Limba slavonă: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
m (Legături externe: en)
Linia 11: Linia 11:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
* Slavona veche: Wikipedia [http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbile_slave]
+
*Slavona veche: Wikipedia [http://ro.wikipedia.org/wiki/Limbile_slave]
 +
*Church Slavonic: Wikipedia  [http://en.wikipedia.org/wiki/Church_Slavonic]
 +
*Old Church Slavonic: Wikipedia  [http://en.wikipedia.org/wiki/Old_Church_Slavonic]
  
* Church Slavonic: Wikipedia  [http://en.wikipedia.org/wiki/Church_Slavonic]
 
* Old Church Slavonic: Wikipedia  [http://en.wikipedia.org/wiki/Old_Church_Slavonic]
 
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 +
 +
[[en:Church Slavonic]]

Versiunea de la data 28 mai 2008 21:57

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Slavona veche îşi are originea în limba literară folosită de misionarul Constantin (numit apoi Chiril) a inventat un alfabet pentru limba folosită de slavii din Moravia cea Mare în secolul al IX-lea. Chiril şi fratele său Metodie au folosit acest alfabet la traducerea cărţilor liturgice folosite în cursul misiunii lor de propovăduire a creştinismului ortodox printre slavii din Moravia. Alfabetul său iniţial se chema glagolitic. Alfabetul glagolitic a fost, apoi, în secolul al X-lea îmbunătăţit în alfabetul numit Chirilic.

Istoric

Pregătind misiunea lor de propovăduire a creştinismului ortodox, Chiril, şi fratele său Metodie au creat alfabetul glagolitic în 863 bazându-se pe pe dialectele slave din locul lor de baştină, Tesalonic. Acest alfabet a fost folosit la unele traduceri ale Sfintei Scripturi şi ale unor cărţi de slujbă. După aproape doi ani de utilizare în Academia Moraviei şi în documentele religioase şi guvernamentale, Papa a interzis în 865 utilizarea slavonei în favoarea latinei în Moravia iar ucenicii misionarilor au fost exilaţi din Moravia în anul următor.

Aceia care au fost exilaţi din Moravia au adus limbajul literar bazat pe alfabetul glagolitic în Imperiul Bulgar unde a fost răspândit de academiile din Preslav şi Ohrida. Cu timpul, alfabetul chirilic îmbunătăţit a înlocuit alfabetul glagolitic. Odată cu răspândirea limbajului bazat pe alfabetele chirilic şi glagolitic în slujbele religioase ale bisericilor locale, acesta a început să fie numit limbajul slavonei bisericeşti. Limabjul iniţial, numit în prezent slavona veche' s-a răspândit în lumea slavă iar cancelariile locale ecleziastice sau administrative au început să folosească un limbaj numit slavona bisericească. Slavona a rămas limba liturgică a Bisericilor Ortodoxe din aria slavă cuprinzându-i pe ruşi, bulgari şi sârbi chiar dacă limba vorbită comună a oamenilor s-a schimbat.

În mijlocul zonelor slave europene, utilizarea limbii şi dialectelor slave a început să înlocuiască slavona bisericească în documentele seculare prin secolul al XV-lea. Slavona a rămas limba literară a Rusiei până în secolele XVII/XVIII şi, în general, nu era vorbită în afara slujbelor religioase. Începând cu secolul al XVII-lea limba rusă a început să înlocuiască slavona în literatura seculară, cu toate că slavona a continuat să fie folosită de Rascolnici încă multă vreme.

Legături externe

  • Slavona veche: Wikipedia [1]
  • Church Slavonic: Wikipedia [2]
  • Old Church Slavonic: Wikipedia [3]