Listă a Domnilor Moldovei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Adăugare legătură)
 
(Nu s-au afișat 28 de versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{În curs}}
+
'''Lista Domnilor Moldovei''' cuprinde numele celor care au condus Moldova, precum și anii între care aceștia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Țara Românească și formarea statului modern România.
'''Lista Domnilor Moldovei''' cuprinde numele celor care au condus Moldova, precum și anii între care aceştia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Țara Românească și formarea statului modern România.
 
  
Domnii Moldovei au fost, în marea lor majoritate, adevăraţi stâlpi ai [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], unii dintre ei fiind [[proslăvire|proslăviţi]] ca [[sfinţi]]. Foarte mulți dintre ei au [[ctitor]]it sfinte lăcașuri ([[mănăstire|mănăstiri]], [[schit]]uri și [[biserică|biserici]]).
+
Domnii Moldovei au fost, în marea lor majoritate, adevărați stâlpi ai [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], unii dintre ei fiind [[proslăvire|proslăviți]] ca [[sfinți]]. Foarte mulți dintre ei au [[ctitor]]it sfinte lăcașuri ([[mănăstire|mănăstiri]], [[schit]]uri și [[biserică|biserici]]).
 
__NOTOC__
 
__NOTOC__
 
 
==Lista primilor voievozi moldoveni==
 
==Lista primilor voievozi moldoveni==
Data când a avut loc „descălecatul” Moldovei nu este certă. Letopisețul de la [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Bistrița]] menționează anul 1359, cronica [[Mănăstirea Putna|putneană]] face referire la anul 6850 de la facerea lumii (1342 d.Hr.), Grigore Ureche menționează anul 6807 (1299 d.Hr.), iar Miron Costin amintește în „Poema polonă” de anul 1304.
+
Data când a avut loc „descălecatul” Moldovei nu este certă. Letopisețul de la [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Bistrița]] menționează anul 1359, cronica [[Mănăstirea Putna|putneană]] face referire la anul 6850 de la facerea lumii (1342 d.Hr.), Grigore Ureche menționează anul 6807 (1299 d.Hr.), iar Miron Costin amintește în „Poema polonă” de anul 1304.
 
 
Deși Dragoș este atestat ca „descălecător” în Moldova, totuși Bogdan I este numit în [[Pomelnicul Mănăstirii Bistrița]] ca fiind cel dintâi domn al țării. Ca descălecător al țării în dependență de Regatul Ungariei (vasal al regelui Ungariei), Dragoș este ''începătorul'', dar Bogdan I trebuie considerat adevăratul întemeietor al Moldovei ca stat de sine stătător.
 
  
* Dragoș - cca. 1347 - cca. 1354
+
Deși Dragoș este atestat ca „descălecător” în Moldova, totuși Bogdan I este numit în [[Pomelnicul de la Bistrița|Pomelnicul Mănăstirii Bistrița]] ca fiind cel dintâi domn al țării. Ca descălecător al țării în dependență de Regatul Ungariei (vasal al regelui Ungariei), Dragoș este ''începătorul'', dar Bogdan I trebuie considerat adevăratul întemeietor al Moldovei ca stat de sine stătător.
* Sas - cca. 1354 - cca. 1363
 
  
==Listă a Domnilor Moldovei==
+
* Dragoș (cca.1347 – cca.1354)
* Bogdan I (1363 - 1367)
+
* Sas (cca.1354 – 1359)
* Petru I (1367 - 1368)
+
* Balc (1359)
* Lațcu (1368 - 1375)
 
* Petru al II-lea ''Mușat'' (1375 - 1391), [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]]
 
* Roman I (1392 - 1394)
 
