Liturghier: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Conținutul Liturghierului: diacritice)
(Liturghierul în Țările Române: referințe)
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori)
Linia 7: Linia 7:
 
Liturghierul tipărit de Editura Institutului Biblic pentru Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] este însă o carte mult mai complexă, cuprinzând (în ediția București, 2000):
 
Liturghierul tipărit de Editura Institutului Biblic pentru Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] este însă o carte mult mai complexă, cuprinzând (în ediția București, 2000):
  
* Rânduiala Privegherii. [[Privegherea]] de toată noapte cum se face în ajunul sărbătorilor mari, după tipicul urmat în sfintele mănăstiri
+
* Rânduiala Privegherii. [[Privegherea de toată noaptea]] cum se face în ajunul sărbătorilor mari, după tipicul urmat în sfintele mănăstiri
 
** Rânduiala Ceasului al nouălea
 
** Rânduiala Ceasului al nouălea
 
** Rânduiala Vecernie mici
 
** Rânduiala Vecernie mici
Linia 14: Linia 14:
 
* Rânduiala slujbei de seară
 
* Rânduiala slujbei de seară
 
** [[Ceasul al nouălea]]
 
** [[Ceasul al nouălea]]
** [[Vecernia]] de sâmbătă seara și spre sărbători
+
** [[Vecernie|Vecernia]] de sâmbătă seara și spre sărbători
 
** Însemnare pentru rânduiala Vecerniei în zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
 
** Însemnare pentru rânduiala Vecerniei în zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
 
** [[Litia]]
 
** [[Litia]]
Linia 20: Linia 20:
 
* Rânduiala slujbei de dimineață
 
* Rânduiala slujbei de dimineață
 
** [[Miezonoptica]] din zilele de duminică
 
** [[Miezonoptica]] din zilele de duminică
** [[Utrenia]] din zilele de duminică și sărbători
+
** [[Utrenie|Utrenia]] din zilele de duminică și sărbători
 
** Însemnări pentru rânduiala Utreniei din zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
 
** Însemnări pentru rânduiala Utreniei din zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
 
* [[Sfânta Liturghie|Slujba Sfintei Liturghii]]
 
* [[Sfânta Liturghie|Slujba Sfintei Liturghii]]
Linia 28: Linia 28:
 
** Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], [[arhiepiscop]]ul [[Constantinopol]]ului
 
** Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], [[arhiepiscop]]ul [[Constantinopol]]ului
 
** Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului [[Vasile cel Mare]], arhiepiscopul Cezareii Capadociei
 
** Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului [[Vasile cel Mare]], arhiepiscopul Cezareii Capadociei
** [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite|Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite]], numită și a Sfântului [[Grigorie Dialogul]]
+
** [[Liturghia Darurilor mai înainte sfințite|Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite]], numită și a Sfântului [[Grigorie cel Mare|Grigorie Dialogul]]
 
*** Învățătură pentru Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite
 
*** Învățătură pentru Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite
 
*** Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, numită și a Sfântului Grigorie Dialogul
 
*** Dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, numită și a Sfântului Grigorie Dialogul
 
** Rânduiala Sfintei Împărtășiri
 
** Rânduiala Sfintei Împărtășiri
* Învățătură despre [[otpust]]uri, [[ecfonis]]e, [[stih]]uri, [[tropar]]e și [[condac]]e
+
* Învățătură despre [[Otpustul|otpusturi]], [[ecfonis]]e, [[stih]]uri, [[tropar]]e și [[condac]]e
** Învățătură cum se cuvine a zice otpustul la [[Praznice Împărăteşti|Praznicele împărătești]], ale [[Maica Domnului|Maicii lui Dumnezeu]] și la Praznicele [[sfinți]]lor
+
** Învățătură cum se cuvine a zice otpustul la [[Praznice Împărătești|Praznicele împărătești]], ale [[Maica Domnului|Maicii lui Dumnezeu]] și la Praznicele [[sfinți]]lor
 
** Otpustul [[Praznic]]elor împărătești
 
** Otpustul [[Praznic]]elor împărătești
 
** Otpustul zilelor de peste toată săptămâna
 
** Otpustul zilelor de peste toată săptămâna
** Ecfonisele ce se zic după ectenia mică înaintea [[Săptămâna_Patimilor#Joia_Mare|Evanghelilor Sfintelor Patimi]], în [[Săptămâna_Patimilor#Vinerea_Mare|Sfânta și Marea Vineri]] ([[Denie|denia]] de joi seara)
+
** Ecfonisele ce se zic după ectenia mică înaintea [[Săptămâna_Patimilor#Joia_Mare|Evangheliilor Sfintelor Patimi]], în [[Săptămâna_Patimilor#Vinerea_Mare|Sfânta și Marea Vineri]] ([[Denie|denia]] de joi seara)
** Ecfonisele de la ecteniile din [[Duminica]] Luminată a [[Sfintele Paşti|Paști]]lor, după fiecare [[cântare]] a [[canon]]ului, la Utrenie
+
** Ecfonisele de la ecteniile din [[Ziua Domnului|Duminica]] Luminată a [[Sfintele Paști|Paști]]lor, după fiecare [[Imn|cântare]] a [[canon]]ului, la Utrenie
 
