Modificări

Salt la: navigare, căutare

Listă de arhaisme în cărțile de cult

1.924 de octeți adăugați, 18 octombrie 2016 13:53
m
Ț: -variantă eronată
Această listă alfabetică cuprinde cuvinte, termeni, noţiuni noțiuni sau expresii din limba (bisericească) română veche, considerate arhaisme, cuvinte învechite în uzul actual al limbii, având uneori utilizări foarte specifice/precise în limba/terminologia [[:Categorie:Liturgică|liturgică]], în [[:Categorie:Imnografie|imnografie]], sau în limba/terminologia bisericească în general. Aceşti Acești termeni pot fi ocazional întâlniţi întâlniți în diferite [[:Categorie:Cărţi Cărți de cult|cărţi cărți de cult]] sau de [[rugăciuni]] ortodoxe.
{{abctoc}}
==B==
*'''bold''' - ac, vârf ascuţit ascuțit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. ''bodli'' "spin" „spin”; bg. ''bodilo'' "ac„ac, vîrf ascuţit" vârf ascuțit” (exemplu: "Boldul morţii „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]] - [[Prohodul Domnului (liturgică)|Prohodul Domnului]])
==C==
*'''cercare''' - experienţă experiență (exemplu: "Prin „Prin cercare dumnezeieştile dumnezeieștile taine învăţânduînvățându-te" te” - [[Paraclis]]ul Sf. [[Siluan Athonitul]])
*'''chinovie''' - [[mănăstire]] (cu viaţă viață de obşteobște, de obicei); exemple: "Chinovia Cernicăi" „Chinovia Cernicăi” (nume loc); "chinovia „chinovia [[Avva|Avei]] Serida, aproape de Gaza" Gaza” (nume [[stareţstareț]])
*'''a (se) clăti''' - a (se) clătina (din sl. ''klatiti'' "a scutura"„a scutura”) : "Pentru „Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti." (Psalmi 92, 2)
*'''cocon''' - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. [[17 decembrie]])
==D==
*'''diortosire''' - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] sau ale scrierilor [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți|Sfinţilor PărinţiSfinților Părinți]]. Literal, ''a diortosi'' înseamnă "a îndrepta"„a îndrepta”.
*'''dreptar''': îndrumător, linie de conduită sau model de urmat. Termenul este folosit (de puţine puține ori) în [[Noul Testament]]. În [[Epistola către Romani]] (2, 20) [[Apostolul Pavel]] spune că "Legea „Legea este dreptarul cunoştinţei şi cunoștinței și al adevărului"adevărului”, iar în II Timotei 1, 13: "Ţine „Ține dreptarul cuvintelor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, cu credinţa şi credința și iubirea care e în Hristos"Hristos”. Se vorbeşte şi vorbește și de "dreptarul credinţei" „dreptarul credinței” ([[Epistola către Galateni]] 6, 16), care este [[Crezul]] (kerigma) apostolic. Cei ce trăiesc "viaţa „viața în Hristos" Hristos” sunt "făptură nouă"„făptură nouă”, iar "câţi „câți vor urma dreptarul acesta, pace şi și milă asupra lor"lor”. Şi iarăşiȘi iarăși, de "dreptarul învăţăturii„dreptarul învățăturii, căreia aţi ați fost încredinţaţi" încredințați” (Romani 6, 17), dreptar al învăţăturiiînvățăturii, adică modelul de urmat dreapta învăţăturăînvățătură.
