Liturghia Sfântului Gherman al Parisului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} {{Ortodoxiaderitapusean}} thumb|St Germanus of Paris, 496-576 '''''La divine liturgie selon Saint Germain de Paris''''', or the '''Divin...)
 
(terminologice)
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
{{Ortodoxiaderitapusean}}
+
[[Image:Saint germain.jpg|thumb|Sfântul Gherman din Paris, 496-576]]
 +
''''Sfânta Liturghie a Sfântului Gherman din Paris''''' sau '''La divine liturgie selon Saint Germain de Paris''' este principala [[liturghie]] a [[Biserica Catolică Ortodoxă a Franţei|Bisericii Catolice Ortodoxe a Franţei]] şi a [[Biserica Ortodoxă a Galilor|Bisericii Ortodoxe a Galilor]].
  
[[Image:Saint germain.jpg|thumb|St Germanus of Paris, 496-576]]
+
==Istoricul restaurării acestei liturghii==
'''''La divine liturgie selon Saint Germain de Paris''''', or the '''Divine Liturgy according to St Germanus of Paris''', is the principal [[liturgy]] of the [[Orthodox Church of France]] and of the [[Orthodox Church of the Gauls]].  
+
Înainte de restaurarea acestei liturghii în Biserica franceză, liturghia galicană a fost reconstituită de Pr. Pierre Lebrun al Oratoriului (1661-1729), Pr. Vladimir Guettée (1816-1892) şi de către abatele Louis Marie Olivier Duchesne (1843-1922). După constituirea Bisericii Ortodoxe a Franţei în 1936, [[preot]]ul [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) de Saint-Denis|Evgraf Kovalevsky]], ulterior [[Episcop]]ul [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) de Saint-Denis|Jean de Saint-Denis]] a demarat restaurarea ritului galican pentru uzul Bisericii franceze. Principalele documente pe care le-a folosit şi care nu fuseseră disponibile predecesorilor săi sunt două scrisori atribuite Sfântului Gherman din Paris (496-576) care descriau liturghia din Parisul secolului al VI-lea. Kovalevsky a căutat în scrierile numeroşilor [[sfânt|sfinţi]] gali din aceeaşi perioadă informaţii despre practicile liturgice ale galilor, precum și ''Missale'' (liturghiere), ''[[w:Sacramentary|Sacramentarii]]'', lecționare și antifoane existente. Liturghia restaurată a cunoscut mai multe variante (1956, 1968, 1973, 1975 şi 1998). Unii ortodocşi din afara Bisericii Franţei au răspândit zvonul potrivit căruia această liturghie ar fi fost pur şi simplu rodul imaginaţiei lui Kovalevsky. Ca răspuns la aceste zvonuri, [[Arhiepiscop]]ul [[Ioan Maximovici]] a înfiinţat o comisie liturgică specială care a studiat Liturghia Sfântului Gherman din Paris cuvânt cu cuvânt, comparând-o cu izvoarele acesteia. Raportul comisiei din 1961 a declarat liturghia ca fiind autentică. A fost aprobată pentru slujire de [[Biserica Ortodoxă Rusă]], de [[Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei]], de [[Biserica Ortodoxă Română]] şi de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]].
 +
[[Image:Arch jean st irenee.jpg|thumb|Sfântul [[Ioan Maximovici|Ioan de Shanghai]] slujind liturghia galicană restaurată în Paris]]
  
==History of the liturgy's restoration==
+
==Slujirea acestei liturghii în zilele noastre==
Prior to its restoration by the French Church, the Gallican liturgy had been reconstructed by Father Pierre Lebrun of the Oratory (1661-1729), Father Vladimir Guettée (1816-1892), and the Abbbé Louis Marie Olivier Duchesne (1843-1922). After the formation of the [[Orthodox Church of France]] in 1936, the [[priest]] [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) of Saint-Denis|Evgraph Kovalevsky]], later [[Bishop]] [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) of Saint-Denis|Jean of Saint-Denis]], set about restoring the Gallican rite for use by the French Church. The principal documents he used that had been unavailable to his predecessors were two letters ascribed to St Germanus of Paris (496-576) that describe the liturgy in sixth-century Paris. Kovalevsky drew on the writings of numerous Gallican [[saint]]s of the same era that provide information on Gallican liturgical practice, as well as extant missals, sacramentaries, lectionaries, and antiphonaries. The restored liturgy has gone through several editions (1956, 1968, 1973, 1975, and 1998). Some Orthodox outside of the French Church circulated rumors that the liturgy was simply a product of Kovalevsky's imagination. In response to this, [[Archbishop]] [[John Maximovitch]] chaired a special liturgical commission that studied the liturgy word by word, comparing it to the original sources. The 1961 report of the commission declared the liturgy to be authentic. It was approved for use by the [[Church of Russia]], the [[Russian Orthodox Church Outside of Russia]], the [[Church of Romania]], and the [[Church of Serbia]].
+
În afara [[parohie|parohiilor]] din Biserica Franţei, Biserica Galilor şi Biserica Franceză dar care în prezent fac parte din Biserica României şi din [[Biserica din Alexandria (coptă)]] şi de unele care sunt în comuniune cu Biserica Sârbă.
[[Image:Arch jean st irenee.jpg|thumb|St [[John Maximovitch|John of Shanghai]] celebrating the restored Gallican liturgy in Paris]]
 
