Listă a Domnilor Țării Românești: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Mircea al II-lea)
m
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Lista Domnilor Țării Românești''' cuprinde numele celor care au condus Țara Românească, precum și anii între care aceştia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Moldova și formarea statului modern România.
+
'''Lista Domnilor Țării Românești''' cuprinde numele celor care au condus Țara Românească, precum și anii între care aceștia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Moldova și formarea statului modern România.
  
Domnii Țării Românești au fost, în majoritatea lor, adevăraţi stâlpi ai [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], unii dintre ei fiind [[proslăvire|proslăviţi]] ca [[sfinţi]]. Foarte mulți dintre ei au [[ctitor]]it sfinte lăcașuri ([[mănăstire|mănăstiri]], [[schit]]uri și [[biserică|biserici]]).
+
Domnii Țării Românești au fost, în majoritatea lor, adevărați stâlpi ai [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], unii dintre ei fiind [[proslăvire|proslăviți]] ca [[sfinți]]. Foarte mulți dintre ei au [[ctitor]]it sfinte lăcașuri ([[mănăstire|mănăstiri]], [[schit]]uri și [[biserică|biserici]]).
 
__NOTOC__
 
__NOTOC__
* [[Basarab I]], ''Întemeietorul'' (1310 - 1352)
+
* [[Basarab I]], ''Întemeietorul'' (1310 1352)
* [[Nicolae Alexandru]] (1352 - 1364) - a obținut acceptul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului]] de a organiza  Biserica Ortodoxă locală sub forma unei [[mitropolit|mitropolii]], punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]]
+
* [[Nicolae Alexandru]] (1352 1364): a obținut acceptul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului]] de a organiza  Biserica Ortodoxă locală sub forma unei [[mitropolit|mitropolii]], punând în fruntea ei pe [[Iachint de Vicina]]
* [[Vladislav I]], ''Vlaicu Vodă'' (1364 - 1377)
+
* [[Vladislav I]], ''Vlaicu Vodă'' (1364 1377)
* [[Radu I]] (1377 - 1383)
+
* [[Radu I]] (1377 1383)
* Dan I (1383 - 1386)
+
* Dan I (1383 1386)
* [[Mircea cel Bătrân]] (1386 - 1418) - [[ctitor]] a numeroase mănăstiri și biserici
+
* [[Mircea cel Bătrân]] (1386 1418): [[ctitor]] a numeroase mănăstiri și biserici
* Mihail I (1418 - 1420)
+
* Mihail I (1418 1420)
* Radu al II-lea ''Prasnaglava'' și Dan al II-lea (înlocuindu-se succesiv de mai multe ori între 1420-1431)
+
* Radu al II-lea ''Prasnaglava'' și Dan al II-lea (înlocuindu-se succesiv de mai multe ori între 1420 1431)
* Alexandru I ''Aldea'' (1431 - 1436)
+
* Alexandru I ''Aldea'' (1431 1436)
* Vlad al II-lea ''Dracul'' (1436 - 1447; poreclit astfel după „Ordinul Dragonului”, din care făcea parte)
+
* Vlad al II-lea ''Dracul'' (1436 1447) poreclit astfel după „Ordinul Dragonului”, din care făcea parte
 
* Mircea al II-lea (1442), asociat la domnie de către tatăl său, Vlad al II-lea ''Dracul'', ocupă singur tronul în momentul în care Vlad al II-lea a devenit prizonierul turcilor  
 
