Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Leontie de la Rădăuți

91 de octeți adăugați, 1 iulie 2021 03:40
+imagine
[[Fișier:Leontie de la Radauti.jpg|thumb|220px|Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți]]'''Sfântul Ierarh Leontie de la RădăuţiRădăuți''' a fost un [[călugăr]] râvnitor şi și [[episcop]] de [[Episcopia RădăuţilorRădăuților|RădăuţiRădăuți]] din secolele XIV-XV. Este [[prăznuirePraznic|sărbătoritprăznuit]] în de către [[Biserica Ortodoxă Română]] în ziua de [[1 iulie]].
==Viața==
Sfântul Leontie s-a născut în secolul al XIV-lea, în oraşul Rădăuţiorașul Rădăuți, din părinţi binecredincioşipărinți binecredincioși, care i-au dat o educaţie creştinăeducație creștină. El iubea de mic slujbele şi și rânduielile bisericeştibisericești, precum şi și rugăciunea. În anii 1359-1365, când Bogdan I, primul domnitor al Moldovei întemeiază la Rădăuţi Rădăuți [[Mănăstirea Bogdana]], cu hramul „Sfântul [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]]”, Leontie intră în viaţa viața călugărească în această mănăstire. Aici a fost tuns în [[monahism]], primind numele de Lavrentie. Mai târziu primeşte primește binecuvântarea de a se retrage în sihăstrie în codrii RădăuţilorRădăuților, pe valea Putnei, unde se nevoiau mulţi mulți călugări îmbunătăţiţiîmbunătățiți, care l-au povăţuit povățuit pe Lavrentie spre înaintarea în viaţa viața duhovnicească.
După o vreme, în jurul chiliei cuviosului încep să se strângă din ce în ce mai mulţi mulți [[ucenic]]i care îi cer lui Lavrentie să îi călăuzească în viaţa viața duhovnicească, ca egumen al obştii obștii în creşterecreștere. Cuviosul Lavrentie întemeiază atunci un schit – „Schitul Laura” (Lavra) sau, care avea să fie cunoscut şi și drept „Schitul lui Lavrentie”, prima sihăstrie cunoscută din nordul Moldovei. Construieşte Construiește o mică biserică din lemn într-o poiană, în jurul căreia avea să se închege noul schit. Potrivit [[tradiţietradiție]]i, la acest schit avea să se retragă mai târziu şi și Sfântul [[Daniil Sihastrul]], sub povăţuirea povățuirea egumenului Lavrentie.
Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) întemeiază în anul 1402 Episcopia RădăuţilorRădăuților, astfel că biserica mănăstirii Bogdana devine catedrală episcopală. Faima cuviosului Lavrentie se răspândise pe-atunci în Moldova, astfel că domnitorul, împreună cu clerul şi și cu mitropolitul Sucevei îl aleg să urce pe tronul nou-înfiinţatei înființatei episcopii. Cuviosul Lavrentie, deşi deși nu îşi își dorea aceasta, primeşte primește hotărârea şi și îl lasă în locul său ca egumen al schitului Laura pe cuviosul Daniil Sihastrul, ucenicul său.
Ca [[episcop]] al RădăuţilorRădăuților, Lavrentie a rămas un om al rugăciunii şi și dragostei de aproapele, făcând milostenie şi împărţind și împărțind sfaturi şi și cuvinte de mângâiere tuturor. Când, ajuns la bătrâneţebătrânețe, n-a mai putut face faţă față îndatoririlor episcopale, s-a retras din scaun şi și s-a retras la schitul pe care îl întemeiase, nevoindu-se mai departe în [[pustnic]]ie. Pentru râvna sa duhovnicească, Cuviosul Lavrentie a ajuns la măsura desăvârşiriidesăvârșirii, fiind binecuvântat şi și cu darul înainte-vederii şi și al vindecărilor.
Cunoscându-şi și mai dinainte vremea sfârşitului sfârșitului său, cuviosul Lavrentie a cerut să fie tuns în marele şi și îngerescul chip al schimniciei, primind numele de '''schimonahul Leontie'''. Chemându-i la el apoi pe toţi fraţii şi toți frații și ucenicii, şiși-a luat rămas-bun de la obşteobște, apoi şiși-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului. A fost înmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a schitului, ctitoria sa.
==MoaşteleMoaștele==La mormântul cuviosului Leontielui veneau mulţi mulți oameni să se închine, iar acolo se săvârşeau şi săvârșeau și multe vindecări de boli.
