Modificări

În literatura creștină antică, Licopolis sau Lico desemnează adesea nu orașul însuși, ci centrul monastic care s-a format începând cu secolul al IV-lea pe „muntele din Lico”, situat la 6-8 mile (circa 10 km)<ref>O milă antică în Imperiul Roman măsura aproximativ 1,4 km - a se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mile</ref> de Licopolis. În jurul anului 580, Licopolis era destul de cunoscut ca să-i atragă pe monahii scriitori [[Ioan Moshu]] și [[Sofronie I al Ierusalimului|Sofronie]] în călătoriile lor spirituale. Ioan Moshu povestește în [[Limonariu]] (cap. 161): „În Tebaida este un oraș care se numește Lico, iar la opt<ref>Alte manuscrise ale ''Limonariului'' dau 6 mile distanța muntelui de oraș. - cf. Jean Moshos, ''Le pré spirituel'', Ed. Migne, Paris, 2006, p.169.</ref> mile de el este un munte. În muntele acesta locuiesc monahi (unii în peșteri, alții în chilii<ref>Precizare în manuscrisele folosite în traducerea din ediția Migne (2006) citată.</ref>). Ne-am dus și noi acolo și am dat de avva Isaac, teban de neam.”<ref>Ioan Moshu, ''Limonariu sau Livada duhovnicească'', Alba-Iulia, 1991, cap. 161, p.154.</ref>.