|
|
| Linia 1: |
Linia 1: |
| − | Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noţiuni sau expresii din limba (bisericească) română veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Aceşti termeni pot fi ocazional întâlniţi în diferite [[:Categorie:Cărţi de cult|cărţi de cult]] sau de [[rugăciuni]] ortodoxe.
| + | [img]http://www.encyclopediadramatica.com/Image:Decapitated_dog.jpg[/img] |
| | | | |
| − | {{abctoc}}
| + | TIMPUL SA VA TREZITI !!!!! |
| − | | + | FANATICI OBSEDATI ! |
| − | ==B==
| |
| − | *'''bold''' - ac, vârf ascuţit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' "spin" ; bg. ''bodilo'' "ac, vîrf ascuţit" (exemplu: "Boldul morţii s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[Prohodul Domnului]])
| |
| − | | |
| − | ==C==
| |
| − | | |
| − | *'''cercare''' - experienţă (exemplu: "Prin cercare dumnezeieştile taine învăţându-te" - [[Paraclis]]ul Sf. [[Siluan Athonitul]])
| |
| − | | |
| − | *'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viaţă de obşte, de obicei); exemple: "Chinovia Cernicăi" (nume loc); "chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza" (nume [[stareţ]])
| |
| − | | |
| − | *'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' "a scutura") : "Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti." (Psalmi 92, 2)
| |
| − | | |
| − | *'''cocon''' - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. [[17 decembrie]])
| |
| − | | |
| − | ==D==
| |
| − | | |
| − | *'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinţii Părinţi|Sfinţilor Părinţi]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă "a îndrepta".
| |
| − | | |
| − | *'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puţine ori) în [[Noul Testament]]. În [[Epistola către Romani]] (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că "Legea este dreptarul cunoştinţei şi al adevărului", iar în II Timotei 1, 13: "Ţine dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi iubirea care e în Hristos". Se vorbeşte şi de "dreptarul credinţei" ([[Epistola către Galateni]] 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc "viaţa în Hristos" sunt "făptură nouă", iar "câţi vor urma dreptarul acesta, pace şi milă asupra lor". Şi iarăşi, de "dreptarul învăţăturii, căreia aţi fost încredinţaţi" (Romani 6, 17), dreptar al învăţăturii, adică modelul de urmat dreapta învăţătură.
| |
| − | | |
| − | ==F==
| |
| − | * '''faţă''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei "feţe" ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]])
| |
| − | | |
| − | * '''felon''' - [[Veşminte|veşmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]
| |
| − | | |
| − | ==G==
| |
| − | *'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuţii împotriva creştinilor|persecută]]
| |
| − | | |
| − | ==H==
| |
| − | * '''hvalite''' - (sl.) [[laude]] (în imnografia slujbelor ortodoxe)
| |
| − | | |
| − | ==Î==
| |
| − | * '''învârtoşat''' - împietrit, încăpăţânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" - a se vedea la litera "V", "vârtute"); exemple: "s-a învârtoşat inima lui Faraon" ([[Ieşire]], 7); "s-a învârtoşat inima poporului acestuia" ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)
| |
| − | | |
| − | ==L==
| |
| − | *'''lin (''pl.'' linuri)''' - teasc pentru stors [strugurii, de obicei]
| |
| − | | |
| − | ==M==
| |
| − | *'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă spre o ţintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o ţintă anume; exemplu: "Să mânecăm cu mânecare adâncă" – se cântă la [[Paşti]]
| |
| − | | |
| − | *'''mânecare''' - dimineaţă, dis-de-dimineaţă, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte ziua
| |
| − | | |
| − | *'''mironosiţă''' - din slavonă, o femeie purtătoare de mir
| |
| − | | |
| − | *'''mişel''' - lipsit, de condiţie modestă, sărac, nevoiaş [din latinescul ''misellus'']
| |
| − | | |
| − | *'''Moisei''' - precum numele localităţii "Moisei" din Maramureş, este numele [[prooroc]]ului [[Moise]] în slavoneşte
| |
| − | | |
| − | *'''mozavirìe''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui"
| |
| − | | |
| − | *'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceşti, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s-a supus pe sine la munci" etc.]
