Lev Gillet

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 11 mai 2013 15:55, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (traducere, mici completari)
Salt la: navigare, căutare

Louis Gillet sau Lev Gillet (1893-1980) a fost un preot ortodox de origine franceză, convertit la Ortodoxie. Părintele Lev Gillet a organizat prima parohie ortodoxă de limbă ftranceză în Franța, la Paris. Este considerat unul din marii gânditori și predicatori ortodocși din Occident în secolul XX.

Viața

Louis (Lev) Gillet (foto) s-a născut în anul 1893 la Saint-Marcellin (Isère, Franţa). Şi-a făcut primele studii la Grenoble şi a urmat studii de Filosofie la Paris, fiind apoi mobilizat pe front în Primul Război Mondial. Luat prizonier încă din 1914, a petrecut trei ani în captivitate. Acolo a întâlnit mai mulţi prizonieri ruşi, şi a început să fie atras de gândirea şi viaţa spirituală rusă. A urmat apoi studii de matematică şi de psihologie la Geneva. În 1919, a intrat în ordinul benedictinilor în mănăstirea de la Clairvaux. Simţindu-se atras de spiritualitatea răsăriteană, a făcut cunoştinţă cu Mitropolitul Andrei Şeptiţki al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene din Galiţia. A depus voturile monahale definitive la Mănăstirea Uniov din Galiţia.

Dezamăgit de atitudinea Bisericii Catolice faţă de Ortodoxie, Pr. Lev a părăsit Biserica Catolică, fiind primit în comuniunea Bisericii Ortodoxe la Paris în luna mai 1928. În noiembrie 1928, a devenit preot paroh al primei parohii ortodoxe de limbă franceză din Franţa, parohia Sfintei Genoveva.

În 1938, a părăsit Parisul şi s-a mutat la Londra, în cadrul Frăţiei Sfinţilor Alban şi Serghie [1], o organizaţie ecumenică având drept scop apropierea dintre Biserica Anglicană şi Biserica Ortodoxă. A rămas să trăiască în Anglia până la moartea sa, survenită în anul 1980, dar în acest răstimp a făcut mai multe călătorii în străinătate. A călătorit îndeosebi în Franţa, Elveţia şi în Liban, unde a luat parte la renaşterea spirituală a Bisericii Antiohiei. A scris mai multe lucrări de spiritualitate, în principal în limbile franceză şi engleză, sub pseudonimul „Un monah al Bisericii Răsăritene” (fr. „Un moine de l’Église d’Orient”).

Citate

O, stranie Biserică Ortodoxă, tu, cea atât de săracă şi de slabă, care nu ai nici organizarea, nici cultura Occidentului, care pluteşti ca prin minune, înfruntând atâtea încercări, necazuri şi lupte; Biserică a contrastelor, atât de ataşată de tradiţie şi atât de liberă, atât de arhaică şi atât de vie, atât de ritualistă şi atât de personal angajată, Biserică unde perla nepreţuită a Evangheliei e neabătut păstrată, uneori sub un strat de pulbere; Biserică ce, în umbră şi linişte, păstrezi mai presus de toate valorile eterne ale curăţiei, sărăciei, ascezei, smereniei şi iertării; Biserică ce, adesea, n-ai ştiut cum să acţionezi, dar care poţi cânta ca nimeni altcineva bucuria Paştilor!” (extras din omilia rostită în 1937 la înmormântarea arhimandritului Irineu (Louis-Charles) Winnaert, întemeietorul Bisericii Ortodoxe a Franţei; traducere: OrthodoxWiki).

Surse

Lecturi suplimentare

Scrieri ale Pr. Lev

Cărţi
  • Communion in the Messiah. Studies in the Relationship between Judaism and Christianity [Comuniunea întru Mesia. Studii privind relaţia între iudaism şi creştinism], Redhill, Londra, 1942.
  • La prière de Jésus [Rugăciunea lui Iisus], Chevetogne/Seuil, 1951 ; 1974.
  • Jésus, simples regards sur le Sauveur [Iisus, simple priviri asupra Mântuitorului], Chevetogne/Seuil, 1959 ; 1996.
  • Présence du Christ [Prezenţa lui Hristos], Chevetogne, 1960.
  • Le Visage de lumière [Chipul de lumină], Chevetogne, 1966.
  • The Shepherd [Păstorul], Fellowship of St Alban and St Sergius, 1968 [fr: Le pasteur de nos âmes, YMCA Press/ F-X de Guilbert, 2008]
  • Amour sans limites [Iubirea fără margini], Chevetogne, 1971.
  • The Burning Bush [Rugul Aprins], Fellowship of St Alban and St Sergius, 1971.
  • Ils regarderont vers lui [Vor privi spre El], Chevetogne, 1976.
  • La Colombe et l'Agneau [Porumbelul şi Mielul], Chevetogne, 1979.
  • Introduction à la spiritualité orthodoxe [Introducere în spiritualitatea ortodoxă], Desclée de Brouwer, 1983.
  • L’an de grâce du Seigneur : Un commentaire de l’année liturgique byzantine [Anul de har al Domnului: Un comentariu privind anul liturgic bizantin], Cerf, 1988.
  • Notre Père, Introduction à la foi et à la vie chrétienne [Tatăl nostru . Introducere în credinţa şi viaţa creştină], Cerf, 1988.
  • L'Offrande liturgique [Jertfa liturgică], Cerf, 1988.
  • Au Cœur de la fournaise [n mijlocul furnalului], Cerf/Le Sel de la Terre, 1998.
  • Unité en division les lettres de Lev Gillet, un moine de l'Église d'Orient, à Andrei Cheptytsky 1921-1929 [Unitatea în ruptură. Scrisori ale lui Lev Gillet, un monah al Bisericii Răsăritene, catre Andrei Şeptiţki, 1921-1929], Parole et silence, Saint-Maur (Val-de-Marne) , 2009
Articole

Bibliografie