  
==Present use==
+
{{Ortodoxiaderitapusean}}
In addition to the [[parish]]es of the Orthodox Church of France, of the Orthodox Church of the Gauls, and the French Orthodox Church, St Germanus is also used by a number of parishes that were formerly with the French Church but which are now part of the Church of Romania and the [[Church of Alexandria (Coptic)]], and some which are in dialogue with the [[Church of Serbia]].
 
  
{{westernrite}}
+
==Structura obişnuită a acestei liturghii==
 +
În continuare este prezentată structura liturghiei galicane aşa cum a fost ea restabilită în secolul XX de către Biserica Ortodoxă a Franţei. Spre deosebire de ritul roman şi cel milanez, cel galican nu are o anafora fixă, folosind în schimb diferite texte înainte şi după cuvintele instituirii ("Acesta este Trupul Meu..." și urm.).
  
==Structure of the ordinary==
+
*Pregătirea Darurilor
The following is the order of the Gallican liturgy as it was restored in the twentieth century by the Orthodox Church of France. Unlike the Roman and Milanese rites, the Gallican does not have a fixed anaphora, but instead uses variable texts before and after the institution narrative.
+
*''Prælegendum'' (psalmul introductiv)
 +
*Chemarea la tăcere şi mulţumire
 +
*[[Trisaghion]]ul în greceşte, latină şi limba locală)
 +
*''Kyrie'' - ''Doamne miluieşte'' (o singură dată)
 +
*Imnul (perioadei sau zilei)
 +
*Citirile zilei
 +
*Prima citire (text din Vechiul Testament sau patristic)
 +
*''Graduale''
 +
*A doua citire (din Epistole, Faptele Apostolilor sau Apocalipsa)
 +
*''Benedicite'' (Cântarea celor Trei Tineri)
 +
*[[Aleluia]] (sau ''Tractus'' în post)
 +
*De trei ori Sfinte înainte de Evanghelie
 +
*Evanghelia
 +
*Canticula Apocalipsei
 +
*Predică
 +
*Ectenia Sfântului Martin
 +
*Citirile de după ''Preces''
 +
*Trimiterea catehumenilor
 +
*Simbolul credinţei ([[Crezul de la Niceea|Crezul]])
 +
*Începutul Liturghiei credincioșilor
 +
*Vohodul mare cu ''Sonus'' şi ''Laudes''
 +
*Citirile Ofrandei
 +
*Diptihul şi citirile de după Nume
 +
*Sărutul Păcii şi citiri
 +
*Anaforaua: Dialogul, ''Immolatio'' schimbător, ''Sanctus'', ''Post-Sanctus'' schimbător, cuvintele instituirii, anamneza, [[epicleza]], ''Post-Epicleza'' schimbătoare, binecuvântarea darurilor, doxologia finală
 +
*Frângerea pâinii şi imnul frângerii pâinii
 +
*[[Tatăl nostru]]
 +
*Înălţarea Darurilor
 +
*Binecuvântarea credincioșilor
 +
*Împărtăşirea şi cântarea împărtăşirii
 +
*''Trecanum'' (imnul de după împărtăşire de mulţumire adusă Sfintei Treimi)
 +
*Citirile de după împărtăşire
 +
*Imnul de mulţumire
 +
*Încheierea cu binecuvântare
  
*Preparation of the Offerings
+
==Izvoare==
*''Prælegendum'' (entrance psalm)
 