* Mircea al II-lea (1442), asociat la domnie de către tatăl său, Vlad al II-lea ''Dracul'', ocupă singur tronul în momentul în care Vlad al II-lea a devenit prizonierul turcilor  
* Vladislav al II-lea (1447 - 1456)
+
* Vladislav al II-lea (1447 1456)
* [[Vlad Țepeș]] (1456 - 1462, prima domnie)
+
* [[Vlad Țepeș]] (1456 1462, prima domnie)
* Radu al III-lea ''cel Frumos'' (1462 - 1475)
+
* Radu al III-lea ''cel Frumos'' (1462 1475)
* Basarab ''Laiotă'' (1475 - 1476, prima domnie)
+
* Basarab ''Laiotă'' (1475 1476, prima domnie)
* Vlad Țepeș (nov. 1476 - dec. 1476, a doua domnie)
+
* Vlad Țepeș (noiembrie 1476 – decembrie 1476, a doua domnie)
* Basarab ''Laiotă'' (1476 - 1477, a doua domnie)
+
* Basarab ''Laiotă'' (1476 1477, a doua domnie)
* Basarab cel Tânăr ''Țepeluș'' (1477 - 1481)
+
* Basarab cel Tânăr ''Țepeluș'' (1477 1481)
* Vlad al IV-lea ''Călugărul'' (1481 - 1495)  
+
* Vlad al IV-lea ''Călugărul'' (1481 1495)  
* Radu al IV-lea ''cel Mare'' (1495 - 1508) - a reorganizat Biserica din Ţara Românească, înfiinţând [[episcop]]iile Râmnicului şi Buzăului; a sprijinit tipărirea ''[[Liturghier]]ului lui Macarie'' (1508), prima carte tipărită pe teritoriul țărilor române
+
* [[Radu cel Mare|Radu al IV-lea ''cel Mare'']] (1495 1508): a reorganizat Biserica din Țara Românească, înființând [[episcop]]iile Râmnicului și Buzăului; a sprijinit tipărirea ''[[Liturghier]]ului lui Macarie'' (1508), prima carte tipărită pe teritoriul țărilor române
* Mihnea I ''cel Rău'' (1508 - 1509)
+
* Mihnea I ''cel Rău'' (1508 1509)
* Mircea al III-lea ''Miloș'' (1509 - 1510)
+
* Mircea al III-lea ''Miloș'' (1509 1510)
* Vlad al V-lea ''cel Tânăr'', sau ''Vlăduț'' (1510 - 1512)
+
* Vlad al V-lea ''cel Tânăr'', sau ''Vlăduț'' (1510 1512)
* [[Sfânt|Sf.]] [[Neagoe Basarab]] (1512 - 1521), [[Proslăvire|canonizat]] în 2008, [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]
+
* [[Sfinți|Sf.]] [[Neagoe Basarab]] (1512 1521), [[Proslăvire|canonizat]] la [[8 iulie]] 2008, [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]
* Teodosie (1521 - 1522)
+
* Teodosie (1521 1522)
* Radu al V-lea ''de la Afumați'' (1522 - 1529)
+
* Radu al V-lea ''de la Afumați'' (1522 1529)
* Moise Vodă (1529 - 1530)
+
* Moise Vodă (1529 1530)
* Vlad al VI-lea ''Înecatul'' (1530 - 1532)
+
* Vlad al VI-lea ''Înecatul'' (1530 1532)
* Vlad al VII-lea ''Vintilă'' (1532 - 1535)
+
* Vlad al VII-lea ''Vintilă'' (1532 1535)
* [[Radu Paisie]] (1535 - 1545)
+
* Radu Paisie (1535 1545)
* Mircea ''Ciobanul'' (1545 - 1554)
+
* Mircea ''Ciobanul'' (1545 1554)
* Pătrașcu [[cel Bun]] (1554 - 1557)
+
* Pătrașcu cel Bun (1554 1557)
* Mircea ''Ciobanul'' (a doua oară, 1558 - 1559)
+
* Mircea ''Ciobanul'' (a doua oară, 1558 1559)
* Petru ''cel Tânăr'' (1559 - 1568)
+
* Petru ''cel Tânăr'' (1559 1568)
* Alexandru al II-lea Mircea (1568 - 1577) - ctitor al [[Mănăstirea Radu Vodă|Mănăstirii Radu Vodă]] din București
+
* Alexandru al II-lea Mircea (1568 1577): ctitor al [[Mănăstirea Radu Vodă|Mănăstirii Radu Vodă]] din București
* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (1577 - 1583)
+
* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (1577 1583)
* Petru Cercel (1583 - 1585)
+
* Petru Cercel (1583 1585)
* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (a doua oară, 1585 - 1591)
+
* Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (a doua oară, 1585 1591)
* Ștefan ''Surdul'' (1591 - 1592)
+
* Ștefan ''Surdul'' (1591 1592)
* Alexandru al III-lea ''cel Rău'' (1592 - 1593)
+
* Alexandru al III-lea ''cel Rău'' (1592 1593)
* [[Mihai Viteazul]] (1593 - 1600)
+
* [[Mihai Viteazul]] (1593 1600)
* Simion Movilă (noiembrie 1600 - iunie 1601)
+
* Simion Movilă (noiembrie 1600 iunie 1601)
* Radu Mihnea (noiembrie 1601 - martie 1602), a domnit și în [[Listă a Domnilor Moldovei|Moldova]] (1616-1619, și 1623-1626)
+
* Radu Mihnea (noiembrie 1601 martie 1602), a domnit și în [[Listă a Domnilor Moldovei|Moldova]] (1616 1619 și 1623 1626)
* [[Radu Șerban]] (1601 - 1611) - ctitor al [[Mănăstirea Comana|Mănăstirii Comana]]
+
* [[Radu Șerban]] (1601 1611): ctitor al [[Mănăstirea Comana|Mănăstirii Comana]]
* Radu Mihnea (a doua oară, 1611 - 1616)
+
* Radu Mihnea (a doua oară, 1611 1616)
* Alexandru Iliaș (1616 - 1618)
+
* Alexandru Iliaș (1616 1618)
* Gavril Movilă (1618 - 1620)
+
* Gavril Movilă (1618 1620)
* Radu Mihnea (a treia oară, 1620 - 1623)
+
* Radu Mihnea (a treia oară, 1620 1623)
* Alexandru ''Coconul'' (1623 - 1627)
+
* Alexandru ''Coconul'' (1623 1627)
* Alexandru Iliaș (a doua oară, 1627 - 1629)
+
* Alexandru Iliaș (a doua oară, 1627 1629)
* Leon Tomșa (1629 - 1632)
+
* Leon Tomșa (1629 1632)
 
* Radu Iliaș (1632)
 
* Radu Iliaș (1632)
* [[Matei Basarab]] (1632 - 1654), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]]. Ctitor al mănăstirilor [[Mănăstirea Arnota|Arnota]], [[Mănăstirea Căldărușani|Căldărușani]], Sadova, Măxineni, Plătărești, Strehaia, Cornățel, Negoești și [[Mănăstirea Brebu|Brebu]]. A ridicat catedrala episcopală din Buzău.
+
* [[Matei Basarab]] (1632 1654), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]]. Ctitor al mănăstirilor [[Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Costești, România)|Arnota]], [[Mănăstirea Căldărușani|Căldărușani]], Sadova, Măxineni, Plătărești, Strehaia, Cornățel, Negoești și [[Mănăstirea Brebu|Brebu]]. A ridicat catedrala episcopală din Buzău.
* [[Constantin Şerban]] (1654 - 1658) - ctitor al bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Constantin şi]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|catedrală patriarhală]])
+
* [[Constantin Șerban]] (1654 1658): ctitor al bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena Împărăteasa|Elena]] (actuala [[Catedrala Patriarhală din București|catedrală patriarhală]])
* Mihnea al III-lea (1658 - 1659)
+
* Mihnea al III-lea (1658 1659)
* Gheorghe Ghica (1659 - 1660)
+
* Gheorghe Ghica (1659 1660)
* Grigore I Ghica (1660 - 1664)
+
* Grigore I Ghica (1660 1664)
* Radu Leon (1664 - 1669)
+
* Radu Leon (1664 1669)
* Antonie Vodă ''din Popești'' (1669 - 1672)
+
* Antonie Vodă ''din Popești'' (1669 1672)
* Grigore I Ghica (a doua oară, 1672 - 1673)
+
* Grigore I Ghica (a doua oară, 1672 1673)
* Gheorghe Duca (1673 - 1678)
+
* Gheorghe Duca (1673 1678)
* [[Șerban Cantacuzino]] (1678 - 1688) - la iniţiativa sa este tipărită ''[[Biblia de la Bucureşti (1688)|Biblia de la Bucureşti]]'', prima traducere completă a [[Biblie]]i în limba română
+
* [[Șerban Cantacuzino]] (1678 1688): la inițiativa sa este tipărită ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]'', prima traducere completă a [[Sfânta Scriptură|Biblie]]i în limba română
* [[Sfânt|Sf.]] [[Mucenic|Mc.]] [[Constantin Brâncoveanu]] (1688 - 1714), [[Proslăvire|canonizat]] în 1992
+
* [[Sfinți|Sf.]] [[Mucenic|Mc.]] [[Constantin Brâncoveanu]] (1688 1714), [[Proslăvire|canonizat]] la [[20 iunie]] 1992
* Ștefan Cantacuzino (1714 - 1716)
+
* Ștefan Cantacuzino (1714 1716)
* Nicolae Mavrocordat (1715) - cu el a început [[Epoca fanariotă|perioada domniilor fanariote]] în Tara Românească
+
* Nicolae Mavrocordat (1715) cu el a început [[Epoca fanariotă|perioada domniilor fanariote]] în Țara Românească
* Ioan Mavrocordat (1716 - 1719)
+
* Ioan Mavrocordat (1716 1719)
* Nicolae Mavrocordat (a doua oară, 1719 - 1730)
+
* Nicolae Mavrocordat (a doua oară, 1719 1730)
* Mihai Racoviță (1730 - 1731)
+
* Mihai Racoviță (1730 1731)
* Constantin Mavrocordat (1731 - 1733)
+
* Constantin Mavrocordat (1731 1733)
* Grigore al II-lea Ghica (1733 - 1735)
+
* Grigore al II-lea Ghica (1733 1735)
* Constantin Mavrocordat (a doua oară, 1735 - 1741)
+
* Constantin Mavrocordat (a doua oară, 1735 1741)
* Mihai Racoviță (a doua oară, 1741 - 1745)
+
* Mihai Racoviță (a doua oară, 1741 1745)
* Constantin Mavrocordat (a treia oară, 1745 - 1748)
+
* Constantin Mavrocordat (a treia oară, 1745 1748)
* Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, 1748 - 1752)
+
* Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, 1748 1752)
* Matei Ghica (1752 - 1753)
+
* Matei Ghica (1752 1753)
* Constantin Racoviță (1753 - 1756)
+
* Constantin Racoviță (1753 1756)
* Constantin Mavrocordat (a patra oară, 1756 - 1758)
+
* Constantin Mavrocordat (a patra oară, 1756 1758)
* Scarlat Ghica (1758 - 1761)
+
* Scarlat Ghica (1758 1761)
* Constantin Mavrocordat (a cincea oară, 1761 - 1763)
+
* Constantin Mavrocordat (a cincea oară, 1761 1763)
* Constantin Racoviță (a doua oară, 1763 - 1764)
+
* Constantin Racoviță (a doua oară, 1763 1764)
* Ștefan Racoviță (1764 - 1765)
+
* Ștefan Racoviță (1764 1765)
* Scarlat Ghica (a doua oară, 1765 - 1766)
+
* Scarlat Ghica (a doua oară, 1765 1766)
* Alexandru Ghica (1766 - 1768)
+
* Alexandru Ghica (1766 1768)
* Grigore al III-lea Ghica (1768 - 1769)
+
* Grigore al III-lea Ghica (1768 1769)
* Emanuel Giani-Ruset (1770)<ref>Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1770 - octombrie 1774</ref>
+
* Emanuel Giani-Ruset (1770)<ref>Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1770 octombrie 1774</ref>
* Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 - 1782)
+
* Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 1782)
* Nicolae Caradja (1782 - 1783)
+
* Nicolae Caradja (1782 1783)
* Mihai Suțu (1783 - 1786)
+
* Mihai Suțu (1783 1786)
* Nicolae Mavrogheni (1786 - 1789)<ref>Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 - iulie 1791</ref>
+
* Nicolae Mavrogheni (1786 1789)<ref>Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 iulie 1791</ref>
* Mihai Suțu (a doua oară, 1791 - 1793)
+
* Mihai Suțu (a doua oară, 1791 1793)
* Alexandru Moruzi (1793 - 1796)  
+
* Alexandru Moruzi (1793 1796)  
* Alexandru Vodă Ipsilanti (a doua oară, 1796 - 1797)
+
* Alexandru Vodă Ipsilanti (a doua oară, 1796 1797)
* Constantin Hangerli (1797 - 1799)
+
* Constantin Hangerli (1797 1799)
* Alexandru Moruzi (a doua oară, 1799 - 1801)
+
* Alexandru Moruzi (a doua oară, 1799 1801)
* Mihai Suțu (a treia oară, 1801 - 1802)  
+
* Mihai Suțu (a treia oară, 1801 1802)  
* Constantin Ipsilanti (1802 - 1806)
+
* Constantin Ipsilanti (1802 1806)
 
* Alexandru Suțu (1806)
 
* Alexandru Suțu (1806)
* Constantin Ipsilanti (a doua oară, 1806 - 1807)<ref>Stăpânirea militară rusească: decembrie 1806 - octombrie 1812</ref>
+
* Constantin Ipsilanti (a doua oară, 1806 1807)<ref>Stăpânirea militară rusească: decembrie 1806 octombrie 1812</ref>
* Ioan Gheorghe Caragea (1812 - 1818)
+
* Ioan Gheorghe Caragea (1812 1818)
* Alexandru Suțu (a doua oară, 1818 - 1821)
+
* Alexandru Suțu (a doua oară, 1818 1821)
* Grigore al IV-lea Ghica (1822 - 1828) - cu el a început perioada „domniilor pământene” de după [[epoca fanariotă]]<ref>Stăpânirea militară rusească: mai 1828 - aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie 1828 - noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 - aprilie 1834)</ref>
+
* Grigore al IV-lea Ghica (1822 1828): cu el a început perioada „domniilor pământene” de după [[epoca fanariotă]]<ref>Stăpânirea militară rusească: mai 1828 aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie 1828 noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 aprilie 1834)</ref>
* Alexandru D. Ghica (1834 - 1842)
+
* Alexandru D. Ghica (1834 1842)
* Gheorghe Bibescu (1842 - 1848)<ref>Guvernul revoluționar provizoriu: 14/26 iunie - 12 iulie/9 august 1848, Locotenența domnească: iulie - septembrie 1848</ref>
+
* Gheorghe Bibescu (1842 1848)<ref>Guvernul revoluționar provizoriu: 14/ 26 iunie 12 iulie/ 9 august 1848, Locotenența domnească: iulie septembrie 1848</ref>
* Barbu Știrbei (1849 - 1856)<ref>Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 - iulie 1854, Stăpânirea austriacă: august 1854 - martie 1856, Căimăcămie: 1856 - 24 ianuarie/5 februarie 1859</ref>
+
* Barbu Știrbei (1849 1856)<ref>Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 iulie 1854, Stăpânirea austriacă: august 1854 martie 1856, Căimăcămie: 1856 24 ianuarie/ 5 februarie 1859</ref>
* Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866)
+
* Alexandru Ioan Cuza (1859 1866)
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 113: Linia 113:
  
 
==Surse==
 
==Surse==
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925.
+
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925.
 
* Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 314-317.
 
* Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 314-317.
* Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.
+
* Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.
  
  

Versiunea de la data 26 martie 2021 05:34

Lista Domnilor Țării Românești cuprinde numele celor care au condus Țara Românească, precum și anii între care aceștia au domnit, de la prima mențiune a acestei formațiuni statale și până la unirea definitivă cu Moldova și formarea statului modern România.

Domnii Țării Românești au fost, în majoritatea lor, adevărați stâlpi ai Bisericii Ortodoxe, unii dintre ei fiind proslăviți ca sfinți. Foarte mulți dintre ei au ctitorit sfinte lăcașuri (mănăstiri, schituri și biserici).

  • Basarab I, Întemeietorul (1310 – 1352)
  • Nicolae Alexandru (1352 – 1364): a obținut acceptul Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului de a organiza Biserica Ortodoxă locală sub forma unei mitropolii, punând în fruntea ei pe Iachint de Vicina
  • Vladislav I, Vlaicu Vodă (1364 – 1377)
  • Radu I (1377 – 1383)
  • Dan I (1383 – 1386)
  • Mircea cel Bătrân (1386 – 1418): ctitor a numeroase mănăstiri și biserici
  • Mihail I (1418 – 1420)
  • Radu al II-lea Prasnaglava și Dan al II-lea (înlocuindu-se succesiv de mai multe ori între 1420 – 1431)
  • Alexandru I Aldea (1431 – 1436)
  • Vlad al II-lea Dracul (1436 – 1447) poreclit astfel după „Ordinul Dragonului”, din care făcea parte
  • Mircea al II-lea (1442), asociat la domnie de către tatăl său, Vlad al II-lea Dracul, ocupă singur tronul în momentul în care Vlad al II-lea a devenit prizonierul turcilor
  • Vladislav al II-lea (1447 – 1456)
  • Vlad Țepeș (1456 – 1462, prima domnie)
  • Radu al III-lea cel Frumos (1462 – 1475)
  • Basarab Laiotă (1475 – 1476, prima domnie)
  • Vlad Țepeș (noiembrie 1476 – decembrie 1476, a doua domnie)
  • Basarab Laiotă (1476 – 1477, a doua domnie)
  • Basarab cel Tânăr Țepeluș (1477 – 1481)
  • Vlad al IV-lea Călugărul (1481 – 1495)
  • Radu al IV-lea cel Mare (1495 – 1508): a reorganizat Biserica din Țara Românească, înființând episcopiile Râmnicului și Buzăului; a sprijinit tipărirea Liturghierului lui Macarie (1508), prima carte tipărită pe teritoriul țărilor române
  • Mihnea I cel Rău (1508 – 1509)
  • Mircea al III-lea Miloș (1509 – 1510)
  • Vlad al V-lea cel Tânăr, sau Vlăduț (1510 – 1512)
  • Sf. Neagoe Basarab (1512 – 1521), canonizat la 8 iulie 2008, ctitorul Mănăstirii Curtea de Argeș
  • Teodosie (1521 – 1522)
  • Radu al V-lea de la Afumați (1522 – 1529)
  • Moise Vodă (1529 – 1530)
  • Vlad al VI-lea Înecatul (1530 – 1532)
  • Vlad al VII-lea Vintilă (1532 – 1535)
  • Radu Paisie (1535 – 1545)
  • Mircea Ciobanul (1545 – 1554)
  • Pătrașcu cel Bun (1554 – 1557)
  • Mircea Ciobanul (a doua oară, 1558 – 1559)
  • Petru cel Tânăr (1559 – 1568)
  • Alexandru al II-lea Mircea (1568 – 1577): ctitor al Mănăstirii Radu Vodă din București
  • Mihnea al II-lea Turcitul (1577 – 1583)
  • Petru Cercel (1583 – 1585)
  • Mihnea al II-lea Turcitul (a doua oară, 1585 – 1591)
  • Ștefan Surdul (1591 – 1592)
  • Alexandru al III-lea cel Rău (1592 – 1593)
  • Mihai Viteazul (1593 – 1600)
  • Simion Movilă (noiembrie 1600 – iunie 1601)
  • Radu Mihnea (noiembrie 1601 – martie 1602), a domnit și în Moldova (1616 – 1619 și 1623 – 1626)
  • Radu Șerban (1601 – 1611): ctitor al Mănăstirii Comana
  • Radu Mihnea (a doua oară, 1611 – 1616)
  • Alexandru Iliaș (1616 – 1618)
  • Gavril Movilă (1618 – 1620)
  • Radu Mihnea (a treia oară, 1620 – 1623)
  • Alexandru Coconul (1623 – 1627)
  • Alexandru Iliaș (a doua oară, 1627 – 1629)
  • Leon Tomșa (1629 – 1632)
  • Radu Iliaș (1632)
  • Matei Basarab (1632 – 1654), ctitor a numeroase mănăstiri și biserici. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos. Ctitor al mănăstirilor Arnota, Căldărușani, Sadova, Măxineni, Plătărești, Strehaia, Cornățel, Negoești și Brebu. A ridicat catedrala episcopală din Buzău.
  • Constantin Șerban (1654 – 1658): ctitor al bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena (actuala catedrală patriarhală)
  • Mihnea al III-lea (1658 – 1659)
  • Gheorghe Ghica (1659 – 1660)
  • Grigore I Ghica (1660 – 1664)
  • Radu Leon (1664 – 1669)
  • Antonie Vodă din Popești (1669 – 1672)
  • Grigore I Ghica (a doua oară, 1672 – 1673)
  • Gheorghe Duca (1673 – 1678)
  • Șerban Cantacuzino (1678 – 1688): la inițiativa sa este tipărită Biblia de la București, prima traducere completă a Bibliei în limba română
  • Sf. Mc. Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), canonizat la 20 iunie 1992
  • Ștefan Cantacuzino (1714 – 1716)
  • Nicolae Mavrocordat (1715) – cu el a început perioada domniilor fanariote în Țara Românească
  • Ioan Mavrocordat (1716 – 1719)
  • Nicolae Mavrocordat (a doua oară, 1719 – 1730)
  • Mihai Racoviță (1730 – 1731)
  • Constantin Mavrocordat (1731 – 1733)
  • Grigore al II-lea Ghica (1733 – 1735)
  • Constantin Mavrocordat (a doua oară, 1735 – 1741)
  • Mihai Racoviță (a doua oară, 1741 – 1745)
  • Constantin Mavrocordat (a treia oară, 1745 – 1748)
  • Grigore al II-lea Ghica (a doua oară, 1748 – 1752)
  • Matei Ghica (1752 – 1753)
  • Constantin Racoviță (1753 – 1756)
  • Constantin Mavrocordat (a patra oară, 1756 – 1758)
  • Scarlat Ghica (1758 – 1761)
  • Constantin Mavrocordat (a cincea oară, 1761 – 1763)
  • Constantin Racoviță (a doua oară, 1763 – 1764)
  • Ștefan Racoviță (1764 – 1765)
  • Scarlat Ghica (a doua oară, 1765 – 1766)
  • Alexandru Ghica (1766 – 1768)
  • Grigore al III-lea Ghica (1768 – 1769)
  • Emanuel Giani-Ruset (1770)[1]
  • Alexandru Vodă Ipsilanti (1774 – 1782)
  • Nicolae Caradja (1782 – 1783)
  • Mihai Suțu (1783 – 1786)
  • Nicolae Mavrogheni (1786 – 1789)[2]
  • Mihai Suțu (a doua oară, 1791 – 1793)
  • Alexandru Moruzi (1793 – 1796)
  • Alexandru Vodă Ipsilanti (a doua oară, 1796 – 1797)
  • Constantin Hangerli (1797 – 1799)
  • Alexandru Moruzi (a doua oară, 1799 – 1801)
  • Mihai Suțu (a treia oară, 1801 – 1802)
  • Constantin Ipsilanti (1802 – 1806)
  • Alexandru Suțu (1806)
  • Constantin Ipsilanti (a doua oară, 1806 – 1807)[3]
  • Ioan Gheorghe Caragea (1812 – 1818)
  • Alexandru Suțu (a doua oară, 1818 – 1821)
  • Grigore al IV-lea Ghica (1822 – 1828): cu el a început perioada „domniilor pământene” de după epoca fanariotă[4]
  • Alexandru D. Ghica (1834 – 1842)
  • Gheorghe Bibescu (1842 – 1848)[5]
  • Barbu Știrbei (1849 – 1856)[6]
  • Alexandru Ioan Cuza (1859 – 1866)

Note

  1. Stăpânirea militară rusească: noiembrie 1770 – octombrie 1774
  2. Stăpânirea militară austriacă: noiembrie 1789 – iulie 1791
  3. Stăpânirea militară rusească: decembrie 1806 – octombrie 1812
  4. Stăpânirea militară rusească: mai 1828 – aprilie 1834 (Generalul Pahlen: februarie 1828 – noiembrie 1829, Generalul Pavel Kiseleff: noiembrie 1829 – aprilie 1834)
  5. Guvernul revoluționar provizoriu: 14/ 26 iunie – 12 iulie/ 9 august 1848, Locotenența domnească: iulie – septembrie 1848
  6. Stăpânirea militară rusească: octombrie 1853 – iulie 1854, Stăpânirea austriacă: august 1854 – martie 1856, Căimăcămie: 1856 – 24 ianuarie/ 5 februarie 1859

Surse

  • Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925.
  • Popa, M., Matei, H., Mică enciclopedie de istorie universală, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, pp. 314-317.
  • Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1.