Listă de arhaisme în cărțile de cult: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(S)
m (Adăugare legătură)
 
(Nu s-au afișat 21 de versiuni intermediare efectuate de alți 8 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noţiuni sau expresii din limba (bisericească) română veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Aceşti termeni pot fi ocazional întâlniţi în diferite [[:Categorie:Cărţi de cult|cărţi de cult]] sau de [[rugăciuni]] ortodoxe.
+
Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noțiuni sau expresii din limba (bisericească) [[limba română|română]] veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Acești termeni pot fi ocazional întâlniți în diferite [[:Categorie:Cărți de cult|cărți de cult]] sau de [[rugăciuni]] ortodoxe.
  
 
{{abctoc}}
 
{{abctoc}}
  
 
==B==
 
==B==
*'''bold''' - ac, vârf ascuţit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' "spin" ; bg. ''bodilo'' "ac, vîrf ascuţit" (exemplu: "Boldul morţii s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[Prohodul Domnului]])
+
*'''blagociu''' — administrator bisericesc de plasă (comună cu mai multe sate în subordine, în vechea împărțire teritorială) în Moldova, sub stăpânirea rusească; v. cartea ''Datoria și stăpânirea blagocinilor și a [[protopop]]ilor'' (rus.-rom.), Iași, 1791.
 +
*'''Blagoveștenie''' (sl. влаговѣшение - blagovĕštenije) - [[Bunavestire]]
 +
*'''blajenii''' — termen rus pentru [[Fericirile|Fericiri]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 5), folosit în [[Triod]] (Blaj, 1800) și Biserica Vasile Blajenîi, monument de artă arhitecturală din sec. XVI, Moscova (Kremlin) (V. Florea, ''Istoria Artei Ruse'', București, 1979.).
 +
*'''bodaprosti''' sau '''bogdaprosti''' sau '''bogdaproste''' (slv. ''Bogu da prosti'' — [[Dumnezeu]] să ierte [[păcate]]le) — formulă de mulțumire când se primește un dar dat de pomană pentru [[suflet]]ele celor [[Moartea|morți]].
 +
*'''Bogoiavlenie''' sau '''Bogoiavlenie Gospodnia''' (slv. Arătarea Domnului) - numele slavonesc al sărbătorii Botezului Domnului sau [[Epifania]]; [[Antim Ivireanul]] — „Cuvânt de învățătură la Bogoievlanie“, în „Predici“ Ed. Acad., 1962, p. 133.
 +
*'''Bogorodița''' (slv.) — numele slavonesc pentru [[Maica Domnului]].
 +
*'''bogorodic''', '''bogorodicine''', '''Bogorodicina''' (slv.) — se numesc [[tropar]]ele pentru „Născătoarea de Dumnezeu“, rânduite în [[Ceaslov]] la [[Utrenie]] și [[Vecernie]] și la canoanele sărbătorilor și pentru fiecare zi a săptămânii, și care se cântă pe cele opt glasuri peste tot anul. Bogorodicina se numește și [[Miride|mirida]] pentru Maica Domnului scoasă la [[Proscomidie]] (în „Învățătura preoților pe scurt de [[Sfintele Taine|șapte taine]]...“ Buzău, 1702, f. 17)
 +
*'''Bogoslov''' (slv. „cel ce grăieşte despre Dumnezeu, teolog“) — Sf. [[Ioan Evanghelistul]] e numit și Ioan Teologul sau Bogoslovul; Sf. [[Grigorie de Nazianz]] era numit și Sf. Grigore Teologul (Bogoslov și Teolog, cu același înțeles).
 +
*'''bold''' - ac, vârf ascuțit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' „spin”; bg. ''bodilo'' „ac, vârf ascuțit” (exemplu: „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[Prohodul Domnului (liturgică)|Prohodul Domnului]])
 +
*bolniță (sl. болница - ''bolĭnica'') — spital sau infirmerie pe lângă o [[mănăstire]]
  
 
==C==
 
==C==
  
*'''cercare''' - experienţă (exemplu: "Prin cercare dumnezeieştile taine învăţându-te" - [[Paraclis]]ul Sf. [[Siluan Athonitul]])
+
*'''cafas''' (din ngr. ''kafasi'', tc. ''kafas'', „colivie”) - balcon închis pe jumătate, ca un pod deasupra [[pronaos]]ului, în partea de apus din interiorul bisericii și la care se urcă pe o scară fixă, situată în partea de nord a pronaosului; în cafas stă [[Strană|corul bisericii]].
  