  
 +
==Lista Domnilor Moldovei==
 +
* Bogdan I (1359 – 1367)
 +
* Petru I (1367 – 1368)
 +
* Lațcu (1368 – 1375)
 +
* Petru al II-lea ''Mușat'' (1375 – 1391), [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]].
 +
* Roman I (1392 – 1394), primul ctitor al [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]].
 +
* Ștefan I (1394 – 1399)
 +
* Iuga ''Ologul'' (1399 – 1400)
 +
* [[Alexandru cel Bun]] (1400 – 1 ianuarie 1432), ctitor al [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], al [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]] și al altor sfinte lăcașuri.  A obținut recunoașterea [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei Moldovei]] de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia ecumenică a Constantinopolului]]. A mutat sediul mitropolitan, inițial la Rădăuți, la Suceava, capitala de atunci a Moldovei și a reorganizat cele trei [[scaun]]e [[episcop]]ale Roman, Rădăuţi și Huși, așezându-le sub [[Jurisdicție|ascultarea]] [[mitropolit]]ului de Suceava.
 +
* Iliaș (1 ianuarie 1432 – septembrie 1433, 4 august 1435 – martie 1436 (singur) și martie 1436 – 1 august 1442 (împreună cu fratele său Ștefan al II-lea))
 +
* Ștefan al II-lea (septembrie 1433 – 4 august 1435, august 1442 – 13 iulie 1447)
 +
* Roman al II-lea (13 iulie 1447 – 22 august 1447)
 +
* Petru al III-lea (22 august 1447 – 23 decembrie 1447)
 +
* Roman al II-lea (a doua oară, 23 decembrie 1447 – aprilie 1448)
 +
* Petru al III-lea (a doua oară, aprilie 1448 – octombrie 1448)
 +
* Alexandru al II-lea, sau ''Alexăndrel'' (decembrie 1448 – 12 octombrie 1449)
 +
* Bogdan al II-lea (12 octombrie 1449 – 15 octombrie 1451)
 +
* Petru Aron (15 octombrie 1451 – februarie 1452)
 +
* Alexandru al II-lea (a doua oară, februarie 1452 – august 1454)
 +
* Petru Aron (a doua oară, august 1454 – februarie 1455)
 +
* Alexandru al II-lea (a treia oară, februarie 1455 – 25 martie 1455)
 +
* Petru Aron (a treia oară, 25 martie 1455 – 12 aprilie 1457)
 +
* [[Sfinți|Sf.]] [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] (12 aprilie 1457 – [[2 iulie]] 1504), [[Proslăvire|canonizat]] în 1992, ctitor a numeroase mănăstiri și biserici, printre care: [[Mănăstirea Putna]], [[Mănăstirea Voroneț]], Mănăstirea de la Tazlău, Biserica domnească din Vaslui, Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel din Huși, Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamț și multe altele.
 +
* Bogdan al III-lea (iulie 1504 – 22 aprilie 1517)
 +
* Ștefăniță (22 aprilie 1517 – 14 ianuarie 1527)
 +
* [[Petru Rareș]] (20 ianuarie 1527 – 14 septembrie 1538), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici, printre care: [[Mănăstirea Moldovița]], Mănăstirea Probota, [[Mănăstirea Humor]], Mănăstirea Rarău, Mănăstirea Râșca, Mănăstirea Caracalu de la [[Muntele Athos]], Biserica Sf. Dumitru din Suceava, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia, Biserica Sf. Dumitru din Hârlău și alte sfinte lăcașuri.
 +
* Ștefan ''Lăcustă'' (septembrie 1538 – decembrie 1540)
 +
* Alexandru Cornea (decembrie 1540 – februarie 1541)
 +
* Petru Rareș (a doua oară, februarie 1541 – 3 septembrie 1546)
 +
* Iliaș Rareș (3 septembrie 1546 – mai 1551)
 +
* Ștefan Rareș (mai 1551 – septembrie 1552)
 +
* Ioan Joldea (septembrie 1552)
 +
* Alexandru Lăpușneanu (septembrie 1552 – noiembrie 1561)
 +
* Despot Vodă (18 noiembrie 1561 – 9 noiembrie 1563)