Auzind despre aceste vindecări, credincioşii şi credincioșii și clerul episcopiei de la Rădăuţi Rădăuți au cerut mitropolitului Moldovei binecuvântare ca să strămute sfintele [[moaştemoaște]] ale Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi Rădăuți în catedrala episcopală. Mitropolitul a încuviinţatîncuviințat, astfel că sfintele moaşte moaște aduse în catedrala din Rădăuţi şi aşezate Rădăuți și așezate în partea dreaptă a [[naos]]ului. Şi aici veneau zilnic mulţi credincioşi şi mulți credincioși și primeau vindecare de boli şi și ajutor în necazuri.
Vestea despre Sfântul Ierarh Leontie se răspândise dincolo de hotarele Moldovei. Astfel, într-o carte din anul 1622 numită ''Palinodia'', scrisă de un teolog ucrainean, ieromonahul Zaharia Kopîstenski, se aminteşte amintește moaştele moaștele Sfântului se găseau încă în biserica episcopală din RădăuţiRădăuți.
În anul 1639, oraşul Rădăuţi orașul Rădăuți a fost jefuit de o ceată de tâlhari veniţi veniți de dincolo de hotarele de nord ale Moldovei, aceştia aceștia furând, între altele, şi și racla cu moaştele moaștele Sfântului Ierarh Leontie. Moaştele Moaștele sfântului n-au mai fost găsite multă vreme. O parte din moaştele moaștele Sfântului au fost redescoperite ca urmare a unor cercetări arheologice de la sfârşitul sfârșitul secolului trecut.
Apoi, când în anul 1783, Moldova de nord a fost ocupată de trupele austriece, mănăstirea Bogdana a fost desfiinţatădesființată, călugării risipiţirisipiți, iar biserica transformată în biserică de parohie, astfel că, în timp, cultul sfântului Leontie s-a pierdut. Ulterior, şi și biserica schitului Laura a devenit biserica parohială a satului Laura.
==Proslăvirea ca sfânt==
Sfântul Sinod al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât în anul 1992 să reînvie cultul Sfântului Leontie de la RădăuţiRădăuți. În acelaşi același an s-a făcut [[proslăvire]]a sa ca sfânt, fiind rânduită ca dată de prăznuire a acestuia ziua de [[ 1 iulie]].Moaştele Moaștele Sfântului Ierarh Leontie, împreună cu cele ale Sfântului [[Teodosie de la Brazi]], au fost puse într-o raclă şi reaşezate și reașezate în biserica mănăstirii Bogdana din RădăuţiRădăuți.
==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
:În nevoinţe duhovniceştinevoințe duhovnicești, toată viaţa viața ai petrecut-o şi și primind harul arhieriei, cu smerenie şi și cu frică de Dumnezeu ai slujit Biserica lui Hristos. Pe Acesta roagă-L, Sfinte Părinte Ierarhe Leontie, să mântuiască sufletele noastre.
[[Condac]], glasul al 3-lea:
:Pe ierarhul lui Hristos, vasul cel prea ales al Duhului Sfânt, care cu înţelepciune şi înțelepciune și smerenie s-a nevoit cu privegherea sihăstriei şi și cu povăţuirea povățuirea celor încredinţaţi încredințați lui pe calea mântuirii, pe Sfântul Ierarh Leontie cu cântări duhovniceşti duhovnicești lăudându-l, îl cinstim.
==Surse==
*Ierom. [[Ioanichie Bălan]], "[http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/sfinti/iulie/sf_ierarh_leontie_de_la_radauti.htm Sf. Ierarh Leontie de la RădăuţiRădăuți]", din volumul: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, ''Sfinţi Sfinți Români şi și Apărători ai Legii StrămoşeştiStrămoșești'', E.I.B.M.B.O.R., BucureştiBucurești, 1987, p. 331.*[http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=7 Sfinţi Sfinți ocrotitori ai Moldovei - Sf. Ier. Leontie de la RădăuţiRădăuți]*[http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-leontie-de-la-radauti-manastirea-bogdana.html Sf. Leontie de la RădăuţiRădăuți] – pe sfant.ro
*Vasile M. Demciuc, [http://www.ziarullumina.ro/articole;1379;1;41171;0;Sfantul-Leontie-ocrotitorul-copiilor.html Sf. Leontie, ocrotitorul copiilor], '' Ziarul Lumina'', 1 iulie 2010.
==Legături externe==
* [http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/rugaciuni/acatistul-sfantului-ierarh-leontie-de-la-radauti/ Acatistul Sf. Leontie de la RădăuţiRădăuți]
[[Categorie:Sfinți români]]
[[Categorie:Ierarhi români]]
[[Categorie:Episcopi de RădăuţiRădăuți]]
14.991 de modificări