*'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viaţă de obşte, de obicei); exemple: "Chinovia Cernicăi" (nume loc); "chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza" (nume [[stareţ]])
+
*'''cercare''' - experiență (exemplu: „Prin cercare dumnezeieștile taine învățându-te” - [[Paraclis]]ul Sf. [[Siluan Athonitul]])
  
*'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' "a scutura") : "Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti." (Psalmi 92, 2)
+
*'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viață de obște, de obicei); exemple: „Chinovia Cernicăi” (nume loc); „chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza” (nume [[stareț]])
 +
 
 +
*'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' „a scutura”): „Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti.(Psalmi 92, 2)
  
 
*'''cocon''' - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. [[17 decembrie]])
 
*'''cocon''' - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. [[17 decembrie]])
Linia 18: Linia 29:
 
==D==
 
==D==
  
*'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinţii Părinţi|Sfinţilor Părinţi]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă "a îndrepta".
+
*'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinții Părinți|Sfinților Părinți]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă „a îndrepta”.
  
*'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puţine ori) în [[Noul Testament]]. În [[Epistola către Romani]] (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că "Legea este dreptarul cunoştinţei şi al adevărului", iar în II Timotei 1, 13: "Ţine dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi iubirea care e în Hristos". Se vorbeşte şi de "dreptarul credinţei" ([[Epistola către Galateni]] 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc "viaţa în Hristos" sunt "făptură nouă", iar "câţi vor urma dreptarul acesta, pace şi milă asupra lor". Şi iarăşi, de "dreptarul învăţăturii, căreia aţi fost încredinţaţi" (Romani 6, 17), dreptar al învăţăturii, adică modelul de urmat dreapta învăţătură.
+
*'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puține ori) în [[Noul Testament]]. În Epistola către Romani (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că „Legea este dreptarul cunoștinței și al adevărului”, iar în II Timotei 1, 13: „Ține dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credința și iubirea care e în Hristos”. Se vorbește și de „dreptarul credinței” (Epistola către Galateni 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc „viața în Hristos” sunt „făptură nouă”, iar „câți vor urma dreptarul acesta, pace și milă asupra lor”. Și iarăși, de „dreptarul învățăturii, căreia ați fost încredințați” (Romani 6, 17), dreptar al învățăturii, adică modelul de urmat dreapta învățătură.
  
 
==F==
 
==F==
* '''faţă''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei "feţe" ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]])
+
* '''față''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei „fețe” ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]])
  
* '''felon''' - [[Veşminte|veşmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]
+
* '''felon''' - [[Veșminte|veșmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]
  
 
==G==
 
==G==
*'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuţii împotriva creştinilor|persecută]]
+
*'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecută]]
  
 
==H==
 
==H==
Linia 34: Linia 45:
  
 
==Î==
 
==Î==
* '''învârtoşat''' - împietrit, încăpăţânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" - a se vedea la litera "V", "vârtute"); exemple: "s-a învârtoşat inima lui Faraon" ([[Ieşire]], 7); "s-a învârtoşat inima poporului acestuia" ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)
+
* '''învârtoșat''' - împietrit, încăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din „vârtos” - a se vedea la litera „V”, „vârtute”); exemple: „s-a învârtoșat inima lui Faraon” (Ieșire, 7); „s-a învârtoșat inima poporului acestuia” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)
  
 
==L==
 
==L==
Linia 40: Linia 51:
  
 
==M==
 
==M==
*'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă spre o ţintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o ţintă anume; exemplu: "Să mânecăm cu mânecare adâncă" – se cântă la [[Paşti]]
+
*'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineață spre o țintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o țintă anume; exemplu: „Să mânecăm cu mânecare adâncă” – se cântă la [[Sfintele Paști]]
  
*'''mânecare''' - dimineaţă, dis-de-dimineaţă, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte ziua
+
*'''mânecare''' - dimineață, dis-de-dimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijește ziua
  
*'''mironosiţă''' - din slavonă, o femeie purtătoare de mir
+
*'''mironosiță''' - din slavonă, o [[Duminica Femeilor Mironosițe|femeie purtătoare de mir]]
  
*'''mişel''' - lipsit, de condiţie modestă, sărac, nevoiaş [din latinescul ''misellus'']
+
*'''mișel''' - lipsit, de condiție modestă, sărac, nevoiaș [din latinescul ''misellus'']
  
