Lot: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{VechiulTestament}} '''Lot''' este fiul lui Haran (care era fiul lui Terah) şi nepot al lui Avram. Lot a fost un om drept şi neprihănit, fiind binecuvânt...)
 
(praznuire)
Linia 1: Linia 1:
 
{{VechiulTestament}}
 
{{VechiulTestament}}
'''Lot''' este fiul lui Haran (care era fiul lui Terah) şi nepot al lui [[Avraam|Avram]]. Lot a fost un om [[dreptatea|drept]] şi neprihănit, fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], asemenea lui [[Avraam]], [[Isaac]], [[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]], [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]] şi alţii, cu mari bogăţii. El a fost salvat din mijlocul prăpădului de foc şi pucioasă abătut din cer asupra Sodomei pentru [[homosexualitatea|desfrânarea]] lor de doi [[înger]]i cu înfăţişare de bărbaţi care fuseseră convinşi de stricăciunea locuitorilor Sodomei. Altruismul lui Lot se vădeşte şi din faptul că a încercat fără încetare să-i convingă pe ginerii lui că pedeapsa anunţată de Domnul nu este o glumă, cum credeau aceştia, şi că pericolul este real. El a trebuit să fie luat pe sus de îngeri ca să fie salvat. De asemenea, spiritul său de sacrificiu rezidă şi în faptul că a fost în stare să-şi ofere fiicele lui virgine desfrânaţilor (propunere refuzată) pentru ca să-şi scape oaspeţii de primejdia de a încăpea pe mâna acestora. Lot a locuit o vreme în Câmpia Iordanului, iar după pedepsirea Sodomei, în Ţoar în zona de munte. A avut două fiice, care, speriate că rămân fără urmaşi, l-au îmbătat pe tatăl lor şi [[desfrânarea|s-au culcat]] cu el fără ca acesta să-şi dea seama, având astfel doi fii, de la fiecare fiică câte unul (Moab şi Ben-Ammi),
+
'''Lot''' este fiul lui Haran (care era fiul lui Terah) şi nepot al lui [[Avraam|Avram]]. Lot a fost un om [[dreptatea|drept]] şi neprihănit, fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], asemenea lui [[Avraam]], [[Isaac]], [[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]], [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]] şi alţii, cu mari bogăţii. El a fost salvat din mijlocul prăpădului de foc şi pucioasă abătut din cer asupra Sodomei pentru [[homosexualitatea|desfrânarea]] lor de doi [[înger]]i cu înfăţişare de bărbaţi care fuseseră convinşi de stricăciunea locuitorilor Sodomei. Altruismul lui Lot se vădeşte şi din faptul că a încercat fără încetare să-i convingă pe ginerii lui că pedeapsa anunţată de Domnul nu este o glumă, cum credeau aceştia, şi că pericolul este real. El a trebuit să fie luat pe sus de îngeri ca să fie salvat. De asemenea, spiritul său de sacrificiu rezidă şi în faptul că a fost în stare să-şi ofere fiicele lui virgine desfrânaţilor (propunere refuzată) pentru ca să-şi scape oaspeţii de primejdia de a încăpea pe mâna acestora. Lot a locuit o vreme în Câmpia Iordanului, iar după pedepsirea Sodomei, în Ţoar în zona de munte. A avut două fiice, care, speriate că rămân fără urmaşi, l-au îmbătat pe tatăl lor şi [[desfrânarea|s-au culcat]] cu el fără ca acesta să-şi dea seama, având astfel doi fii, de la fiecare fiică câte unul (Moab şi Ben-Ammi). [[Biserica Ortodoxă]] face [[prăznuire]]a sa, împreună cu a Dreptului [[Avraam]], pe [[9 octombrie]].
  
