Libertate
Libertatea este, într-o primă accepţiune, (libertatea de credinţă) capacitatea omului a se conforma sau nu îndemnurilor, poruncilor, legilor lui Dumnezeu. Unii înţeleg această libertate ca libertate a bunului plac, luând-o ca acoperământ al răutăţii şi în felul acesta ajung robi ai stricăciunii. Sintagma trimite la a doua accepţiune:libertatea este starea de eliberare în raport cu păcatul care ne înrobeşte. Adevărul propovăduit de Hristos ne face liberi, ne eliberează din captivitatea păcatului, aşa cum ne spune însuşi Mântuitorul.(Ioan 8.34) Omul contemporan cade uneori în anumite patimi care îi afectează grav libertatea, unele apărute recent în istoria omului, cum ar fi dependenţa de televizor, dependenţa de internet şi dependenţa de jocurile pe calculator, sau în unele ceva mai vechi cum ar fi fumatul, drogurile sau jocurile pe bani. El trebuie să fie conştient că ,,Fiecare este robul lucrului de care este biruit", precum spune apostolul Petru.(2Pet2.19). Apostolul Pavel spune: "Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine." (1Cor 6.12)
Cuprins
Libertatea bunului-plac nu este adevărată libertate
Libertatea fără poruncile şi legile lui Dumnezeu, care este o libertate arbitrară, a bunului-plac, nu este o libertate de dorit. În Deuteronom se spune că Dumnezeu dă următoarele porunci şi legi poporului lui Israel: trebuie să nimicească toate locurile de închinare ale Neamurilor, să surpe altarele, să le sfărâme stâlpii idoleşti, să le ardă în foc copacii închinaţi idolilor lor, să dărâme chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, să le facă să piară numele din locurile acelea (vezi închinarea la dumnezei străini); apoi să- L caute pe Dumnezeu la locaşul Lui, să meargă "la locul pe care -l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui", să aducă acolo arderile lor de tot, jertfele lor, zeciuielile lor, cele dintâi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruinţe, darurile de bună voie, şi întâii-născuţi din cirezile şi turmele lor. Apoi încheie: "Să nu faceţi dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face ce-i place, fiindcă n-aţi ajuns încă în locul de odihnă şi în moştenirea pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru".[1] În această stare de libertate arbitrară se afla aşadar poporul lui Israel înainte de a lua în stăpânire ţara sfântă.
În Cartea Judecătorilor se spune la un moment dat: "În vremea aceea, nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce-i plăcea".[2] , sintagmă care va reveni pe parcursul aceleiaşi cărţi.[3] Este aceeaşi stare de libertate arbitrară datorată aici lipsei unui împărat care să facă cunoscute legile şi poruncile Domnului.
Libertatea nu trebuie luată ca acoperământ al răutăţii
Apostolul Petru ne spune să ne purtăm ca nişte oameni liberi dar fără să facem din această libertate o haină (acoperământ) a răutăţii.[4] referindu-se la libertatea de credinţă.
Libertatea faţă de robia păcatului
Iisus zicea ,,către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenici ai Mei/ Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi./ Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi?/. Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului./ Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. / Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr.”[5]Acolo unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea, va spune apostolul Pavel.[6] Iisus este cel care a fost trimis să vindece pe cei cu inima zdrobită, să vestească robilor (păcatului) slobozenia.[7] Apostolul Pavel spune frumos că Iisus a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.``[8], referindu-se la robia păcatului.
Apostolul Pavel spune: "Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine."[9], referindu-se la robia faţă de păcat.
Apostolul Petru se referă pe larg la unii păcătoşi care le făgăduiesc altora libertatea, în timp ce ei înşişi sunt robi ai stricăciunii. Căci- arată apostolul- fiecare este robul lucrului de care este biruit.[10]
În El avem, prin credinţa în El, libertatea şi apropierea de Dumnezeu cu încredere, spune apostolul Pavel.[11]
Libertatea în Hristos
Creştinii au libertate în Hristos. Apostolul Pavel îi scrie lui Filimon că măcar că are libertatea în Hristos de a-i porunci ce trebuie să facă, el vrea mai degrabă să-i facă o rugăminte în numele dragostei.[12]
Apostolul Pavel avertizează împotriva fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre apostoli, ca să pândească libertatea, pe care o au aceştia în Hristos Iisus, cu gând de a-i aduce la robie.[13]
Libertatea slavei
Firea va fi izbăvită din robia stricăciunii pentru a avea parte de libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu, arată apostolul Pavel.[14]
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
- Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
- English Standard Version Bible, 1971.
- Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti.
- Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
- Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.