 +
* Ștefan Tomșa (noiembrie 1563 – martie 1564)
 +
* Alexandru Lăpușneanu (a doua oară, martie 1564 – 9 martie 1568)
 +
* Bogdan Lăpușneanu (9 martie 1568 – 15 februarie 1572)
 +
* Ioan Vodă cel Viteaz (15 februarie 1572 – 11 iunie 1574)
 +
* Petru Șchiopul (11 iunie 1574 – 2 decembrie 1579)
 +
* Iancu Sasul (decembrie 1579 – septembrie 1582)
 +
* Petru Șchiopul (a doua oară, octombrie 1582 – august 1591)
 +
* Aron Vodă (decembrie 1591 – 25 aprilie/ 5 mai<ref>Datele separate prin „/” se referă la [[Calendarul iulian|stilul vechi]] (prima), respectiv [[Calendarul gregorian|stilul nou]] (a doua)</ref> 1595)
 +
* Ștefan Răzvan (26 aprilie/ 6 mai 1595 – august 1595)
 +
* Ieremia Movilă (august 1595 – mai 1600)
 +
* [[Mihai Viteazul]] (mai 1600 – septembrie 1600)
 +
* Ieremia Movilă (a doua oară, septembrie 1600 – 30 iunie/ 10 iulie 1606)
 +
* Simion Movilă (iulie 1606 - septembrie 1607)
 +
* Constantin Movilă (octombrie 1607 – decembrie 1611)
 +
* Ștefan Tomșa al II-lea (ianuarie 1612 – noiembrie 1615)
 +
* Alexandru Movilă (noiembrie 1615 – iulie 1616)
 +
* Radu Mihnea (iulie 1616 – februarie 1619), a domnit și în [[Listă a Domnilor Țării Românești|Țara Românească]] (1611–1616 și 1620–1623)
 +
* Gaspar Graziani (februarie 1619 – septembrie 1620)
 +
* Alexandru Iliaș (septembrie 1620 – septembrie 1621)
 +
* Ștefan Tomșa al II-lea (a doua oară, octombrie 1621 – septembrie 1623
 +
* Radu Mihnea (a doua oară, septembrie 1623 – ianuarie 1626)
 +
* Miron Barnovschi (ianuarie 1626 – august 1629)
 +
* Alexandru ''Coconul'' (septembrie 1629 – aprilie 1630)
 +
* Moise Movilă (aprilie 1630 – decembrie 1631)
 +
* Alexandru Iliaș (a doua oară, decembrie 1631 – aprilie 1633)
 +
* Miron Barnovschi (a doua oară, aprilie 1633 – 22 iunie/ 2 iulie 1633)
 +
* Moise Movilă (a doua oară, 25 iunie/ 5 iulie 1633 – aprilie 1634)
 +
* [[Vasile Lupu]] (aprilie 1634 – iulie 1653)
 +
* Gheorghe Ștefan (iulie 1653 – martie 1658)
 +
* Gheorghe Ghica (martie 1658 – octombrie 1659)
 +
* [[Constantin Șerban]] (octombrie 1659 – noiembrie 1659), a domnit și în Țara Românească (1654–1658)
 +
* Ștefăniță Lupu (noiembrie 1659 – ianuarie 1661)
 +
* Constantin Șerban (a doua oară, ianuarie 1661 – februarie 1661)
 +
* Ștefăniță Lupu (a doua oară, februarie 1661 – 19/ 29 septembrie 1661)
 +
* Eustratie Dabija (19/ 29 septembrie 1661 – 11/ 21 septembrie 1665)
 +
* Gheorghe Duca (noiembrie 1665 – mai 1666)
 +
* Iliaș Alexandru (mai 1666 – noiembrie 1668)
 +
* Gheorghe Duca (a doua oară, decembrie 1668 – decembrie 1671)
 +
* Mihalcea Hâncu (decembrie 1671 – ianuarie 1672)
 +
* Gheorghe Duca (a treia oară, ianuarie 1672 – august 1672)
 +
* Ștefan Petriceicu (august 1672 – noiembrie 1673)
 +
* Dumitrașcu Cantacuzino (noiembrie 1673 – noiembrie 1675)
 +
* Antonie Ruset (noiembrie 1675 – noiembrie 1678)
 +
* Gheorghe Duca (a patra oară, decembrie 1678 – noiembrie 1683)
 +
* Ștefan Petriceicu (a doua oară, noiembrie 1683 – martie 1684)
 +
* Dumitrașcu Cantacuzino (a doua oară, aprilie 1684 – mai 1685)
 +
* Constantin Cantemir (mai 1685 – martie 1693)
 +
* [[Dimitrie Cantemir]] (18/28 martie 1693 – aprilie 1693)
 +
* Constantin Duca (mai 1693 – decembrie 1695)
 +
* Antioh Cantemir (ianuarie 1696 – septembrie 1700)
 +
* Constantin Duca (a doua oară, septembrie 1700 – iunie 1703)
 +
* Mihai Racoviță (septembrie 1703 – februarie 1705)
 +