*'''Moisei''' - precum numele localităţii "Moisei" din Maramureş, este numele [[prooroc]]ului [[Moise]] în slavoneşte
+
*'''Moisei''' - precum numele localității „Moisei” din Maramureș, este numele [[prooroc]]ului [[Proorocul Moise|Moise]] în slavonește
  
*'''mozavirìe''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui"
+
*'''mozavirie''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: „Nu mă da pe mine mozaviriei șarpelui”
  
*'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceşti, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s-a supus pe sine la munci" etc.]
+
*'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri mucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: „s-a supus pe sine la munci” etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”
  
 
==N==
 
==N==
 
*'''năimi, a (''vb.'')''' - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul ''naimu'']
 
*'''năimi, a (''vb.'')''' - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul ''naimu'']
  
*'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripăşit; exemplu: "Nemernic sunt eu pe pământ." [din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - "care vine"]
+
*'''năstrapă''' - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. ''năstrap''; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: „Bucură-te, ''năstrapă'' de aur” ([[Paraclis|Paraclisul Maicii Domnului]]). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip [[w:Kylix (drinking cup)|kylix]] sau cele mai adânci de tip [[w:Kantharos|kantharos]]) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc ''μαστραπᾶς'' (''mastrapas'') pare să desemneze mai degrabă un ulcior.
 +
 
 +
*'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripășit; exemplu: „Nemernic sunt eu pe pământ.[din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - „care vine”]
  
 
==O==
 
==O==
*'''obraz''' - chip, faţă, dar uneori chiar "personă" (din sl. ''obrazŭ'')
+
*'''obraz''' - chip, față, dar uneori chiar „persoană” (din sl. ''obrazŭ'')
  
 
*'''ostrov''' - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi [[Muntele Athos]]) [din slavonescul ''ostrovŭ'']
 
*'''ostrov''' - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi [[Muntele Athos]]) [din slavonescul ''ostrovŭ'']
  
 
==P==
 
==P==
*'''podoabă''' - asemănare ("aspect corespunzător", "înfăţişare cum se cuvine"). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (şi a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după "chipul şi ''asemănarea''" lui Dumnezeu.
+
 
 +
*'''panihidă''' - slujba [[parastas]]ului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării și alte slujbe de pomenire a morților. v. [[Panihidă]]
 +
 
 +
*'''patrafir''' - veșmânt purtat de preoți la toate slujbele bisericești. V. [[Epitrahil]].
 +
 
 +
*'''peasnă''' - din slavonescul ''pesna'', „cântare” sau „odă” - un fel de cântare bisericească formată din șase-nouă [[tropar]]e, având ca model de intonare primul tropar din șir, [[irmos]]ul.
 +
 
 +
*'''podoabă''' - asemănare („aspect corespunzător”, „înfățișare cum se cuvine”). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (și a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după „chipul și ''asemănarea''lui Dumnezeu.
  
 
*'''podobie''' - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. [[Podobie]]
 
*'''podobie''' - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. [[Podobie]]
  
*'''predanie''' - tradiţie, datină
+
*'''predanie''' - tradiție, datină.
 +
 
 +
*'''praznic''' - sărbătoare bisericească. V. [[praznic]].
 +
 
 +
*'''priveliște''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu)
  
*'''privelişte''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu)
+
*'''prochimen''' - vers liturgic sau pasaj scriptural cântat sau citit înainte de citirea Apostolului. Poate servi ca introducere la tema citirii din zilele de sărbătoare. V. [[prochimen]].
  
*'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără ştiinţă de carte (în funcţie de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu", ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; "Fiţi înţelepţi ca şerpii şi proşti ca porumbii" - [[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)
+
*'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără știință de carte (în funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. „cel Simplu”, ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; „Fiți înțelepți ca șerpii și proști ca porumbii” - [[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)
  
 
==R==
 
==R==
*'''rost''' - gură; exemplu: "cu rostul tău de aur grăind..." (despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])
+
*'''rost''' - gură; exemplu: „cu rostul tău de aur grăind...(despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])
  
*'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: "a-şi încinge rărunchii" (a fi pregătit şi hotărât pentru ceva), "a striga din rărunchi" (a striga din toată fiinţa) - "rărunchii" în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind consideraţi ca sediu interior al vitalităţii şi sensibilităţii.
+
*'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: „a-și încinge rărunchii” (a fi pregătit și hotărât pentru ceva), „a striga din rărunchi” (a striga din toată ființa) - „rărunchii” în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind considerați ca sediu interior al vitalității și sensibilității.
  
