Stirion.

Ulterior, ucenicii săi l-au convins să plece de pe insulă, iar el s-a întors în Grecia continentală şi s-a aşezat pentru restul vieţii sale în zona mult mai prietenoasă numită în prezent Hosios Loukas, unde a înfiinţat o mănăstire de călugări în jurul anului 946 d.Hr. în zona Stiris (care poate fi deformarea numelui de Soterion sau loc de vindecare).[16][note 6]

Aici, fraţii s-au adunat în jurul sfântului iar o mică mănăstire a crescut, având biserica cu hramul Marea Muceniţă Varvara. Locuind în mănăstire, sfântul a făcut multe minuni, vindecând boli ale sufletului şi trupului.

Adormirea

Sfântul Luca a căzut bolnav la vârsta de şaptezeci de ani la Stirion. Prevăzându-şi sfârşitul, sfântul s-a închi într-o chilie şi timp de trei luni s-a pregătit de plecare. Când a fost întrebat despre locul unde să fie înmormântat, el a replicat "aruncaţi-mi trupul într-o vâlcea să fie mâncat de fiarele sălbatice." Când ucenicii săi l-au implorat să-şi schimbe aceste dispoziţii, el le-a comandat să-i îngroape trupul pe locul unde era aşezat. Îmbrăţişându-şi ucenicii, el le-a cerut să se roage pentru el, profeţind că după o vreme, în locul acela va fi o mare biserică şi mănăstite. Apoi, ridicându-şi ochii spre cer, el a spus: "În mâinile Tale, Doamne, pun sufletul meu!" şi a murit în pace şi bucurie. Sfântul Luca a adormit în Domnul în 7 februarie 953.

Myrrh flowed from his holy relics,[note 7] and many healings occurred. His tomb exuded a fragrant oil which was collected and burned in a lamp, and many miracles and healings were wrought at the tomb. The rumour that his relic worked miracles brought great numbers of believers to the monastery to be healed, and the original buildings gave way to more monumental structures.[16] As the Saint had predicted, two churches and a monastery were built there, and the monastery of Hosios Loukas became a great place of pilgrimage, as it remains to this day.[note 8]

Imnografie

Troparion of St Luke of Mount Stirion Tone 1[17]
Let us firmly honour Luke the Godbearer with hymns and chants,
the glory of the faithful,
the boast of the righteous,
bright light of Stirion and its true inhabitant;
he brings near to Christ those who cry out in faith:
Glory to Him Who has strengthened thee;
Glory to Him Who has crowned thee;
Glory to Him Who through thee works healings for all.

Kontakion of St Luke of Mount Stirion Tone 8[17]
God in ineffable judgment chose thee before thou wast fashioned according to His good pleasure;
He took thee from thy mother's womb,
He sanctified thee as His servant.
As the Lover of mankind,
He guided thee to Himself,
before Whom thou dost now stand rejoicing,
O Luke.

Vezi şi

Lecturi ulterioare

In Greek

A brief life of the saint is given by Photios Kontoglou:

Note

  1. Mănăstirea din Hosίos Loukas, construită pe pantele Muntelui Helίkon, în apropierea vechiului oraş Stiris, este, probabil, cel mai important monument din perioada bizantină mijlocie aflat în Grecia. În cele aproape zece secole de la înfiinţarea acesteia, mănăstirea a jucat un rol central în vicisitudinile istoriei acelor locuri. A câştigat favorurile împăraţilor şi autorităţilor din perioada bizantină. În timpul perioadei france, a trecut în posesia unui ordin de călugări romano-catolici şi, în consecinţă, a suferit furia şi jaful cuceritorilor catalani şi turci. În timpul răscoalei greceşti din 1821 a fost sediu pentru "armatoloi" şi "klephtes" (luptători pentru libertate). (ΟΣΙΟΣ ΛΟΥΚΑΣ - HOSIOS LOUKAS. Primăria din Distomo, Prefectura Boeotia, Grecia.)
  2. Sfântul Ioanichie cel Mare (752, Bitinia - † 4 noiembrie 846, la Antidium), unul dintre cei mai mari călugări ai Răsăritului creştin, a levitat deasupra pământului în timpul rugăciunii. Sfântul Serafim de Sarov, de asemenea, a fost văzut levitând în timpul călătoriilor sale (Valentine Zander. Saint Seraphim of Sarov: His Life. London, 1968. pp.39-40.)
  3. Schima mică sau călugăr stavrofor (lit. 'călugăr purtător de cruce').
  4. Schima mare sau schimonah.
  5. pustnici care erau în pelerinaj.
  6. La jumătatea drumului dintre Distomo (vechiul Ambryssos) şi Mănăstirea din Osios Loukas, se găseşte satul Stiri, care este numit după, dar nu este în locul, vechiului Stiris. (Jeremy McInerney. The Folds of Parnassos: Land and Ethnicity in Ancient Phokis. University of Texas Press, 1999. p.317.)
  7. Unfortunately, sometime in the later Middle Ages St. Luke's relics were taken elsewhere, and ended up in Venice. Thanks be to God, in 1986 they were correctly identified and returned to the monastery, where they reside to this day.
  8. Hosios Loukas is the largest of three monasteries surviving from the Middle Byzantine period in Greece. It differs from the Daphnion and Nea Moni in that it is dedicated to a single military saint. St. Lukes' prophecy about the reconquest of Crete (in 960 AD) is commemorated by the image of Joshua on the exterior wall of the Panagia church: Joshua was considered a model "warrior of the faith", whose help was especially effective in the wars waged against the Arabs.

Referinţe

  1. Hesiod. Teogonie. Transl. Dorothea Wender. Penguin Classics, 1973. p.23.
  2. Sfântul Partenie, episcop de Lampsacos. Dreptul Părinte Luca din Muntele Stirion. Prăznuit în 7 februarie. Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă din Australia.
  3. Life, ch. 7.
  4. Life, ch. 8.
  5. Life, ch. 9.
  6. Life, ch. 10.
  7. Life, chs. 16,32.
  8. Life, ch. 21.
  9. Life, ch. 27.
  10. Life, ch. 25.
  11. Life, ch. 29.
  12. Life, ch. 32.
  13. Life, ch. 47.
  14. Life, ch. 50.
  15. Life, ch. 51.
  16. 16,0 16,1 ΟΣΙΟΣ ΛΟΥΚΑΣ - HOSIOS LOUKAS.
  17. 17,0 17,1 http://www.stnectarios.org/menologion/feb.pdf

Surse

OrthodoxWiki: Luke the Younger, inspirat după:

Wikipedia

Other

Legături externe

Wikipedia

Other