* Antioh Cantemir (a doua oară, martie 1705 – iulie 1707)
 +
* Mihai Racoviță (a doua oară, iulie 1707 – octombrie 1709)
 +
* Nicolae Mavrocordat (decembrie 1709 – noiembrie 1710)
 +
* Dimitrie Cantemir (a doua oară, noiembrie 1710 – iulie 1711)
 +
* Nicolae Mavrocordat (a doua oară, noiembrie 1711 – decembrie 1715)
 +
* Mihai Racoviță (a treia oară, decembrie 1715 – septembrie 1726)
 +
* Grigore al II-lea Ghica (octombrie 1726 – aprilie 1733), a domnit și în Țara Românească de două ori (1733–1735 și 1748–1752)
 +
* Constantin Mavrocordat (mai 1733 – noiembrie 1735)
 +
* Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, decembrie 1735 – septembrie 1739)<ref>Ocupație militară rusească (feldmareșalul Münich): septembrie – octombrie 1739</ref>
 +
* Grigore al II-lea Ghica (a treia oară, octombrie 1739 – septembrie 1741)
 +
* Constantin Mavrocordat (a doua oară, septembrie 1741 – iulie 1743)
 +
* Ioan Mavrocordat (iulie 1743 – aprilie 1747)
 +
* Grigore al II-lea Ghica (a patra oară, aprilie 1747 – februarie 1748)
 +
* Constantin Mavrocordat (a treia oară, februarie 1748 – august 1749)
 +
* Constantin Racoviță (decembrie 1749 – iunie 1753)
 +
* Matei Ghica (iunie 1753 – februarie 1756)
 +
* Constantin Racoviță (a doua oară, martie 1756 – martie 1757)
 +
* Scarlat Ghica (martie 1757 – august 1758)
 +
* Ioan Teodor Callimachi (august 1758 – mai 1761)
 +
* Grigore Callimachi (mai 1761 – martie 1764)
 +
* Grigore al III-lea Ghica (martie 1764 – ianuarie 1767)
 +
* Grigore Callimachi (a doua oară, ianuarie 1767 – iunie 1769)
 +
* Constantin Mavrocordat (a patra oară, iulie 1769 – decembrie 1769)<ref>Ocupație militară rusească (feldmareșalul Rumianțev): septembrie 1769 – ianuarie 1775</ref>
 +
* Grigore al III-lea Ghica (a doua oară, februarie 1775 – 1/ 12 octombrie 1777)
 +
* Constantin Moruzi (1/ 12 octombrie 1777 – mai 1782)
 +
* Alexandru I Mavrocordat (mai 1782 – ianuarie 1785)
 +
* Alexandru al II-lea Mavrocordat (ianuarie 1785 – decembrie 1786)
 +
* Alexandru Vodă Ipsilanti (ianuarie 1787 – aprilie 1788)<ref>Ocupație militară austriacă: 1787 – iulie 1791 și rusească: octombrie 1788 – martie 1792</ref>
 +
* Alexandru Moruzi (martie 1792 – ianuarie 1793)
 +
* Mihail Suțu (februarie 1793 – aprilie 1795)
 +
* Alexandru Callimachi (mai 1795 – martie 1799)
 +
* Constantin Ipsilanti (martie 1799 – iunie 1801)
 +
* Alexandru Suțu (iunie 1801 – septembrie 1802)
 +
* Alexandru Moruzi (a doua oară, octombrie 1802 – august 1806)
 +
* Scarlat Callimachi (august – octombrie 1806)
 +
* Alexandru Moruzi (a treia oară, octombrie 1806 – martie 1807)<ref>Ocupație militară rusească (generalul Michelson): noiembrie 1806 – mai 1812</ref>
 +
* Scarlat Callimachi (a doua oară, octombrie 1812 – septembrie 1819)
 +
* Mihail Suțu al II-lea (septembrie 1819 – februarie 1821)<ref>Ocupație militară turcească: mai 1821 – iulie 1822</ref>
 +
* Ioan Sandu Sturza (septembrie 1822 – aprilie 1828)<ref>Ocupație militară rusească (generalul Pavel Kiseleff): 1828 – aprilie 1834</ref> – cu el a început perioada „domniilor pământene” de după [[epoca fanariotă]]
 +
* Mihail Sturza (iulie 1834 – iunie 1849)
 +
* Grigore Alexandru Ghica (august 1849 – iunie 1856)<ref>Ocupație militară rusească: octombrie 1853 – septembrie 1854</ref>
 +
* Alexandru Ioan Cuza (5/ 17 ianuarie 1859 – 11/ 23 februarie 1866)
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 25: Linia 145:
  
