Litia: Diferență între versiuni
(cateva revizuiri la traducere+sursa) |
|||
| Linia 3: | Linia 3: | ||
'''Litia''' este o slujbă care se ţine la sfârşitul [[Vecernia|Vecerniei]], [[Utrenia|Utreniei]] sau chiar la sfârşitul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. Credincioşii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deşert şi cu care au fost hrăniţi cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârşit pâinea este tăiată şi împărţită credincioşilor. | '''Litia''' este o slujbă care se ţine la sfârşitul [[Vecernia|Vecerniei]], [[Utrenia|Utreniei]] sau chiar la sfârşitul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. Credincioşii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi [[ziua numelui]]. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de [[Iisus Hristos]] în deşert şi cu care au fost hrăniţi cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârşit pâinea este tăiată şi împărţită credincioşilor. | ||
| − | De asemenea, Litia simbolizează şi este | + | De asemenea, Litia simbolizează şi este o actualizare a agapelor (mese comune) din comunităţile creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau [[Împărtăşanie|Trupul şi Sângele lui Hristos]], ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei exprimau legătura frăţească pe care o crea între ei credinţa lor comună şi Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, [[agapă|agapele]] aveau şi un scop caritabil, anume pe acela de a oferi hrana necesară celor mai săraci dintre ei. |
| − | + | Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coboarât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului. | |
| − | + | Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de [[Evanghelist|Evanghelişti]] la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din [[Evanghelia după Ioan]]. | |
| + | |||
| + | ==Sursa== | ||
| + | |||
| + | *[[:en:Artoklasia]] | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
Versiunea de la data 4 februarie 2010 16:30
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Litia este o slujbă care se ţine la sfârşitul Vecerniei, Utreniei sau chiar la sfârşitul Sfintei Liturghii. Credincioşii aduc cinci pâinici ca semn de cinstire cu ocazia unor aniversării personale sau familiale, dar nu numai, cum ar fi ziua numelui. Cele cinci pâinici sunt o amintire a celor cinci pâini binecuvântate de Iisus Hristos în deşert şi cu care au fost hrăniţi cinci mii de persoane care îl urmau (Marcu 6). După ce este binecuvântată în timpul acestei slujbe, la sfârşit pâinea este tăiată şi împărţită credincioşilor.
De asemenea, Litia simbolizează şi este o actualizare a agapelor (mese comune) din comunităţile creştine foarte timpurii. Pe atunci, după ce credincioşii primeau Trupul şi Sângele lui Hristos, ei se adunau la o masă comună. În acest fel, ei exprimau legătura frăţească pe care o crea între ei credinţa lor comună şi Împărtăşirea din acelaşi Dumnezeu. În plus, agapele aveau şi un scop caritabil, anume pe acela de a oferi hrana necesară celor mai săraci dintre ei.
Pentru ortodocşi, rostul litiei este şi de a arăta că, pentru ei, pâinea are o valoare foarte mare, nu doar ca aliment de bază, ci şi ca simbol prin excelenţă al Trupului lui Hristos - căci pâinea este preschimbată, la Liturghie, în Trupul lui Hristos. De multe ori, Hristos a fost numit "Pâinea Vieţii", dar şi ca "Pâinea care a coboarât din cer". De asemenea, Pâinea simbolizează Biserica lui Hristos, care s-a împărţit peste tot locul ca grâul peste munţi şi care a fost adunată de Hristos într-un singur trup. Astfel, pâinea a primit şi o un înţeles mistic, ea ilustrând esenţa vieţii spirituale a creştinului.
Încă din vremuri străvechi, se consideră că pâinea binecuvântată de la Litie are putere sfinţitoare asupra omului şi poate vindeca infirmităţile şi bolile "dacă este luată cu credinţă." Termenul grecesc "artoklasia" provine din cuvântul folosit foarte des de Evanghelişti la descrierea Cinei cele de Taină la care Hristos "a frânt pâinea" şi a dat-o ucenicilor Săi ca fiind propriul Său Trup. Astfel, "pâinea frântă" este litia ortodocşilor răsăriteni. Prin acest gest, este stabilită o unitate foarte concretă între Dumnezeu şi Biserica Sa, aproape la fel ca atunci când Domnul înviat s-a ascuns în pâinea frântă din relatarea despre "drumul spre Emmaus" din Evanghelia după Ioan.