 
==S==
 
==S==
*'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărît. Forme variabile învechite/arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER
+
*'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărât. Forme variabile învechite/ arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER
  
 
*'''slavoslovie''' - laudă lui Dumnezeu, [[doxologie]] [din slavonescul ''slavoslovije'']
 
*'''slavoslovie''' - laudă lui Dumnezeu, [[doxologie]] [din slavonescul ''slavoslovije'']
  
*'''soartă''' - "moştenire", "stare" (dar şi "sfârşit") : "Şi ne dă nouă parte şi soartă cu toţi cei ce se tem de Tine întru adevăr şi păzesc poruncile Tale" (rugăciune la [[Utrenie]]). [din latinescul ''sors, -tis'']
+
*'''soartă''' - „moștenire”, „stare” (dar și „sfârșit”) : „Și ne dă nouă parte și soartă cu toți cei ce se tem de Tine întru adevăr și păzesc poruncile Tale” (rugăciune la [[Utrenie]]). [din latinescul ''sors, -tis'']
  
*'''sobor''' - [[sinod]], dar şi "soborul mănăstirii" (adunarea vieţuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ'']
+
*'''sobor''' - [[sinod]], dar și „soborul mănăstirii” (adunarea viețuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ'']
  
 
*'''stih''' - vers, verset (din [[Sfânta Scriptură]], cel mai adesea)
 
*'''stih''' - vers, verset (din [[Sfânta Scriptură]], cel mai adesea)
  
*'''stihar''' - veşmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [[Stihar]]
+
*'''stihar''' - veșmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [[Stihar]]
  
*'''stihiră''' - [[tropar]], cântare liturgică/imnografică - v. [[stihiră]]
+
*'''stihiră''' - [[tropar]], cântare liturgică/ imnografică - v. [[stihiră]]
  
*'''svetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă "lumină", în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[stihiră]] particulară, care se numeşte şi [[luminândă]]
+
*'''svetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă „lumină”, în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[stihiră]] particulară, care se numește și [[luminândă]]
  
 
==T==
 
==T==
*'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se ştirbi (exemplu: "Boldul morţii s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])
+
*'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se știrbi (exemplu: „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])
  
==Ţ==
+
==Ț==
*'''Ţarigrad''' - Istanbul (var. Istambul), [[Constantinopol]]
+
*'''Țarigrad''' - Istanbul, [[Constantinopol]]
  
 
==V==
 
==V==
*'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greşeală "virtute": "Domnul este vârtutea mea", iar nu "Domnul este virtutea mea"); "vârtute" sau "vârtos" (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniţi din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care şi el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul "viril")
+
*'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greșeală „virtute”: „Domnul este vârtutea mea”, iar nu „Domnul este virtutea mea”); „vârtute” sau „vârtos” (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniți din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care și el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul „viril”)
  
*'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăşi
+
*'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăși
  
 
* '''viers''' - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ''ghiers'' - din latinescul ''versus'']
 
* '''viers''' - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ''ghiers'' - din latinescul ''versus'']
  
*'''voievod''' - "mai-mare", conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară
+
*'''vlădică''' - [[episcop]] (a se vedea articolul [[Vlădică]])
 +
 
 +
*'''voievod''' - „mai-mare”, conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară
  
  
 
{{abctoc}}
 
{{abctoc}}
  
[[Categorie:Cărţi de cult]]
+
[[Categorie:Cărți de cult]]
 
[[Categorie:Imnografie]]
 
[[Categorie:Imnografie]]
 
[[Categorie:Termeni din limbajul bisericesc]]
 
[[Categorie:Termeni din limbajul bisericesc]]
 
[[Categorie:Liste]]
 
[[Categorie:Liste]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]

Versiunea curentă din 5 februarie 2024 23:27

Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noțiuni sau expresii din limba (bisericească) română veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia liturgică, în imnografie, sau în limba/terminologia bisericească în general. Acești termeni pot fi ocazional întâlniți în diferite cărți de cult sau de rugăciuni ortodoxe.