==F==
* '''faţăfață''' - chip, persoană, [[ipostas]] (cel trei "feţe" „fețe” ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]])
* '''felon''' - [[VeşminteVeșminte|veşmântveșmânt]] liturgic al [[preot]]ului: v. [[Felon]]
==G==
*'''gonaciu''' - prigonitor, asupritor, cel care [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor (epoca antică)|persecută]]
==H==
==Î==
* '''învârtoşatînvârtoșat''' - împietrit, încăpăţânatîncăpățânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" „vârtos” - a se vedea la litera "V"„V”, "vârtute"„vârtute”); exemple: "s„s-a învârtoşat învârtoșat inima lui Faraon" Faraon” ([[Ieşire]]Ieșire, 7); "s„s-a învârtoşat învârtoșat inima poporului acestuia" acestuia” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 8)
==L==
==M==
*'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă dimineață spre o ţintă țintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o ţintă țintă anume; exemplu: "Să „Să mânecăm cu mânecare adâncă" adâncă” – se cântă la [[PaştiSfintele Paști]]
*'''mânecare''' - dimineaţădimineață, dis-de-dimineaţădimineață, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte mijește ziua
*'''mironosiţămironosiță''' - din slavonă, o [[Duminica Femeilor Mironosițe|femeie purtătoare de mir]]
*'''mişelmișel''' - lipsit, de condiţie condiție modestă, sărac, nevoiaş nevoiaș [din latinescul ''misellus'']
*'''Moisei''' - precum numele localităţii "Moisei" localității „Moisei” din MaramureşMaramureș, este numele [[prooroc]]ului [[Moise]] în slavoneşteslavonește
*'''mozavirìemozavirie''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu „Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui"mozaviriei șarpelui”
*'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceştimucenicești, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s„s-a supus pe sine la munci" munci” etc.]; derivat, „muncitorul” sau „muncitorii” sunt „chinuitorul” sau „chinuitorii”
==N==
*'''năimi, a (''vb.'')''' - a angaja, a tocmi pentru o muncă plătită [din slavonescul ''naimu'']
*'''năstrapă''' - vas de băut cu toartă (cană, cupă, potir, ulcior). [din bg. ''năstrap''; ngr. μαστραπᾶς] Exemplu: „Bucură-te, ''năstrapă'' de aur” ([[Paraclis|Paraclisul Maicii Domnului]]). Nota bene: În Antichitate și în perioada medievală, cu excepția vaselor de sticlă, vasele de băut (de exemplu cele mai plate de tip [[w:Kylix (drinking cup)|kylix]] sau cele mai adânci de tip [[w:Kantharos|kantharos]]) aveau de obicei toarte. Termenul grecesc ''μαστραπᾶς'' (''mastrapas'') pare să desemneze mai degrabă un ulcior. *'''nemernic''' - străin, venetic, pribeag, pripăşitpripășit; exemplu: "Nemernic „Nemernic sunt eu pe pământ." [din slavonescul ''namĕrĩnŭ'' - "care vine"„care vine”]
==O==
*'''obraz''' - chip, faţăfață, dar uneori chiar "personă" „persoană” (din sl. ''obrazŭ'')
*'''ostrov''' - insulă (sau, mai rar, peninsulă, cum ar fi [[Muntele Athos]]) [din slavonescul ''ostrovŭ'']
==P==
 *'''panihidă''' - slujba [[parastas]]ului sau cartea de slujbă ce cuprinde slujba înmormântării și alte slujbe de pomenire a morților. v. [[Panihidă]] *'''patrafir''' - veșmânt purtat de preoți la toate slujbele bisericești. V. [[Epitrahil]]. *'''peasnă''' - din slavonescul ''pesna'', „cântare” sau „odă” - un fel de cântare bisericească formată din șase-nouă [[tropar]]e, având ca model de intonare primul tropar din șir, [[irmos]]ul. *'''podoabă''' - asemănare ("aspect corespunzător"„aspect corespunzător”, "înfăţişare „înfățișare cum se cuvine"cuvine”). Slavonescul ''podobije'' este traducerea termenului grecesc ομοιωσις (şi și a latinescului ''similitudo'', ''Imago Dei''), folosit în [[Cartea Facerii]] în expresia care spune că omul a fost creat după "chipul şi „chipul și ''asemănarea''" lui Dumnezeu.
*'''podobie''' - cântare liturgică specifică imnografiei ortodoxe - v. [[Podobie]]
*'''predanie''' - tradiţietradiție, datină.
*'''priveliştepraznic''' - arenă (arena de circ unde au murit sărbătoare bisericească. V. [[mucenicpraznic]]ii, de exemplu).