 
==Lot şi Avram se despart==
 
==Lot şi Avram se despart==

Versiunea de la data 11 noiembrie 2011 12:20

Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Lot este fiul lui Haran (care era fiul lui Terah) şi nepot al lui Avram. Lot a fost un om drept şi neprihănit, fiind binecuvântat de Dumnezeu, asemenea lui Avraam, Isaac, Iacov, Iosif şi alţii, cu mari bogăţii. El a fost salvat din mijlocul prăpădului de foc şi pucioasă abătut din cer asupra Sodomei pentru desfrânarea lor de doi îngeri cu înfăţişare de bărbaţi care fuseseră convinşi de stricăciunea locuitorilor Sodomei. Altruismul lui Lot se vădeşte şi din faptul că a încercat fără încetare să-i convingă pe ginerii lui că pedeapsa anunţată de Domnul nu este o glumă, cum credeau aceştia, şi că pericolul este real. El a trebuit să fie luat pe sus de îngeri ca să fie salvat. De asemenea, spiritul său de sacrificiu rezidă şi în faptul că a fost în stare să-şi ofere fiicele lui virgine desfrânaţilor (propunere refuzată) pentru ca să-şi scape oaspeţii de primejdia de a încăpea pe mâna acestora. Lot a locuit o vreme în Câmpia Iordanului, iar după pedepsirea Sodomei, în Ţoar în zona de munte. A avut două fiice, care, speriate că rămân fără urmaşi, l-au îmbătat pe tatăl lor şi s-au culcat cu el fără ca acesta să-şi dea seama, având astfel doi fii, de la fiecare fiică câte unul (Moab şi Ben-Ammi). Biserica Ortodoxă face prăznuirea sa, împreună cu a Dreptului Avraam, pe 9 octombrie.

Lot şi Avram se despart

Terah a luat pe fiul său Avram, şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, noru-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit pînă la Haran, şi s'au aşezat acolo. Terah a murit acolo. Avram cu Sara şi Lot au ajuns în Canaan.

6Şi ţinutul acela nu-i încăpea să locuiască împreună; căci averile lor erau aşa de mari, încât nu puteau să locuiască împreună.

7S'a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. Cananiţii şi Feresiţii locuiau atunci în ţară.

8Avram a zis lui Lot: ,,Te rog, să nu fie ceartă între mine şi tine, şi între păzitorii mei şi păzitorii tăi, căci suntem fraţi.

9Nu-i oare toată ţara înaintea ta? Mai bine desparte-te de mine: dacă apuci tu la stânga, eu voi apuca la dreapta; dacă apuci tu la dreapta, eu voi apuca la stânga.``

10Lot şi-a ridicat ochii, şi a văzut că toată Câmpia Iordanului era bine udată în întregime. Înainte de a nimici Domnul Sodoma şi Gomora, până la Ţoar, era ca o grădină a Domnului, ca ţara Egiptului.

11Lot şi-a ales toată Cîmpia Iordanului, şi a mers spre răsărit. Astfel s'au despărţit ei unul de altul.

12Avram a locuit în ţara Canaan, iar Lot a locuit în cetăţile din Cîmpie, şi şi -a întins corturile pînă la Sodoma.(Fac12.6-12)

Avraam mijloceste pentru Sodoma

Cartea Facerii relatează cum la stejarii lui Mamre trei bărbaţi sunt găzduiţi de Avraam care le spală picioarele şi îi ospătează. Unul din ei îl anunţă pe bătrânul Avraam că la anul pe vremea aceea va avea un fiu. Apoi bărbaţii s-au sculat să plece şi s-au uitat spre Sodoma şi Avraam a plecat cu ei să-i petreacă. Dumnezeu se hotărăşte să-i spună lui Avraam de decizia sa de a nimici cetatea Sodomei: îi spune că strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit şi că păcatul lor este nespus de greu şi că se va pogorî (prin intermediul celor doi îngeri) să vadă dacă ei au lucrat în totul după zvonul venit până la El. Bărbaţii aceia au plecat spre Sodoma. Avraam reuşeşte să-l înduplece pe Dumnezeu să promită că dacă vor fi cel puţin zece oameni buni, nu va nimici cetatea, spunându-i că nu e drept ca cel bun să fie nimicit odată cu cel rău, împărţind astfel aceeaşi soartă.