*Call for silence and greeting
 
*[[Trisagion]] in Greek, Latin, and the vernacular)
 
*''Kyrie'' (single)
 
*Hymn (of the season or the day)
 
*Collect of the Day
 
*First Reading (Old Testament or patristic text)
 
*Gradual
 
*Second Reading (Epistle, Book of Acts, or the Apocalypse)
 
*''Benedicite'' (Song of the Three Young Men)
 
*[[Alleluia]] (or Tract in Lent)
 
*Thrice-Holy before the Gospel
 
*Gospel
 
*Canticle of the Apocalypse
 
*Homily
 
*Litany of St Martin
 
*Collect after the Preces
 
*Dismissal of the catechumens
 
*The Symbol of Faith ([[Nicene-Constantinopolitan Creed|Creed]])
 
*Preface to the Faithful
 
*Great Entrance with ''Sonus'' and ''Laudes''
 
*Collect of the Offertory
 
*Diptychs and Collect after the Names
 
*Kiss of Peace and Collect
 
*Anaphora: Dialogue, variable ''Immolatio'', ''Sanctus'', variable ''Post-Sanctus'', institution narrative, anamnesis, [[epiclesis]], variable ''Post-Epiclesis'', blessing of the elements, final doxology
 
*Breaking of the Bread and fraction anthem
 
*[[Lord's Prayer]]
 
*Elevation of the Gifts
 
*Blessing of the Faithful
 
*Communion and communion chant
 
*''Trecanum'' (post-communion hymn of thanksgiving to the Trinity)
 
*Postcommunion collect
 
*Hymn of thanksgiving
 
*Dismissal with blessing
 
 
 
==Sources==
 
 
*''La divine liturgie selon Saint Germain de Paris'' (Paris, 1998)
 
*''La divine liturgie selon Saint Germain de Paris'' (Paris, 1998)
 
*''La sainte messe selon saint Germain de Paris'' (Paris, 1975)
 
*''La sainte messe selon saint Germain de Paris'' (Paris, 1975)
Linia 62: Linia 60:
 
*''Du rit occidental: Rapport de la Commision Liturgique'' (1960)
 
*''Du rit occidental: Rapport de la Commision Liturgique'' (1960)
  
 +
==Legături externe==
 +
*[http://orthodoxie.free.fr/the_divine_liturgy_of_saint_germanus.htm The Divine Liturgy of St Germanus]
  
==External ink==
 
*[http://orthodoxie.free.fr/the_divine_liturgy_of_saint_germanus.htm The Divine Liturgy of St Germanus]
 
  
 +
[[Categorie:Liturgică]]
 +
[[Categorie:Texte]]
 +
[[Categorie:Ritul occidental]]
  
[[Category:Liturgics]]
+
[[en:Divine Liturgy according to St Germanus of Paris]]
[[Category:Texts]]
 
[[Category:Western Rite]]
 

Versiunea curentă din 27 iulie 2016 14:33

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Sfântul Gherman din Paris, 496-576

'Sfânta Liturghie a Sfântului Gherman din Paris sau La divine liturgie selon Saint Germain de Paris este principala liturghie a Bisericii Catolice Ortodoxe a Franţei şi a Bisericii Ortodoxe a Galilor.

Istoricul restaurării acestei liturghii

Înainte de restaurarea acestei liturghii în Biserica franceză, liturghia galicană a fost reconstituită de Pr. Pierre Lebrun al Oratoriului (1661-1729), Pr. Vladimir Guettée (1816-1892) şi de către abatele Louis Marie Olivier Duchesne (1843-1922). După constituirea Bisericii Ortodoxe a Franţei în 1936, preotul Evgraf Kovalevsky, ulterior Episcopul Jean de Saint-Denis a demarat restaurarea ritului galican pentru uzul Bisericii franceze. Principalele documente pe care le-a folosit şi care nu fuseseră disponibile predecesorilor săi sunt două scrisori atribuite Sfântului Gherman din Paris (496-576) care descriau liturghia din Parisul secolului al VI-lea. Kovalevsky a căutat în scrierile numeroşilor sfinţi gali din aceeaşi perioadă informaţii despre practicile liturgice ale galilor, precum și Missale (liturghiere), Sacramentarii, lecționare și antifoane existente. Liturghia restaurată a cunoscut mai multe variante (1956, 1968, 1973, 1975 şi 1998). Unii ortodocşi din afara Bisericii Franţei au răspândit zvonul potrivit căruia această liturghie ar fi fost pur şi simplu rodul imaginaţiei lui Kovalevsky. Ca răspuns la aceste zvonuri, Arhiepiscopul Ioan Maximovici a înfiinţat o comisie liturgică specială care a studiat Liturghia Sfântului Gherman din Paris cuvânt cu cuvânt, comparând-o cu izvoarele acesteia. Raportul comisiei din 1961 a declarat liturghia ca fiind autentică. A fost aprobată pentru slujire de Biserica Ortodoxă Rusă, de Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, de Biserica Ortodoxă Română şi de Biserica Ortodoxă Sârbă.