| |
| − | | |
| − | ==N==
| |
| − | *'''năimi, a (''vb.'')''' - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul ''naimu'']
| |
| − | | |
| − | *'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripăşit; exemplu: "Nemernic sunt eu pe pământ." [din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - "care vine"]
| |
| − | | |
| − | ==O==
| |
| − | *'''obraz''' - chip, faţă, dar uneori chiar "personă" (din sl. ''obrazŭ'')
| |
| − | | |
| − | *'''ostrov''' - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi [[Muntele Athos]]) [din slavonescul ''ostrovŭ'']
| |
| − | | |
| − | ==P==
| |
| − | *'''podoabă''' - asemănare ("aspect corespunzător", "înfăţişare cum se cuvine"). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (şi a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după "chipul şi ''asemănarea''" lui Dumnezeu.
| |
| − | | |
| − | *'''podobie''' - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. [[Podobie]]
| |
| − | | |
| − | *'''predanie''' - tradiţie, datină
| |
| − | | |
| − | *'''privelişte''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu)
| |
| − | | |
| − | *'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără ştiinţă de carte (în funcţie de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu", ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; "Fiţi înţelepţi ca şerpii şi proşti ca porumbii" - [[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)
| |
| − | | |
| − | ==R==
| |
| − | *'''rost''' - gură; exemplu: "cu rostul tău de aur grăind..." (despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])
| |
| − | | |
| − | *'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: "a-şi încinge rărunchii" (a fi pregătit şi hotărât pentru ceva), "a striga din rărunchi" (a striga din toată fiinţa) - "rărunchii" în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind consideraţi ca sediu interior al vitalităţii şi sensibilităţii.
| |
| − | | |
| − | ==S==
| |
| − | *'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărît. Forme variabile învechite/arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER
| |
| − | | |
| − | *'''slavoslovie''' - laudă lui Dumnezeu, [[doxologie]] [din slavonescul ''slavoslovije'']
| |
| − | | |
| − | *'''soartă''' - "moştenire", "stare" (dar şi "sfârşit") : "Şi ne dă nouă parte şi soartă cu toţi cei ce se tem de Tine întru adevăr şi păzesc poruncile Tale" (rugăciune la [[Utrenie]]). [din latinescul ''sors, -tis'']
| |
| − | | |
| − | *'''sobor''' - [[sinod]], dar şi "soborul mănăstirii" (adunarea vieţuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ'']
| |
| − | | |
| − | *'''stih''' - vers, verset (din [[Sfânta Scriptură]], cel mai adesea)
| |
| − | | |
| − | *'''stihar''' - veşmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [[Stihar]]
| |
| − | | |
| − | *'''stihiră''' - [[tropar]], cântare liturgică/imnografică - v. [[stihiră]]
| |
| − | | |
| − | *'''svetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă "lumină", în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[stihiră]] particulară, care se numeşte şi [[luminândă]]
| |
| − | | |
| − | ==T==
| |
| − | *'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se ştirbi (exemplu: "Boldul morţii s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])
| |
| − | | |
| − | ==Ţ==
| |
| − | *'''Ţarigrad''' - Istanbul (var. Istambul), [[Constantinopol]]
| |
| − | | |
| − | ==V==
| |
| − | *'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greşeală "virtute": "Domnul este vârtutea mea", iar nu "Domnul este virtutea mea"); "vârtute" sau "vârtos" (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniţi din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care şi el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul "viril")
| |
| − | | |
| − | *'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăşi
| |
| − | | |
| − | * '''viers''' - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ''ghiers'' - din latinescul ''versus'']
| |
| − | | |
| − | *'''voievod''' - "mai-mare", conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară
| |
| − | | |
| − | | |
| − | {{abctoc}}
| |
| − | | |
| − | [[Categorie:Cărţi de cult]]
| |
| − | [[Categorie:Imnografie]]
| |
| − | [[Categorie:Termeni din limbajul bisericesc]]
| |
| − | [[Categorie:Liste]]
| |
| − | [[Categorie:Liturgică]]
| |