Bărbaţii din Sodoma vor să se împreuneze cu musafirii lui Lot

Cei doi îngeri ajung la Sodoma seara şi Lot, care şedea la poarta Sodomei, îi invită la el acasă şi după multe stăruinţe ei acceptă iar Lot îi ospătează. Oamenii din cetate, bărbaţi din Sodoma, tineri şi bătrâni înconjoară casa acestuia. Ei îl cheamă pe Lot şi îi spun să scoată afară oamenii care au venit în cetate pentru a se împreuna cu ei. Lot iese afară la ei la uşă, încuie uşa după el şi le spune să nu facă o asemenea răutate şi le oferă pe cele două fete ale lui. Ei îi strigă lui Lot să plece, zicând că el a venit să locuiască aici ca un străin şi că acum vrea să facă pe judecătorul, adăugând că o să-i facă mai rău decât lor. Şi împingând pe Lot cu sila, s-au apropiat să spargă uşa. Bărbaţii din casă au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru în casă şi au încuiat uşa iar pe oamenii care erau la uşă casei i-au lovit cu orbire de la cel mai mic până la cel mai mare, aşa că degeaba se trudeau să găsească uşa.

Cetăţile Sodomei şi Gomorei sunt nimicite

Bărbaţii îi spun lui Lot să-şi scoată ginerii, fii şi fiicele din locul acesta pentru că locul acela va fi nimicit de ei pentru că ajuns mare plângere înaintea Domnului împotriva locuitorilor lui. Lot îi anunţă pe ginerii care luaseră pe fetele lui de iminenta nimicire a cetăţii dar aceştia cred că glumeşte. Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot, zicându-i să-şi ia nevasta şi cel două fete (nemăritate) dar fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia i-au luat pe cei patru şi i-au scos afară din cetate. Unul din cei doi îngeri îi spune lui Lot să-şi scape viaţa, să nu se uite înapoi şi să nu se oprească în vreun loc din Câmpie, ci să scape la munte pentru a nu pieri. Lot reuşeşte însă să-i înduplece să-i dea mica cetate a Ţoarului. Când a intrat Lot în Ţoar, Domnul a făcut să ploaie peste Sodoma şi Gomora pucioasă şi foc din cer, nimicind cu desăvârşire cetăţile acelea, toată Câmpia şi toţi locuitorii cetăţilor, şi tot ce creştea pe pământ. Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare. În dimineaţa următoare Avraam s-a dus în locul unde stătuse înaintea Domnului, şi-a îndreptat privirile spre Sodoma şi Gomora şi a văzut ridicându-se de pe pământ un fum ca fumul unui cuptor. Dumnezeu îşi adusese aminte de Avraam şi scăpase pe Lot din mijlocul prăpădului. (Fac18.16-19.29)

Sodoma si Gomora, pildă de pierzanie

Aşa cum Dumnezeu a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întuneric, pe îngerii cari nu şi-au păstrat vrednicia, tot aşa Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic(Iuda 1.6-7) Dumnezeu a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire, arătând în acelaşi timp că ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici (aşa cum a făcut cu Lot care era foarte întristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi şi care, locuind în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea şi auzea din faptele lor nelegiuite) şi să păstreze pe cei nelegiuiţi pentru ziua judecăţii(locuitorii sodomiţi ai cetăţii Sodomei şi Gomorei) (2Pet2.4-11).

Păcatul fiicelor lui Lot

Leviticul interzicea relaţia fiica-tată (natural său vitreg) (Lev18.7,17). Cartea Facerii istoriseşte cum Sodoma şi Gomora fuseseră nimicite de Dumnezeu pentru păcatul lor şi Lot rămăsese fără soţie. Apoi fata cea mai mare a lui Lot îi propune cele mici să-l îmbete pe tatăl lor şi să se culce cu el pentru a putea păstra sămânţa prin acesta; căci nu mai era niciun bărbat în ţinutul Ţoar ca să intre la ele după obiceiul tuturor ţărilor. Ele fac întocmai cum îşi propuseseră. Lot, beat fiind, nu bagă de seamă ceea ce se întâmplă cu el în două nopţi consecutive şi fetele rămân însărcinate. Cea mai mare naşte un fiu, căruia îi pune numele Moab, acesta fiind tatăl moabiţilor iar cea mică naşte şi ea un fiu, căruia îi pune numele de Ben-Ammi, acesta fiind tatăl amoniţilor. (Fac 19.30-38)

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  4. Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 267, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2