Sfântul Ioan de Shanghai slujind liturghia galicană restaurată în Paris

Slujirea acestei liturghii în zilele noastre

În afara parohiilor din Biserica Franţei, Biserica Galilor şi Biserica Franceză dar care în prezent fac parte din Biserica României şi din Biserica din Alexandria (coptă) şi de unele care sunt în comuniune cu Biserica Sârbă.

Acest articol face parte din seria despre
Ortodoxia de rit apusean
Istoric
Secolul al XIX-lea
Secolul XX
Critici
Liturgică
Liturghia Sfântului Grigorie
Liturghia Sfântului Tihon
Liturghia Sfântului Gherman
Ritul de la Sarum
Ritul Galican
Stowe Missal
Asocieri
Vicariatul ritului apusean
Societatea Sfântului Vasile
Biserica Catolică Ortodoxă a Franței
Mănăstiri
Christminster
Sfântul Petroc
Editați această casetă


Structura obişnuită a acestei liturghii

În continuare este prezentată structura liturghiei galicane aşa cum a fost ea restabilită în secolul XX de către Biserica Ortodoxă a Franţei. Spre deosebire de ritul roman şi cel milanez, cel galican nu are o anafora fixă, folosind în schimb diferite texte înainte şi după cuvintele instituirii ("Acesta este Trupul Meu..." și urm.).

  • Pregătirea Darurilor
  • Prælegendum (psalmul introductiv)
  • Chemarea la tăcere şi mulţumire
  • Trisaghionul în greceşte, latină şi limba locală)
  • Kyrie - Doamne miluieşte (o singură dată)
  • Imnul (perioadei sau zilei)
  • Citirile zilei
  • Prima citire (text din Vechiul Testament sau patristic)
  • Graduale
  • A doua citire (din Epistole, Faptele Apostolilor sau Apocalipsa)
  • Benedicite (Cântarea celor Trei Tineri)
  • Aleluia (sau Tractus în post)
  • De trei ori Sfinte înainte de Evanghelie
  • Evanghelia
  • Canticula Apocalipsei
  • Predică
  • Ectenia Sfântului Martin
  • Citirile de după Preces
  • Trimiterea catehumenilor
  • Simbolul credinţei (Crezul)
  • Începutul Liturghiei credincioșilor
  • Vohodul mare cu Sonus şi Laudes
  • Citirile Ofrandei
  • Diptihul şi citirile de după Nume
  • Sărutul Păcii şi citiri
  • Anaforaua: Dialogul, Immolatio schimbător, Sanctus, Post-Sanctus schimbător, cuvintele instituirii, anamneza, epicleza, Post-Epicleza schimbătoare, binecuvântarea darurilor, doxologia finală
  • Frângerea pâinii şi imnul frângerii pâinii
  • Tatăl nostru
  • Înălţarea Darurilor
  • Binecuvântarea credincioșilor
  • Împărtăşirea şi cântarea împărtăşirii
  • Trecanum (imnul de după împărtăşire de mulţumire adusă Sfintei Treimi)
  • Citirile de după împărtăşire
  • Imnul de mulţumire
  • Încheierea cu binecuvântare

Izvoare

  • La divine liturgie selon Saint Germain de Paris (Paris, 1998)
  • La sainte messe selon saint Germain de Paris (Paris, 1975)
  • La sainte messe selon saint Germain de Paris et le chant des fidèles (Paris, 1968 and 1973)
  • La divine liturgie selon Saint Germain de Paris (Paris, 1956)
  • Monseigneur Jean (Kovalevsky) of Saint-Denis, Le canon eucharistique de l'ancien rite des Gaules (Paris, c. 1956)
  • Du rit occidental: Rapport de la Commision Liturgique (1960)

Legături externe