 
==Surse==
 
==Surse==
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925.
+
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925.
* Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
+
* Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 317-320
* Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.
+
* Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324–1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.
  
[[Categorie:Istoria Bisericii|*]]
+
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 +
[[Categorie:Cronologii]]
 
[[Categorie:Liste]]
 
[[Categorie:Liste]]
 +
[[Categorie:Voievozi români| ]]

Versiunea curentă din 5 februarie 2024 18:16

Lista Domnilor Moldovei cuprinde numele celor care au condus Moldova, precum și anii între care aceștia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Țara Românească și formarea statului modern România.

Domnii Moldovei au fost, în marea lor majoritate, adevărați stâlpi ai Bisericii Ortodoxe, unii dintre ei fiind proslăviți ca sfinți. Foarte mulți dintre ei au ctitorit sfinte lăcașuri (mănăstiri, schituri și biserici).

Lista primilor voievozi moldoveni

Data când a avut loc „descălecatul” Moldovei nu este certă. Letopisețul de la Bistrița menționează anul 1359, cronica putneană face referire la anul 6850 de la facerea lumii (1342 d.Hr.), Grigore Ureche menționează anul 6807 (1299 d.Hr.), iar Miron Costin amintește în „Poema polonă” de anul 1304.

Deși Dragoș este atestat ca „descălecător” în Moldova, totuși Bogdan I este numit în Pomelnicul Mănăstirii Bistrița ca fiind cel dintâi domn al țării. Ca descălecător al țării în dependență de Regatul Ungariei (vasal al regelui Ungariei), Dragoș este începătorul, dar Bogdan I trebuie considerat adevăratul întemeietor al Moldovei ca stat de sine stătător.

  • Dragoș (cca.1347 – cca.1354)
  • Sas (cca.1354 – 1359)
  • Balc (1359)

