Modificări

== Leastviţa =='''Leastviţa''' este denumirea sub care a circulat in Ţările Române scrierea Sfântului [[Ioan Scărarul]],''[[Scara dumnezeiescului urcuş]]'' .

== Origine ==Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax (579-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului, nevoitor al rugăciunii lăuntrice ([[rugăciunea lui Iisus]], rugăciunea neîntrerupată, rugaciunea pură), însă în varianta monologică (redusă la un singur cuvânt: [[Iisus]]). După Sfinţii [[Calist]] şi [[Ignatie Xantopol]], rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilor, aceştia fiind sfătuiţi a se ruga cu toate cuvintele: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă". A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptă,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti. A primit de la [[Dumnezeu]] darul rugăciunii neîntrerupte, trezviei, smeritei cugetări, lacrimilor, contemplaţiei dumnezeieşti, îndumnezeirii. Fiind rugat de călugări să lase un îndreptar posteritaţii, a alcătuit scrierea "[[Scara dumnezeiescului urcuş]]".

----Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax(579Scararul vorbeşte de 30 de trepte în cele 30 de capete câte conţine scrierea, deşi corect ar fi fost 33. Se presupune că lucrarea s-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai transmis incompletă sau că însuşi autorul consideră că urmatoarele 3 trepte pot fi urcate luând îndrumare direct de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului,nevoitor al rugăciunii lăuntrice([[rugăciunea lui Iisus]],rugăciunea neîntrerupată,rugaciunea pură),însă în varianta monologică(redusă la un singur cuvânt:[[Iisus]])Dumnezeu.Cifra 33 reprezentă anii petrecuţi de Mântuitorul pe pâmant şi este considerată sacră.După Sfinţii [[CalistSfânt]] şi ul [[Ignatie XantopolPahomie cel Mare|Pahomie]],rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilorîntemeietorul monahismului sub forma comunitară, are o revelatie în timpul somnului, când cineva îi dă un şirag de metanii cu 33 de boabe ,aceştia fiind sfătuiţi poruncindu-i să i le dăruiască oamenilor pentru a se ruga cu toate cuvintele:"[[Doamne Iisuse Hristoase,Fiul pe el ''Rugăciunea lui Dumnezeu,miluieşte-mă]]"Iisus''.A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptăUlterior,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti.A primit de la [[Dumnezeu]] darul rugăciunii neîntrerupteacesta a luat o mare amploare,trezviei,smeritei cugetări,lacrimilor,contemplaţiei dumnezeieşti,îndumnezeirii.Fiind rugat fiind cunoscut astăzi sub denumirea de călugări să lase un îndreptar posteritaţii,a alcătuit scrierea "[[Scara dumnezeiescului urcuş]]"''komboskini''.

Cuviosul Ioan Scararul vorbeşte de 30 de trepte în cele 30 de capete câte conţine scrierea,deşi corect ar fi fost 33.Se presupune că lucrarea s-a transmis incompletă sau că însuşi autorul consideră că urmatoarele 3 trepte pot fi urcate luând îndrumare direct de la Dumnezeu.Cifra 33 reprezentă anii petrecuţi de Mântuitorul pe pâmant şi este considerată sacră.[[Sfântul Pahomie]],întemeietorul monahismului sub forma comunitară,are o revelatie în timpul somnului ,când cineva îi dă un şirag de metanii cu 33 de boabe ,poruncindu-i să i le dăruiască oamenilor pentru a se ruga pe el ''Rugăciunea lui Iisus''.Ulterior,acesta a luat o mare amploare ,fiind cunoscut astăzi sub denumirea de ''komboskini''.''Rozariul'',care textual însemnă "grădina de trandafiri(a Fecioarei Maria)", romano-catolic îşi are originea în ''komboskini''.În ţările slave,în special Rusia,''Rugăciunea lui Iisus'' rostită pe cele 33 de boabe ale şiragului de metanii ,numit'' chotki'' cunoaşte o mare răspândire şi astăzi.În Occident ''komboskini'' şi ''chotki'' mai sunt cunoscute sub denumirea de ''rozariul grecesc'',respectiv,''rozariul rusesc''.

== Tema/motivul Istoricul ''Leastviţei '' în arta populară şi culta românească Ţările Române==Pătrundera scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele greceşti,dar cel mai probabil prin traducerile slavone. Manuscrisele în limba slavonă s-au pastrat din secoluul al XV-lea. De aici provine şi denumirea de "Leastviţa" sau "Lestviţa". Unii cercetatori sunt de părere ca "Scara" a pătruns prin manuscrisele greceşti mult mai devreme şi de aici a fost tradusă direct în limba româna. Aceasta se explică prin receptivitatea culturii româneşti faţa de modelul bizantin. Popularitatea ei trebuie sa fi fosta mare, de vreme ce Î.P.S. Mitropolit Corneanu afirmă că "episcopi şi călugari, voievozi şi înalţi demnitari, târgoveti şi săteni,bărbaţi şi femei, toţi au citit cu acelaşi nesaţ stepenele (treptele) suitoare către cer ale Lestviţei".

În Ţările Române,lucrarea ce a fost cunoscută sub denumirea de [[LeastviţaCategorie:Ascetism]] a avut o mare răspândire şi un impact deosebit,motivul scrierii fiind zugravit pe pereţii mănastirilor [[Suceviţa]] si [[Râşca]].De asemenea este prezent în sculptura stâlpilor de la case sau în ouăle încondeiate.În secolul al XX-lea'Constantin Brâncuşi foloseşte motivul ''Leastviţei'' pentru [[Coloana InfinituluiCategorie:Texte]] de la Târgu Jiu.Motivul rămâne actual,numeroşi artişti plastici şi meşteri populari continuă să-l foloseasca.  == Istoricul ''Leastviţei'' în Ţările Române == Pătrundera scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele greceşti,dar cel mai probabil prin traducerile slavone.Manuscrisele în limba slavonă s-au pastrat din secoluul al XV-lea.De aici provine şi denumirea de ''Leastviţa'' sau ''Lestviţa''.Unii cercetatori sunt de părere ca "Scara" a pătruns prin manuscrisele greceşti mult mai devreme şi de aici a fost tradusă direct în limba româna.Aceasta se explică prin receptivitatea culturii româneşti faţa de modelul bizantin.Popularitatea ei trebuie sa fi fosta mare,de vreme ce Î.P.S. Mitropolit Corneanu afirmă că ''"episcopi şi călugari,voievozi şi înalţi demnitari,târgoveti şi săteni,bărbaţi şi femei , toţi au citit cu acelaşi nesaţ stepenele(treptele) suitoare către cer ale Lestviţei".''    ----Legaturi