Sus  -  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Î  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ș  T  Ț  U  V  W  X  Y  Z


B

  • blagociu — administrator bisericesc de plasă (comună cu mai multe sate în subordine, în vechea împărțire teritorială) în Moldova, sub stăpânirea rusească; v. cartea Datoria și stăpânirea blagocinilor și a protopopilor (rus.-rom.), Iași, 1791.
  • Blagoveștenie (sl. влаговѣшение - blagovĕštenije) - Bunavestire
  • blajenii — termen rus pentru Fericiri (Matei 5), folosit în Triod (Blaj, 1800) și Biserica Vasile Blajenîi, monument de artă arhitecturală din sec. XVI, Moscova (Kremlin) (V. Florea, Istoria Artei Ruse, București, 1979.).
  • bodaprosti sau bogdaprosti sau bogdaproste (slv. Bogu da prostiDumnezeu să ierte păcatele) — formulă de mulțumire când se primește un dar dat de pomană pentru sufletele celor morți.
  • Bogoiavlenie sau Bogoiavlenie Gospodnia (slv. Arătarea Domnului) - numele slavonesc al sărbătorii Botezului Domnului sau Epifania; Antim Ivireanul — „Cuvânt de învățătură la Bogoievlanie“, în „Predici“ Ed. Acad., 1962, p. 133.
  • Bogorodița (slv.) — numele slavonesc pentru Maica Domnului.
  • bogorodic, bogorodicine, Bogorodicina (slv.) — se numesc troparele pentru „Născătoarea de Dumnezeu“, rânduite în Ceaslov la Utrenie și Vecernie și la canoanele sărbătorilor și pentru fiecare zi a săptămânii, și care se cântă pe cele opt glasuri peste tot anul. Bogorodicina se numește și mirida pentru Maica Domnului scoasă la Proscomidie (în „Învățătura preoților pe scurt de șapte taine...“ Buzău, 1702, f. 17)
  • Bogoslov (slv. „cel ce grăieşte despre Dumnezeu, teolog“) — Sf. Ioan Evanghelistul e numit și Ioan Teologul sau Bogoslovul; Sf. Grigorie de Nazianz era numit și Sf. Grigore Teologul (Bogoslov și Teolog, cu același înțeles).
  • bold - ac, vârf ascuțit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. bodli „spin”; bg. bodilo „ac, vârf ascuțit” (exemplu: „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului Iisus Hristos - Prohodul Domnului)
  • bolniță (sl. болница - bolĭnica) — spital sau infirmerie pe lângă o mănăstire

C

  • cafas (din ngr. kafasi, tc. kafas, „colivie”) - balcon închis pe jumătate, ca un pod deasupra pronaosului, în partea de apus din interiorul bisericii și la care se urcă pe o scară fixă, situată în partea de nord a pronaosului; în cafas stă corul bisericii.
  • chinovie - mănăstire (cu viață de obște, de obicei); exemple: „Chinovia Cernicăi” (nume loc); „chinovia Avei Serida, aproape de Gaza” (nume stareț)
  • a (se) clăti - a (se) clătina (din sl. klatiti „a scutura”): „Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti.” (Psalmi 92, 2)
  • cocon - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. 17 decembrie)

D

  • diortosire - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului Sfintei Scripturi sau ale scrierilor Sfinților Părinți. Literal, a diortosi înseamnă „a îndrepta”.
  • dreptar: îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puține ori) în Noul Testament. În Epistola către Romani (2, 20) Apostolul Pavel spune că „Legea este dreptarul cunoștinței și al adevărului”, iar în II Timotei 1, 13: „Ține dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credința și iubirea care e în Hristos”. Se vorbește și de „dreptarul credinței” (Epistola către Galateni 6, 16), care este Crezul (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc „viața în Hristos” sunt „făptură nouă”, iar „câți vor urma dreptarul acesta, pace și milă asupra lor”. Și iarăși, de „dreptarul învățăturii, căreia ați fost încredințați” (Romani 6, 17), dreptar al învățăturii, adică modelul de urmat dreapta învățătură.

F

G

  • gonaciu - prigonitor, asupritor, cel care persecută

H

  • hvalite - (sl.) laude (în imnografia slujbelor ortodoxe)

Î

  • învârtoșat - împietrit, încăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din „vârtos” - a se vedea la litera „V”, „vârtute”); exemple: „s-a învârtoșat inima lui Faraon” (Ieșire, 7); „s-a învârtoșat inima poporului acestuia” (Luca 8)

L

  • lin (pl. linuri) - teasc pentru stors [strugurii, de obicei]