Lista Domnilor Moldovei

  • Bogdan I (1359 – 1367)
  • Petru I (1367 – 1368)
  • Lațcu (1368 – 1375)
  • Petru al II-lea Mușat (1375 – 1391), ctitorul Mănăstirii Neamț.
  • Roman I (1392 – 1394), primul ctitor al Mănăstirii Moldovița.
  • Ștefan I (1394 – 1399)
  • Iuga Ologul (1399 – 1400)
  • Alexandru cel Bun (1400 – 1 ianuarie 1432), ctitor al Mănăstirii Bistrița, al Mănăstirii Moldovița și al altor sfinte lăcașuri. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia ecumenică a Constantinopolului. A mutat sediul mitropolitan, inițial la Rădăuți, la Suceava, capitala de atunci a Moldovei și a reorganizat cele trei scaune episcopale Roman, Rădăuţi și Huși, așezându-le sub ascultarea mitropolitului de Suceava.
  • Iliaș (1 ianuarie 1432 – septembrie 1433, 4 august 1435 – martie 1436 (singur) și martie 1436 – 1 august 1442 (împreună cu fratele său Ștefan al II-lea))
  • Ștefan al II-lea (septembrie 1433 – 4 august 1435, august 1442 – 13 iulie 1447)
  • Roman al II-lea (13 iulie 1447 – 22 august 1447)
  • Petru al III-lea (22 august 1447 – 23 decembrie 1447)
  • Roman al II-lea (a doua oară, 23 decembrie 1447 – aprilie 1448)
  • Petru al III-lea (a doua oară, aprilie 1448 – octombrie 1448)
  • Alexandru al II-lea, sau Alexăndrel (decembrie 1448 – 12 octombrie 1449)
  • Bogdan al II-lea (12 octombrie 1449 – 15 octombrie 1451)
  • Petru Aron (15 octombrie 1451 – februarie 1452)
  • Alexandru al II-lea (a doua oară, februarie 1452 – august 1454)
  • Petru Aron (a doua oară, august 1454 – februarie 1455)
  • Alexandru al II-lea (a treia oară, februarie 1455 – 25 martie 1455)
  • Petru Aron (a treia oară, 25 martie 1455 – 12 aprilie 1457)
  • Sf. Ștefan cel Mare și Sfânt (12 aprilie 1457 – 2 iulie 1504), canonizat în 1992, ctitor a numeroase mănăstiri și biserici, printre care: Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea de la Tazlău, Biserica domnească din Vaslui, Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel din Huși, Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamț și multe altele.
  • Bogdan al III-lea (iulie 1504 – 22 aprilie 1517)
  • Ștefăniță (22 aprilie 1517 – 14 ianuarie 1527)
  • Petru Rareș (20 ianuarie 1527 – 14 septembrie 1538), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici, printre care: Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Rarău, Mănăstirea Râșca, Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos, Biserica Sf. Dumitru din Suceava, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia, Biserica Sf. Dumitru din Hârlău și alte sfinte lăcașuri.
  • Ștefan Lăcustă (septembrie 1538 – decembrie 1540)
  • Alexandru Cornea (decembrie 1540 – februarie 1541)
  • Petru Rareș (a doua oară, februarie 1541 – 3 septembrie 1546)
  • Iliaș Rareș (3 septembrie 1546 – mai 1551)
  • Ștefan Rareș (mai 1551 – septembrie 1552)
  • Ioan Joldea (septembrie 1552)
  • Alexandru Lăpușneanu (septembrie 1552 – noiembrie 1561)
  • Despot Vodă (18 noiembrie 1561 – 9 noiembrie 1563)
  • Ștefan Tomșa (noiembrie 1563 – martie 1564)
  • Alexandru Lăpușneanu (a doua oară, martie 1564 – 9 martie 1568)
  • Bogdan Lăpușneanu (9 martie 1568 – 15 februarie 1572)
  • Ioan Vodă cel Viteaz (15 februarie 1572 – 11 iunie 1574)
  • Petru Șchiopul (11 iunie 1574 – 2 decembrie 1579)