** Stihurile ce se cântă la Sărbătorile Împărătești
 
** Stihurile ce se cântă la Sărbătorile Împărătești
 
** Tropare și condace, ce se cântă în Sfântul [[Altar]], la sărbătorile mari, când se slujește cu [[sobor]]
 
** Tropare și condace, ce se cântă în Sfântul [[Altar]], la sărbătorile mari, când se slujește cu [[sobor]]
 
* Felurite rânduieli și [[rugăciuni]]
 
* Felurite rânduieli și [[rugăciuni]]
** Rânduiala binecuvâmtării colivei
+
** Rânduiala binecuvântării colivei
 
** Rânduiala scoaterii Sfintei [[Cruce|Cruci]] ([[14 septembrie]])
 
** Rânduiala scoaterii Sfintei [[Cruce|Cruci]] ([[14 septembrie]])
 
** Rugăciune la binecuvântarea salciei în [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Duminica Stâlpărilor]]
 
** Rugăciune la binecuvântarea salciei în [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Duminica Stâlpărilor]]
** Rugăciune la binecuvântarea pâinii care se numeșe în popor „paști”, în Sfânta Duminică a Paștilor
+
** Rugăciune la binecuvântarea pâinii care se numește în popor „paști”, în Sfânta Duminică a Paștilor
** Rugăciune la biecuvântarea cărnurilor, în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
+
** Rugăciune la binecuvântarea cărnurilor, în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
** Rugăciune la biecuvântarea brânzei și ouălor în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
+
** Rugăciune la binecuvântarea brânzei și ouălor în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
 
** Rugăciune la gustarea strugurilor, în ziua de [[6 august]] ([[Schimbarea la Față]] a Domnului)
 
** Rugăciune la gustarea strugurilor, în ziua de [[6 august]] ([[Schimbarea la Față]] a Domnului)
 
** Rugăciune când se aduce pârgă de poame
 
** Rugăciune când se aduce pârgă de poame
Linia 52: Linia 52:
 
** Învățătură pentru scoaterea sfântului aer sau [[epitaf]]
 
** Învățătură pentru scoaterea sfântului aer sau [[epitaf]]
 
* Adunare de cereri la felurite trebuințe din viața omului
 
* Adunare de cereri la felurite trebuințe din viața omului
* Povăţuiri și învățături
+
* Povățuiri și învățături
* [[Tipic]]ul slujbei Sfintei Liturghii cu [[arhiereu]] <ref>În Liturghier, "începând cu ediția din 1980 s-a adăugat în plus un capitol din [[Arhieraticon]] intitulat «Tipicul Sfintei Liturghii cu arhiereu»." 6 Preot Prof. Dr. Ene Branişte, ''Liturgica generală'' (ediţia a II-a revăzută şi completată), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993, p.653.</ref>
+
* [[Tipic]]ul slujbei Sfintei Liturghii cu [[Episcop|arhiereu]]<ref>În Liturghier, „începând cu ediția din 1980 s-a adăugat în plus un capitol din [[Arhieraticon]] intitulat „Tipicul Sfintei Liturghii cu arhiereu””. Preot Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'' (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p.653.</ref>
 
* [[Sinaxar]] peste tot anul
 
* [[Sinaxar]] peste tot anul
  
 
==Liturghierul în Țările Române==
 
==Liturghierul în Țările Române==
„Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie din 1508. Deşi în limba slavonă, el e important şi semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerinţele cultului. Şi tot aşa putem vorbi şi de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în limba română, prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipăreşte în limba românească.
+
Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie, tipărit în 1508 la [[Mănăstirea Dealu]] din inițiativa voievodului [[Radu cel Mare]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Deși în limba slavonă, el este important și semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerințele cultului. Și tot așa putem vorbi și de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în limba română, prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipărește în limba românească.
  
Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea şi o altă necesitate pur naţională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toţi s-o înţeleagă, să se pătrundă astfel conştient de frumuseţea şi înţelepciunea învăţăturii lui Hristos şi înţelegând să-nveţe şi să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea şi să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărţi de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română ([[Tetraevanghel]]ul de la 1561, [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] de la 1563, [[Cazania]] 1564 şi 1581, Molitvelnic 1564 şi Psaltirea de la 1570 ş.a. pe lângă cele slavo-române).
+
Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea și o altă necesitate pur națională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toți s-o înțeleagă, să se pătrundă astfel conștient de frumusețea și înțelepciunea învățăturii lui Hristos și înțelegând să-nvețe și să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea și să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărți de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română ([[Tetraevanghel]]ul de la 1561, [[Apostol (liturgică)|Apostolul]] de la 1563, [[Cazania]] 1564 și 1581, Molitvelnic 1564 și Psaltirea de la 1570 ș.a. pe lângă cele slavo-române).
  
De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanţei Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediţii fie slavone, fie româneşti (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească şi-a făcut definitiv loc în cult).
+
De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanței Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediții fie slavone, fie românești (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească și-a făcut definitiv loc în cult).
  
Acelaşi lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodoxă Română şi azi. După ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastră a intensificat acţiunea de tipărire (iar după 1950 şi de diortosire) a cărţilor de slujbă bisericească. Se remarcă Liturghierul, ca fiind cartea de slujbă în cele mai multe ediţii. Astfel se poate vedea că la cele două ediţii : 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediţii: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980 ; la care se adaugă mereu alte ediţii, până în zilele noastre.
+
Același lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodoxă Română și azi. După ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastră a intensificat acțiunea de tipărire (iar după 1950 și de diortosire) a cărților de slujbă bisericească. Se remarcă Liturghierul, ca fiind cartea de slujbă în cele mai multe ediții. Astfel se poate vedea că la cele două ediții: 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediții: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980; la care se adaugă mereu alte ediții, până în zilele noastre.
  
Fiecare ediţie a fost îmbunătăţită mai ales ca limbă <ref>Îngrijirea ediţiilor şi îmbunătăţirea lor prin diortosire aparţin mai întîi [[Mitroppolit]]ul [[Efrem Enăcescu]], apoi Pr. Prof. [[Petre Vintilescu]] (ed. 1967 şi 1974) şi Pr. Prof. [[Ene Branişte]] (ed. 1980).</ref>. Textele au fost confruntate cu originalele greceşti spre a se înlătura mai ales greșelile de traducere, existente în vechile ediții, și s-au limpezit astfel frazele, adaptându-se o nouă formulare a învățăturilor de tipic și s-au adăugat toate îndrumările necesare mai ales pentru slujitorii începători, îndrumări privitoare la rânduiala corectă, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din edițiile anterioare.<ref>Pr. Prof. [[Ene Branişte]], ''Liturgica generală'', ed.cit., p.652-653.</ref>
+
Fiecare ediție a fost îmbunătățită mai ales ca limbă<ref>Îngrijirea edițiilor și îmbunătățirea lor prin diortosire aparțin mai întâi [[Mitropolit]]ului [[Efrem Enăcescu]], apoi Pr. Prof. [[Petre Vintilescu]] (ed. 1967 și 1974) și Pr. Prof. [[Ene Braniște]] (ed. 1980).</ref>. Textele au fost confruntate cu originalele grecești spre a se înlătura mai ales greșelile de traducere, existente în vechile ediții, și s-au limpezit astfel frazele, adaptându-se o nouă formulare a învățăturilor de tipic și s-au adăugat toate îndrumările necesare mai ales pentru slujitorii începători, îndrumări privitoare la rânduiala corectă, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din edițiile anterioare.<ref>Pr. Prof. [[Ene Braniște]], ''Liturgica generală'', ed.cit., p.652-653.</ref>
  
 
==Surse==
 
==Surse==
 
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
 
* Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
 
* Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
 
* Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
* Preot Prof. Dr. Ene Branişte, ''Liturgica generală'' (ediţia a II-a revăzută şi completată), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993.
+
* Preot Prof. Dr. Ene Braniște, ''Liturgica generală'' (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993.
 
* ''Liturghier'', EIBM al BOR, București, 2000
 
* ''Liturghier'', EIBM al BOR, București, 2000
  
 
==Note==
 
==Note==
 
<references/>
 
<references/>
 +
 +
{{Imnografie/lat}}
  
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Cărţi de cult]]
+
[[Categorie:Cărți de cult]]
 +
 
 +
[[en:Hieratikon]]

Versiunea de la data 22 noiembrie 2018 11:03

LinkFA-star.png
Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului.
Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.

Liturghierul (gr. leitourgikon sau leitourgiarion; sl. slujebnik) este o carte liturgică, folosită de preot și diacon, care cuprinde esențialul slujbelor săvârșite la biserică.

Conținutul Liturghierului

În acest sens, Liturghierul trebuie să conțină întotdeauna măcar rânduielile celor trei Sfinte Liturghii și rânduielile obișnuite ale Vecerniei și Utreniei.

Liturghierul tipărit de Editura Institutului Biblic pentru Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este însă o carte mult mai complexă, cuprinzând (în ediția București, 2000):

  • Rânduiala Privegherii. Privegherea de toată noaptea cum se face în ajunul sărbătorilor mari, după tipicul urmat în sfintele mănăstiri
    • Rânduiala Ceasului al nouălea
    • Rânduiala Vecernie mici
    • Rânduiala Vecerniei mari cu Litia
    • Rânduiala Utreniei
  • Rânduiala slujbei de seară
    • Ceasul al nouălea
    • Vecernia de sâmbătă seara și spre sărbători
    • Însemnare pentru rânduiala Vecerniei în zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
    • Litia
    • Învățătură
  • Rânduiala slujbei de dimineață
    • Miezonoptica din zilele de duminică
    • Utrenia din zilele de duminică și sărbători
    • Însemnări pentru rânduiala Utreniei din zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
  • Slujba Sfintei Liturghii
  • Învățătură despre otpusturi, ecfonise, stihuri, tropare și condace
  • Felurite rânduieli și rugăciuni
    • Rânduiala binecuvântării colivei
    • Rânduiala scoaterii Sfintei Cruci (14 septembrie)
    • Rugăciune la binecuvântarea salciei în Duminica Stâlpărilor
    • Rugăciune la binecuvântarea pâinii care se numește în popor „paști”, în Sfânta Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la binecuvântarea cărnurilor, în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la binecuvântarea brânzei și ouălor în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la gustarea strugurilor, în ziua de 6 august (Schimbarea la Față a Domnului)
    • Rugăciune când se aduce pârgă de poame
    • Rânduiala parastasului mic
    • Învățătură pentru scoaterea sfântului aer sau epitaf
  • Adunare de cereri la felurite trebuințe din viața omului
  • Povățuiri și învățături
  • Tipicul slujbei Sfintei Liturghii cu arhiereu[1]
  • Sinaxar peste tot anul

Liturghierul în Țările Române

Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie, tipărit în 1508 la Mănăstirea Dealu din inițiativa voievodului Radu cel Mare.[2] Deși în limba slavonă, el este important și semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerințele cultului. Și tot așa putem vorbi și de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în limba română, prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipărește în limba românească.

Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea și o altă necesitate pur națională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toți s-o înțeleagă, să se pătrundă astfel conștient de frumusețea și înțelepciunea învățăturii lui Hristos și înțelegând să-nvețe și să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea și să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărți de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română (Tetraevanghelul de la 1561, Apostolul de la 1563, Cazania 1564 și 1581, Molitvelnic 1564 și Psaltirea de la 1570 ș.a. pe lângă cele slavo-române).

De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanței Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediții fie slavone, fie românești (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească și-a făcut definitiv loc în cult).

Același lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodoxă Română și azi. După ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastră a intensificat acțiunea de tipărire (iar după 1950 și de diortosire) a cărților de slujbă bisericească. Se remarcă Liturghierul, ca fiind cartea de slujbă în cele mai multe ediții. Astfel se poate vedea că la cele două ediții: 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediții: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980; la care se adaugă mereu alte ediții, până în zilele noastre.

Fiecare ediție a fost îmbunătățită mai ales ca limbă[3]. Textele au fost confruntate cu originalele grecești spre a se înlătura mai ales greșelile de traducere, existente în vechile ediții, și s-au limpezit astfel frazele, adaptându-se o nouă formulare a învățăturilor de tipic și s-au adăugat toate îndrumările necesare mai ales pentru slujitorii începători, îndrumări privitoare la rânduiala corectă, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din edițiile anterioare.[4]

Surse

  • Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
  • Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
  • Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993.
  • Liturghier, EIBM al BOR, București, 2000

Note

  1. În Liturghier, „începând cu ediția din 1980 s-a adăugat în plus un capitol din Arhieraticon intitulat „Tipicul Sfintei Liturghii cu arhiereu””. Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generală (ediția a II-a revăzută și completată), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p.653.
  2. Nicolae Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.
  3. Îngrijirea edițiilor și îmbunătățirea lor prin diortosire aparțin mai întâi Mitropolitului Efrem Enăcescu, apoi Pr. Prof. Petre Vintilescu (ed. 1967 și 1974) și Pr. Prof. Ene Braniște (ed. 1980).
  4. Pr. Prof. Ene Braniște, Liturgica generală, ed.cit., p.652-653.


Imnografia Bisericii Ortodoxe
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares