Listă a Împăraților Romani de Răsărit: Diferență între versiuni
(→Lista Împăraţilor Romani de Răsărit: completări) |
(referinţe) |
||
| Linia 19: | Linia 19: | ||
===Imperiul Roman de Răsărit=== | ===Imperiul Roman de Răsărit=== | ||
| − | În 476, împăratul apusean, Romulus Augustulus, a fost forţat să abdice, lăsându-l pe împăratul din răsărit, Zenon, ca singur împărat roman. Avea loc astfel sfârşitul Imperiului Roman de Apus, insemnele imperiale fiind trimise de la Roma la Constantinopol. | + | În 476, împăratul apusean, Romulus Augustulus, a fost forţat să abdice, lăsându-l pe împăratul din răsărit, Zenon, ca singur împărat roman. Avea loc astfel sfârşitul Imperiului Roman de Apus, insemnele imperiale fiind trimise de la Roma la Constantinopol.<ref>Edward Gibbon, ''Istoria declinului şi a prăbuşirii imperiului roman'', Editura Minerva, Bucureşti, 1976</ref> |
* [[Zenon]] (a doua oară: 476-491) | * [[Zenon]] (a doua oară: 476-491) | ||
* Anastasie I (491 - 518) | * Anastasie I (491 - 518) | ||
| Linia 91: | Linia 91: | ||
===Imperiul Roman de Răsărit (restaurat)=== | ===Imperiul Roman de Răsărit (restaurat)=== | ||
| − | La [[25 iulie]] 1261 oştile bizantine au eliberat Constantinopolul, punându-l pe fugă pe Balduin al II-lea, ultimul împărat al ''Imperiului Latin de Constantinopol'', iar la [[15 august]] 1261 Mihail al VIII-lea Paleologul a fost încoronat în [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|catedrala Sfânta Sofia]], restaurând astfel Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). <ref>Steven Runciman, ''The last byzantine Renaissance'', Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1970</ref> | + | La [[25 iulie]] 1261 oştile bizantine au eliberat Constantinopolul, punându-l pe fugă pe Balduin al II-lea, ultimul împărat al ''Imperiului Latin de Constantinopol'', iar la [[15 august]] 1261 Mihail al VIII-lea Paleologul a fost încoronat în [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|catedrala Sfânta Sofia]], restaurând astfel Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin).<ref>Steven Runciman, ''The last byzantine Renaissance'', Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1970</ref> |
* Mihail al VIII-lea Paleologul (1261 - 1282) | * Mihail al VIII-lea Paleologul (1261 - 1282) | ||
* Andronic al II-lea Paleolog (1282 - 1328) | * Andronic al II-lea Paleolog (1282 - 1328) | ||
| Linia 100: | Linia 100: | ||
==Note== | ==Note== | ||
| + | <references/> | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
Versiunea de la data 20 ianuarie 2012 10:02
Lista Împăraţilor Romani de Răsărit cuprinde numele celor care au condus Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin), precum și anii între care aceştia au domnit.
Imperiul Roman de Răsărit este termenul folosit în mod convențional pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol. Sintagma Imperiul Bizantin a apărut începând cu scrierile istoricilor moderni, desemnând Imperiul Roman de limbă greacă din Evul Mediu.
De-a lungul istoriei sale, Imperiul Roman s-a divizat de mai multe ori, începând de la împăratul Diocleţian (284-305). Constantin cel Mare a reuşit reunificarea imperiului, dar după moartea sa (337) imperiul a fost din nou împărţit între fiii lui. Împărţirea definitivă a Imperiului Roman a avut loc în anul 395, când, la moartea lui Teodosie cel Mare imperiul a fost divizat între fiii acestuia: Arcadie a luat Imperiul Roman de Răsărit, iar Honorius Imperiul Roman de Apus.
Împăraţii Romani de Răsărit au fost, în majoritatea lor, adevăraţi stâlpi ai Bisericii Ortodoxe, unii dintre ei fiind proslăviţi ca sfinţi.
Lista Împăraţilor Romani de Răsărit
Imperiul Roman de Răsărit (în paralel cu Imperiul Roman de Apus)
- Arcadie (395 - 408)
- Teodosie al II-lea (408 - 450)
- Sf. Marcian (450 - 457), pomenit la 17 februarie
- Leon I (457 - 474)
- Leon al II-lea (474)
- Zenon (474 - 475)
- Basiliscus (475 - 476)
Imperiul Roman de Răsărit
În 476, împăratul apusean, Romulus Augustulus, a fost forţat să abdice, lăsându-l pe împăratul din răsărit, Zenon, ca singur împărat roman. Avea loc astfel sfârşitul Imperiului Roman de Apus, insemnele imperiale fiind trimise de la Roma la Constantinopol.[1]
- Zenon (a doua oară: 476-491)
- Anastasie I (491 - 518)
- Iustin I (518 - 527)
- Sf. Iustinian cel Mare (527 - 565), pomenit la 14 noiembrie
- Iustin al II-lea (565 - 578)
- Tiberiu Constantin (578 - 582)
- Mauriciu (582 - 602)
- Focas „Tiranul” (602 - 610)
- Heraclie (610 - 641)
- Constantin şi Heraklonas (641)
- Constans al II-lea Pogonatul (641 - 668)
- Sf. Constantin cel Nou sau Constantin al IV-lea (668 - 685), pomenit la 3 septembrie
- Iustinian al II-lea (685 - 695)
- Leontius (695 - 698)
- Tiberius al II-lea (698 - 705)
- Iustinian al II-lea (a doua oară: 705 - 711)
- Filip Bardanes (711 - 713)
- Anastasie al II-lea (713 - 715)
- Teodosie al III-lea (715 - 717)
- Leon al III-lea Isaurianul (717 - 741)
- Constantin al V-lea Copronimul (741 - 775), iconoclast
- Leon al IV-lea Khazarul (775 - 780)
- Constantin al VI-lea Orbul (780 - 797)
- Drept-credincioasa Împărăteasă Irina (797 - 802); a restabilit cultul icoanelor
- Nichifor I Genikos (802 - 811)
- Mihail I Rangabe (811 - 813)
- Leon al V-lea Armeanul (813 - 820)), iconoclast
- Mihail al II-lea Amorianul („Bâlbâitul”) (820 - 829)
- Teofil (829 - 842)
- Sf. şi drept-credincioasa Împărăteasă Teodora a II-a (842 - 855); a restabilit cultul icoanelor, pomenită la 11 februarie
- Mihail al III-lea Bețivul (855 - 867)
- Vasile I Macedoneanul (867 - 886)
- Leon al VI-lea „Filozoful” (886 - 912)
- Alexandru (912 - 913)
- Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913 - 920)
- Roman I Lecapenos (920 - 945)
- Constantin al VII-lea Porfirogenetul (a doua oară: 945 - 959)
- Roman al II-lea Lecapenos (959 - 963)
- Nichifor al II-lea Focas (963 - 969)
- Ioan Tzimiskes (969 - 976)
- Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976 - 1025)
- Constantin al VIII-lea Porfirogenetul (1025 - 1028)
- Roman al III-lea Arghir (1028 - 1034)
- Mihail al IV-lea Paflagonianul (1034 - 1041)
- Mihail al V-lea (1041 - 1042)
- Constantin al IX-lea Monomahul (1042 - 1055)
- Mihail al VI-lea Bringas (1056 - 1057)
- Isaac I Comnen (1057 - 1059)
- Constantin al X-lea Duca (1059 - 1067)
- Roman Diogenes (1067 - 1071)
- Mihail al VII-lea Duca (1071 - 1078)
- Nichifor al III-lea Botaniates (1078 - 1081)
- Alexie I Comnen (1081 - 1118)
- Ioan al II-lea Comnen (1118 - 1143)
- Manuel I Comnen cel Mare (1143 - 1180)
- Alexie al II-lea Comnen (1180 - 1183)
- Andronic I Comnen (1183 - 1185)
- Isaac al II-lea Anghelos (1185 - 1195)
- Alexie al III-lea Anghelos (1195 - 1203)
- Alexie al IV-lea Anghelos (1203 - 1204)
- Alexie al V-lea Murţuflos („Încruntatul”) (1204)
La 12 aprilie 1204 Constantinopolul a fost cucerit de către cruciaţi. Cruciada a patra (1202–1204), convocată inițial pentru recucerirea Ierusalimului, a sfârșit în 1204 prin invadarea, cucerirea și jefuirea capitalei ortodoxiei și a Imperiului Bizantin, Constantinopol. Între 1204 şi 1261, aici şi-a avut capitala Imperiul Latin de Constantinopol. Unele familii dinastice bizantine au reușit să se refugieze în diferite părți ale imperiului: familia Comnen, care încă pretindea tronul, s-a refugiat în Trapezunt, unde, cu ajutorul Georgiei, a cucerit aproape toată coasta Mării Negre din Anatolia, familia Duca a ajuns în Epir, unde a creat Despotatul Epirului, iar familia Lascaris a ajuns la Niceea, recucerind o parte din Asia Mică. Dintre aceste formaţiuni statale, cea de la Niceea este considerată adevărata succesoare a Imperiului Bizantin, după 57 de ani Lascarizii reuşind să elibereze Constantinopolul şi să restaureze Imperiul Roman de Răsărit.
Imperiul de la Niceea
- Teodor I Lascaris (1204 - 1222)
- Ioan al III-lea Duca Vataţis (1222 - 1254)
- Teodor al II-lea Lascaris (1254 - 1258)
- Ioan al IV-lea Lascaris (1258 - 1261)
- Mihail al VIII-lea Paleologul (co-împărat între 1259 - 1261)
Imperiul Roman de Răsărit (restaurat)
La 25 iulie 1261 oştile bizantine au eliberat Constantinopolul, punându-l pe fugă pe Balduin al II-lea, ultimul împărat al Imperiului Latin de Constantinopol, iar la 15 august 1261 Mihail al VIII-lea Paleologul a fost încoronat în catedrala Sfânta Sofia, restaurând astfel Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin).[2]
- Mihail al VIII-lea Paleologul (1261 - 1282)
- Andronic al II-lea Paleolog (1282 - 1328)
- Andronic al III-lea Paleolog (1328 - 1341)
- Ioan al V-lea Paleolog (1341 - 1376)
- Ioan al VI-lea Cantacuzino (co-împărat între 1347 - 1354)
- Andronic al IV-lea Paleolog (1376 - 1379)