*'''priveliște''' - arenă (arena de circ unde au murit [[mucenic]]ii, de exemplu) *'''prochimen''' - vers liturgic sau pasaj scriptural cântat sau citit înainte de citirea Apostolului. Poate servi ca introducere la tema citirii din zilele de sărbătoare. V. [[prochimen]]. *'''prost''' (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără ştiinţă știință de carte (în funcţie funcție de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu"„cel Simplu”, ucenicul Sf. [[Antonie cel Mare]], v. [[Patericul egiptean]]; "Fiţi înţelepţi „Fiți înțelepți ca şerpii şi proşti șerpii și proști ca porumbii" porumbii” - [[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 16, în [[Noul Testament]] de la 1818)
==R==
*'''rost''' - gură; exemplu: "cu „cu rostul tău de aur grăind..." (despre sfântul [[Ioan Gură de Aur]])
*'''rărunchi''' - rinichi (''lit.''), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: "a„a-şi și încinge rărunchii" rărunchii” (a fi pregătit şi și hotărât pentru ceva), "a „a striga din rărunchi" rărunchi” (a striga din toată fiinţaființa) - "rărunchii" „rărunchii” în [[Antropologie|antropologia]] veche fiind consideraţi considerați ca sediu interior al vitalităţii şi sensibilităţiivitalității și sensibilității.
==S==
*'''sărman''' - orfan, de unde: sărac, amărîtamărât. Forme variabile învechite/arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER
*'''slavoslovie''' - laudă lui Dumnezeu, [[doxologie]] [din slavonescul ''slavoslovije'']
*'''soartă''' - "moştenire"„moștenire”, "stare" „stare” (dar şi "sfârşit"și „sfârșit”) : "Şi „Și ne dă nouă parte şi și soartă cu toţi toți cei ce se tem de Tine întru adevăr şi și păzesc poruncile Tale" Tale” (rugăciune la [[Utrenie]]). [din latinescul ''sors, -tis'']
*'''sobor''' - [[sinod]], dar şi "soborul mănăstirii" și „soborul mănăstirii” (adunarea vieţuitorilor viețuitorilor dintr-o [[mănăstire]]), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul ''sŭborŭ'']
*'''stih''' - vers, verset (din [[Sfânta Scriptură]], cel mai adesea)
*'''stihar''' - veşmânt veșmânt liturgic al [[cler]]ului - v. [[Stihar]] *'''stihiră''' - [[tropar]], cântare liturgică/ imnografică - v. [[stihiră]]
*'''stihirăsvetlina''' - literal în slavonă (rusă, bulgară etc.) înseamnă „lumină”, în [[imnografie|imnografia]] ortodoxă este o [[troparstihiră]]particulară, cântare liturgică/imnografică - v. care se numește și [[stihirăluminândă]]
==T==
*'''tâmpi, a se (''vb.'')''' - a se toci, a se ştirbi știrbi (exemplu: "Boldul morţii „Boldul morții s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" Mântuitorule” - în cântările punerii în mormânt a Domnului [[Iisus Hristos]])
==ŢȚ==*'''ŢarigradȚarigrad''' - Istanbul (var. Istambul), [[Constantinopol]]
==V==
*'''vârtute''' - tărie, putere (scris uneori din greşeală "virtute"greșeală „virtute”: "Domnul „Domnul este vârtutea mea"mea”, iar nu "Domnul „Domnul este virtutea mea"mea”); "vârtute" „vârtute” sau "vârtos" „vârtos” (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniţi proveniți din latinescul ''virtus'' = ''putere'' (care şi și el la rândul lui derivă din latinescul ''vir-i'' = ''bărbat'', ca în neologismul "viril"„viril”)
*'''vetreală''' - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăşiînsăși
* '''viers''' - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ''ghiers'' - din latinescul ''versus'']
*'''vlădică''' - [[episcop]] (a se vedea articolul [[Vlădică]]) *'''voievod''' - "mai„mai-mare"mare”, conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară
{{abctoc}}
[[Categorie:Cărţi Cărți de cult]]
[[Categorie:Imnografie]]
[[Categorie:Termeni din limbajul bisericesc]]
[[Categorie:Liste]]
[[Categorie:Liturgică]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare