Modificări

[[Image:Dependenţa de jocurile pe calculator.jpg|right|200px|left|World Cyber Games, Singapore, 2005]][[Image:Fumat. Sigmund Freud LIFE.jpg|thumb|100px|right|Sigmund Freud fumând. Suferind de cancer oral din pricina fumatului, s-a sinucis asistat medical ]]{{Citat|De neajuns şi Spiritualitate didactică}}'''Libertatea''' este, într-o primă accepţiune, (libertatea de nedefinit în ceea ce priveşte izvoarele eicredinţă) capacitatea omului a se conforma sau nu îndemnurilor, poruncilor, temeiurile ei cele veşnicelegilor lui [[Dumnezeu]]. Unii înţeleg această libertate ca libertate a bunului plac, viaţa duhovnicească simplă luând-o ca acoperământ al răutăţii şi una în esenţa ei - nu găsesc cuvinte pentru felul acesta ajung robi ai stricăciunii. Sintagma trimite la a o definidoua accepţiune:libertatea este starea de eliberare în raport cu [[păcatul]] care ne înrobeşte. Oarecine ar putea numi acest domeniu “supraconştientul”Adevărul propovăduit de [[Iisus|Hristos]] ne face liberi, ne eliberează din captivitatea păcatului, aşa cum ne spune însuşi Mântuitorul.(Ioan 8.34) Omul contemporan cade uneori în anumite patimi care îi afectează grav libertatea, unele apărute recent în istoria omului, cum ar fi [[dependenţa de televizor]], [[dependenţa de internet]] şi [[dependenţa de jocurile pe calculator]], sau în unele ceva mai vechi cum ar fi [[fumat]]ul, [[droguri]]le sau [[Păcatul jocurilor pe bani|jocurile pe bani]]. însă acest cuvânt El trebuie să fie conştient că ,,Fiecare este lipsit robul lucrului de înţeles aici nedefinind nimic mai mult decât relaţia dintre conştiinţa reflexivă şi acea lume care se află dincolo este biruit", precum spune [[apostolul Petru]].(2Pet2.19). [[Apostolul Pavel]] spune: "Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de limitele eifolos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine." (1Cor 6.12)

Trecând din acest domeniu de nedefinit pe tărâmul accesibil observaţiei ==Libertatea bunului-plac nu este adevărată libertate==Libertatea fără poruncile şi controlului nostru lăuntriclegile lui Dumnezeu, viaţa duhovnicească ni care este o libertate arbitrară, a bunului-plac, nu este o libertate de dorit. În Deuteronom se înfăţişează sub două aspecte, spune că Dumnezeu dă următoarele porunci şi anumelegi poporului lui Israel: ca stare duhovnicească sau trăire şi ca conştiinţă dogmatică. Aceste două aspecte oarecum diferite unul trebuie să nimicească toate locurile de altul închinare ale Neamurilor, să surpe altarele, să le sfărâme stâlpii idoleşti, să le ardă în “întruparea” foc copacii închinaţi idolilor lor, să dărâme chipurile cioplite ale dumnezeilor lor, adică în expresia formală să le facă să piară numele din locurile acelea (vezi [[închinarea la dumnezei străini]]); apoi să- L caute pe Dumnezeu la locaşul Lui, să meargă "la locul pe care o iau în viaţa de zi cu zi-l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate seminţiile voastre, în realitate constituie una şi aceeaşi viaţăca să-Şi aşeze acolo Numele Lui", să aducă acolo arderile lor de nedespărţit. În virtutea acestui fapttot, jertfele lor, toată lucrarea nevoinţeizeciuielile lor, toată starea duhovnicească este nedespărţit legată de conştiinţa dogmatică corespunzătoare ei. Având în vedere cele spuse mai susdintâi roade, am încercat întotdeauna să înţeleg care era conştiinţa dogmatică cu care se lega acea mare rugăciune şi mare plâns al Sfântului Siluan pentru lume. + Dacă este nevoie de darurile aduse ca împlinire a transpune cuvintele Sfântului greu unei juruinţe, darurile de cuprins în sfânta bună voie, şi întâii-născuţi din cirezile şi marea turmele lor simplitate într. Apoi încheie: "Să nu faceţi dar cum facem noi acum aici, unde fiecare face ce-un limbaj mai accesibil contemporanilor noştri, atuncii place, fiindcă n-aţi ajuns încă în locul de odihnă şi în cele ce urmeazămoştenirea pe care v-o dă Domnul, nădăjduim să ne apropiem Dumnezeul vostru".<ref>Deut12.8</ref> În această stare de expresia conştiinţei libertate arbitrară se afla aşadar poporul lui dogmaticeIsrael înainte de a lua în stăpânire ţara sfântă. + Sfântul Siluan spunea şi scria că dragostea lui Hristos În [[Cartea Judecătorilor]] se spune la un moment dat: "În vremea aceea, nu putea să rabde pierzania nici unui om şi că era împărat în grija ei pentru mântuirea tuturor, pentru aIsrael. Fiecare făcea ce-şi atinge ţeluli plăcea".<ref>Jud17.6</ref> , ea alege calea jertfeisintagmă care va reveni pe parcursul aceleiaşi cărţi.<ref>Jud21. “Domnul dă monahului dragostea Sfântului Duh 25</ref> Este aceeaşi stare de libertate arbitrară datorată aici lipsei unui împărat care să facă cunoscute legile şi poruncile Domnului.  ==Libertatea nu trebuie luată ca acoperământ al răutăţii==[[Apostolul Petru]] ne spune să ne purtăm ca nişte oameni liberi dar fără să facem din această dragoste monahul se întristează pentru oameni, că nu toţi se mântuiesclibertate o haină (acoperământ) a răutăţii.<ref>1Pet2. Însuşi Domnul atâta 16</ref> referindu-se întrista pentru oameni încât S-a dat pe Sine morţii pe crucela libertatea de credinţă. + ==Libertatea faţă de robia păcatului==Şi Maica Domnului purta aceeaşi durere pentru oameni în inima ei; şi ea[[Iisus]] zicea , asemenea Fiului ei Cel iubit, tuturor le doreacătre iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, din tot sufletul eisunteţi cu adevărat ucenici ai Mei/ Şi veţi cunoaşte adevărul, mântuireaiar adevărul vă va face liberi. Acelaşi Duh Sfânt L/ Ei însă I-au dat Domnul Apostolilor răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi Sfinţilor Părinţilor noştri şi păstorilor Bisericiinimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi?/.” (“Despre monahi” Iisus le- Sfântul Siluan). + A mântuia răspuns: Adevărat, cu adevărat creştineştevă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului./ Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. / Deci, nu este cu putinţă decât prin dragostedacă Fiul vă va face liberi, adică cucerind inimile; nici un fel de silire nuliberi veţi fi într-şi poate afle locul aiciadevăr.”<ref>Ioan8. În năzuinţa ei de a mântui pe toţi31-36</ref>Acolo unde este [[Duhul Sfânt|Duhul Domnului]], dragostea se lasă dusă până la capătacolo este libertatea, şi pentru aceasta ea îmbrăţişează nu numai omenirea va spune [[apostolul Pavel]].<ref>2Cor3.17</ref> Iisus este cel care trăieşte acum pe pământ, ci şi a fost trimis să [[boala|vindece]] pe cei care au muritcu inima zdrobită, şi însuşi iadulsă vestească robilor (păcatului) slobozenia.<ref>Isaia6.1</ref> Apostolul Pavel spune frumos că Iisus a luat robia roabă, şi pe cei care mai au încă a se naşte, adică pe întregul Adamdat daruri oamenilor.``<ref>Efes4. Şi dacă dragostea saltă şi se bucură văzând mântuirea fraţilor8</ref>, atuncea plânge şi referindu-se roagă când vede pierzania lorla robia păcatului. + Am întrebat pe Sfântul Siluan: cum poate cineva să iubească toţi oamenii? Şi unde găseşti o asemenea dragoste ca să devii una cu toţi. Acesta a răspunsApostolul Pavel spune: “Ca să devii una cu toţi"Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, precum zice Domnul. “Ca toţi una să fie” (Ioan 17, 21) dar nu avem nevoie să născocim nimictoate sunt de folos; noi toţi avem o singură firetoate lucrurile îmi sunt îngăduite, şi de aceea, firesc ar fi dar nimic nu trebuie să iubim pună stăpânire pe toţi; iar puterea de a iubi o dă Duhul Sfântmine.” Puterea dragostei - este mare şi biruitoare, dar nu până la capăt"<ref>1Cor6. Există în fiinţa omului un anume domeniu unde până şi dragostea îşi află o limită12</ref>, unde până şi ea nu ajunge referindu-se la plinătatea stăpâniriirobia faţă de păcat. Care este aceasta? + LibertateaApostolul Petru se referă pe larg la unii păcătoşi care le făgăduiesc altora libertatea, în timp ce ei înşişi sunt robi ai stricăciunii. Libertatea omului Căci- arată apostolul- fiecare este într-adevăr atât de reală şi atât robul lucrului de mare că nici însăşi jertfa lui Hristos, nici jertfa tuturor celor care au urmat lui Hristos nu conduce în mod necesar la biruinţăeste biruit.<ref>2Pet2.19</ref> + Domnul a zis: “Şi EuÎn El avem, prin [[credinţa]] în El, libertatea şi apropierea de mă voi înălţa pre pământ (adică voi fi răstignit pe cruce)Dumnezeu cu încredere, pre toţi voi trage la Minespune apostolul Pavel.