M

  • mâneca, a (vb.) - a pleca de cu bună dimineață spre o țintă anume, (fig.) a se grăbi spre, (fig.) a alerga spre o țintă anume; exemplu: „Să mânecăm cu mânecare adâncă” – se cântă la Sfintele Paști
  • mânecare - dimineață, dis-de-dimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijește ziua
  • mișel - lipsit, de condiție modestă, sărac, nevoiaș [din latinescul misellus]
  • Moisei - precum numele localității „Moisei” din Maramureș, este numele proorocului Moise în slavonește
  • mozavirie - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: „Nu mă da pe mine mozaviriei șarpelui”
  • muncă (pl. munci) - chin [chinuri mucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: „s-a supus pe sine la munci” etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”

N

  • năimi, a (vb.) - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul naimu]
  • năstrapă - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. năstrap; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: „Bucură-te, năstrapă de aur” (Paraclisul Maicii Domnului). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip kylix sau cele mai adânci de tip kantharos) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc μαστραπᾶς (mastrapas) pare să desemneze mai degrabă un ulcior.
  • nemernic - străin, venetic, pribeag, pripășit; exemplu: „Nemernic sunt eu pe pământ.” [din slavonescul namĕrĩnŭ - „care vine”]

O

  • obraz - chip, față, dar uneori chiar „persoană” (din sl. obrazŭ)
  • ostrov - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi Muntele Athos) [din slavonescul ostrovŭ]

P

  • panihidă - slujba parastasului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării și alte slujbe de pomenire a morților. v. Panihidă
  • patrafir - veșmânt purtat de preoți la toate slujbele bisericești. V. Epitrahil.
  • peasnă - din slavonescul pesna, „cântare” sau „odă” - un fel de cântare bisericească formată din șase-nouă tropare, având ca model de intonare primul tropar din șir, irmosul.
  • podoabă - asemănare („aspect corespunzător”, „înfățișare cum se cuvine”). Slavonescul podobije este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (și a latinescului similitudo, Imago Dei), folosit în Cartea Facerii în expresia care spune că omul a fost creat după „chipul și asemănarea” lui Dumnezeu.
  • podobie - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. Podobie
  • predanie - tradiție, datină.
  • praznic - sărbătoare bisericească. V. praznic.
  • priveliște - arenă (arena de circ unde au murit mucenicii, de exemplu)
  • prochimen - vers liturgic sau pasaj scriptural cântat sau citit înainte de citirea Apostolului. Poate servi ca introducere la tema citirii din zilele de sărbătoare. V. prochimen.
  • prost (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără știință de carte (în funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. „cel Simplu”, ucenicul Sf. Antonie cel Mare, v. Patericul egiptean; „Fiți înțelepți ca șerpii și proști ca porumbii” - Matei 10, 16, în Noul Testament de la 1818)

R

  • rost - gură; exemplu: „cu rostul tău de aur grăind...” (despre sfântul Ioan Gură de Aur)
  • rărunchi - rinichi (lit.), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: „a-și încinge rărunchii” (a fi pregătit și hotărât pentru ceva), „a striga din rărunchi” (a striga din toată ființa) - „rărunchii” în antropologia veche fiind considerați ca sediu interior al vitalității și sensibilității.

S

  • sărman - orfan, de unde: sărac, amărât. Forme variabile învechite/ arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER
  • slavoslovie - laudă lui Dumnezeu, doxologie [din slavonescul slavoslovije]
  • soartă - „moștenire”, „stare” (dar și „sfârșit”) : „Și ne dă nouă parte și soartă cu toți cei ce se tem de Tine întru adevăr și păzesc poruncile Tale” (rugăciune la Utrenie). [din latinescul sors, -tis]
  • sobor - sinod, dar și „soborul mănăstirii” (adunarea viețuitorilor dintr-o mănăstire), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul sŭborŭ]
  • svetlina - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă „lumină”, în imnografia ortodoxă este o stihiră particulară, care se numește și luminândă

T

  • tâmpi, a se (vb.) - a se toci, a se știrbi (exemplu: „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului Iisus Hristos)

Ț

V

  • vârtute - tărie, putere (scris uneori din greșeală „virtute”: „Domnul este vârtutea mea”, iar nu „Domnul este virtutea mea”); „vârtute” sau „vârtos” (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniți din latinescul virtus = putere (care și el la rândul lui derivă din latinescul vir-i = bărbat, ca în neologismul „viril”)
  • vetreală - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăși
  • viers - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ghiers - din latinescul versus]
  • voievod - „mai-mare”, conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară


Sus  -  A  B  C  D  E  F  G  H  I  Î  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  Ș  T  Ț  U  V  W  X  Y  Z