  • Iancu Sasul (decembrie 1579 – septembrie 1582)
  • Petru Șchiopul (a doua oară, octombrie 1582 – august 1591)
  • Aron Vodă (decembrie 1591 – 25 aprilie/ 5 mai[1] 1595)
  • Ștefan Răzvan (26 aprilie/ 6 mai 1595 – august 1595)
  • Ieremia Movilă (august 1595 – mai 1600)
  • Mihai Viteazul (mai 1600 – septembrie 1600)
  • Ieremia Movilă (a doua oară, septembrie 1600 – 30 iunie/ 10 iulie 1606)
  • Simion Movilă (iulie 1606 - septembrie 1607)
  • Constantin Movilă (octombrie 1607 – decembrie 1611)
  • Ștefan Tomșa al II-lea (ianuarie 1612 – noiembrie 1615)
  • Alexandru Movilă (noiembrie 1615 – iulie 1616)
  • Radu Mihnea (iulie 1616 – februarie 1619), a domnit și în Țara Românească (1611–1616 și 1620–1623)
  • Gaspar Graziani (februarie 1619 – septembrie 1620)
  • Alexandru Iliaș (septembrie 1620 – septembrie 1621)
  • Ștefan Tomșa al II-lea (a doua oară, octombrie 1621 – septembrie 1623
  • Radu Mihnea (a doua oară, septembrie 1623 – ianuarie 1626)
  • Miron Barnovschi (ianuarie 1626 – august 1629)
  • Alexandru Coconul (septembrie 1629 – aprilie 1630)
  • Moise Movilă (aprilie 1630 – decembrie 1631)
  • Alexandru Iliaș (a doua oară, decembrie 1631 – aprilie 1633)
  • Miron Barnovschi (a doua oară, aprilie 1633 – 22 iunie/ 2 iulie 1633)
  • Moise Movilă (a doua oară, 25 iunie/ 5 iulie 1633 – aprilie 1634)
  • Vasile Lupu (aprilie 1634 – iulie 1653)
  • Gheorghe Ștefan (iulie 1653 – martie 1658)
  • Gheorghe Ghica (martie 1658 – octombrie 1659)
  • Constantin Șerban (octombrie 1659 – noiembrie 1659), a domnit și în Țara Românească (1654–1658)
  • Ștefăniță Lupu (noiembrie 1659 – ianuarie 1661)
  • Constantin Șerban (a doua oară, ianuarie 1661 – februarie 1661)
  • Ștefăniță Lupu (a doua oară, februarie 1661 – 19/ 29 septembrie 1661)
  • Eustratie Dabija (19/ 29 septembrie 1661 – 11/ 21 septembrie 1665)
  • Gheorghe Duca (noiembrie 1665 – mai 1666)
  • Iliaș Alexandru (mai 1666 – noiembrie 1668)
  • Gheorghe Duca (a doua oară, decembrie 1668 – decembrie 1671)
  • Mihalcea Hâncu (decembrie 1671 – ianuarie 1672)
  • Gheorghe Duca (a treia oară, ianuarie 1672 – august 1672)
  • Ștefan Petriceicu (august 1672 – noiembrie 1673)
  • Dumitrașcu Cantacuzino (noiembrie 1673 – noiembrie 1675)
  • Antonie Ruset (noiembrie 1675 – noiembrie 1678)
  • Gheorghe Duca (a patra oară, decembrie 1678 – noiembrie 1683)
  • Ștefan Petriceicu (a doua oară, noiembrie 1683 – martie 1684)
  • Dumitrașcu Cantacuzino (a doua oară, aprilie 1684 – mai 1685)
  • Constantin Cantemir (mai 1685 – martie 1693)
  • Dimitrie Cantemir (18/28 martie 1693 – aprilie 1693)
  • Constantin Duca (mai 1693 – decembrie 1695)
  • Antioh Cantemir (ianuarie 1696 – septembrie 1700)
  • Constantin Duca (a doua oară, septembrie 1700 – iunie 1703)
  • Mihai Racoviță (septembrie 1703 – februarie 1705)
  • Antioh Cantemir (a doua oară, martie 1705 – iulie 1707)
  • Mihai Racoviță (a doua oară, iulie 1707 – octombrie 1709)
  • Nicolae Mavrocordat (decembrie 1709 – noiembrie 1710)
  • Dimitrie Cantemir (a doua oară, noiembrie 1710 – iulie 1711)
  • Nicolae Mavrocordat (a doua oară, noiembrie 1711 – decembrie 1715)
  • Mihai Racoviță (a treia oară, decembrie 1715 – septembrie 1726)
  • Grigore al II-lea Ghica (octombrie 1726 – aprilie 1733), a domnit și în Țara Românească de două ori (1733–1735 și 1748–1752)
  • Constantin Mavrocordat (mai 1733 – noiembrie 1735)
  • Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, decembrie 1735 – septembrie 1739)[2]
  • Grigore al II-lea Ghica (a treia oară, octombrie 1739 – septembrie 1741)
  • Constantin Mavrocordat (a doua oară, septembrie 1741 – iulie 1743)
  • Ioan Mavrocordat (iulie 1743 – aprilie 1747)
  • Grigore al II-lea Ghica (a patra oară, aprilie 1747 – februarie 1748)
  • Constantin Mavrocordat (a treia oară, februarie 1748 – august 1749)
  • Constantin Racoviță (decembrie 1749 – iunie 1753)
  • Matei Ghica (iunie 1753 – februarie 1756)
  • Constantin Racoviță (a doua oară, martie 1756 – martie 1757)
  • Scarlat Ghica (martie 1757 – august 1758)
  • Ioan Teodor Callimachi (august 1758 – mai 1761)
  • Grigore Callimachi (mai 1761 – martie 1764)
  • Grigore al III-lea Ghica (martie 1764 – ianuarie 1767)
  • Grigore Callimachi (a doua oară, ianuarie 1767 – iunie 1769)
  • Constantin Mavrocordat (a patra oară, iulie 1769 – decembrie 1769)[3]
  • Grigore al III-lea Ghica (a doua oară, februarie 1775 – 1/ 12 octombrie 1777)
  • Constantin Moruzi (1/ 12 octombrie 1777 – mai 1782)
  • Alexandru I Mavrocordat (mai 1782 – ianuarie 1785)
  • Alexandru al II-lea Mavrocordat (ianuarie 1785 – decembrie 1786)
  • Alexandru Vodă Ipsilanti (ianuarie 1787 – aprilie 1788)[4]
  • Alexandru Moruzi (martie 1792 – ianuarie 1793)
  • Mihail Suțu (februarie 1793 – aprilie 1795)
  • Alexandru Callimachi (mai 1795 – martie 1799)
  • Constantin Ipsilanti (martie 1799 – iunie 1801)
  • Alexandru Suțu (iunie 1801 – septembrie 1802)
  • Alexandru Moruzi (a doua oară, octombrie 1802 – august 1806)
  • Scarlat Callimachi (august – octombrie 1806)
  • Alexandru Moruzi (a treia oară, octombrie 1806 – martie 1807)[5]
  • Scarlat Callimachi (a doua oară, octombrie 1812 – septembrie 1819)
  • Mihail Suțu al II-lea (septembrie 1819 – februarie 1821)[6]
  • Ioan Sandu Sturza (septembrie 1822 – aprilie 1828)[7] – cu el a început perioada „domniilor pământene” de după epoca fanariotă
  • Mihail Sturza (iulie 1834 – iunie 1849)
  • Grigore Alexandru Ghica (august 1849 – iunie 1856)[8]
  • Alexandru Ioan Cuza (5/ 17 ianuarie 1859 – 11/ 23 februarie 1866)

Note

  1. Datele separate prin „/” se referă la stilul vechi (prima), respectiv stilul nou (a doua)
  2. Ocupație militară rusească (feldmareșalul Münich): septembrie – octombrie 1739
  3. Ocupație militară rusească (feldmareșalul Rumianțev): septembrie 1769 – ianuarie 1775
  4. Ocupație militară austriacă: 1787 – iulie 1791 și rusească: octombrie 1788 – martie 1792
  5. Ocupație militară rusească (generalul Michelson): noiembrie 1806 – mai 1812
  6. Ocupație militară turcească: mai 1821 – iulie 1822
  7. Ocupație militară rusească (generalul Pavel Kiseleff): 1828 – aprilie 1834
  8. Ocupație militară rusească: octombrie 1853 – septembrie 1854

Surse

  • Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925.
  • Popa, M., Matei, H., Mică enciclopedie de istorie universală, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 317-320
  • Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324–1881, Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.