<ref>Efes3.” (Ioan 12, 32)</ref> ==Libertatea în Hristos== Creştinii au libertate în Hristos. Astfel, dragostea Apostolul Pavel îi scrie lui [[apostolul Filimon|Filimon]] că măcar că are libertatea în Hristos nădăjduieşte “pre toţi să tragă la Sine” şi pentru aceasta merge până la iadul cel mai de jos. Dar până şi acestei dragoste desăvârşite şi acestei jertfe desăvârşite, cineva a- nu se ştie cine şi de vor fi mulţi sau puţinii porunci ce trebuie să facă, iarăşi nu se ştie el vrea mai degrabă să- poate răspunde cu refuz, chiar şi i facă o rugăminte în planul veşniciei, şi să zică: dar eu - nu vreau”numele [[iubirea|dragostei]].<ref>Filimon1</ref> + Şi acestă înfricoşătoare putere a libertăţiiApostolul Pavel avertizează împotriva fraţilor mincinoşi, cunoscută în experienţa duhovnicească a Bisericiifurişaţi şi strecuraţi printre[[apostol]]i, a făcut ca ideea origenistă (că toţisă pândească libertatea, până şi diavolulpe care o au aceştia în Hristos Iisus, neapărat se vor mântui) să fie respinsăcu gând de a-i aduce la robie. Nu e nici o îndoială că o conştiinţă origenistă nu poate naşte asemenea rugăciune ca cea a Sfântului Siluan<ref>Gal2.1-5</ref> + Ceea ce Sfântul a cunoscut în clipa în care ==Libertatea slavei== Firea va fi izbăvită din robia stricăciunii pentru a văzut pe Hristos era pentru el mai presus avea parte de orice îndoialălibertatea slavei copiilor lui Dumnezeu, arată apostolul Pavel. El ştia că Cel Ce i Se arătase este Domnul Atotţiitorul<ref>1Rom8. El ştia că smerenia lui Hristos 21</ref> ==Bibliografie==#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi acea dragoste pe care o cunoscuse Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de care se umpluse până la limita puterii de grijă a le purta erau lucrarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Duh - Dumnezeu. El prin Duhul Sfânt ştia că Dumnezeu este dragoste neţărmurită Sinod, Editura Institutului Biblic şi milostenie fără marginide Misiune Ortodoxă, 1997, şi totuşiBucureşti, cunoştinţa acestui adevăr nu lISBN 973-9130-88-a dus la gândul că “până la urmă, toţi7.#English Standard Version Bible, neapărat se vor mântui”1971. Conştiinţa putinţei pierzaniei veşnice rămânea adânc întipărită în duhul lui#Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi aceasta pentru că în starea de har i se dezvăluie sufletului măsura libertăţii omeneştiMisiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti. + Esenţa libertăţii absolute constă în aceea că în afara oricărei dependenţe sau constrângeri#Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, în afara oricărei limitări''Învăţătură de credinţă ortodoxă'', să îţi determini tu însuţitipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, în toateediţia a 3-a revăzută, fiinţa proprie. Aceasta este libertatea lui Dumnezeu; omul nu are o astfel prefaţă la ediţia I de libertate. + Ispita făptuirii libereBartolomeu Anania, zidite în chipul lui Dumnezeu este să îşi zidească ea însăşi fiinţa proprieEditura Renaşterea, să se determine pe sine însăşi în toateCluj-Napoca, însăşi să devină dumnezeu2003, şi nu să primească numai aceea ce îi este dat deoarece în aceasta ar simţi o anume dependenţă.ISBN 973-8248-43-4 + Fericitul Siluan zicea că #Mitropolia Moldovei şi această ispită se biruieşte prin credinţă în DumnezeuBucovinei, ''Concordanţă biblică tematică'', precum ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi orice altă ispităPr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Credinţa în Dumnezeul cel bun Constantin Chiricescu şi milostivIconom Constantin Nazarie, credinţa că El se află mai presus cuvânt înainte de orice desăvârşireIPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], atrage harul în suflet Mitropolitul Moldovei şi atuncea nu-Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi mai găseşte loc simţământul îngreuietor al dependenţei. căci sufletul iubeşte pe Dumnezeu ca pe Însuşi Tatăl lui şi trăieşte prin El.|Arhimandrit SofronieBucovinei, Iaşi, DIN ÎNVĂŢĂTURILE SFÂNTULUI SILUAN2000, Despre libertate}}ISBN 973-9272-58-4. ==Note==<references />