Leastviţa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Istoricul Leastviţei în Ţările Române)
m (Eliminare redirecționare dublă)
 
(Nu s-au afișat 40 de versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Leastviţa''' este denumirea sub care a circulat in Ţările Române scrierea Sfântului [[Ioan Scărarul]], ''[[Scara dumnezeiescului urcuş]]''.
+
#REDIRECT[[Scara dumnezeiescului urcuș]]
 
 
==Origine==
 
Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax (579-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului, nevoitor al rugăciunii lăuntrice ([[rugăciunea lui Iisus]], rugăciunea neîntrerupată, rugaciunea pură), însă în varianta monologică (redusă la un singur cuvânt: [[Iisus]]). După Sfinţii [[Calist]] şi [[Ignatie Xantopol]], rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilor, aceştia fiind sfătuiţi a se ruga cu toate cuvintele: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă". A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptă,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti. A primit de la [[Dumnezeu]] darul rugăciunii neîntrerupte, trezviei, smeritei cugetări, lacrimilor, contemplaţiei dumnezeieşti, îndumnezeirii. Fiind rugat de călugări să lase un îndreptar posteritaţii, a alcătuit scrierea "[[Scara dumnezeiescului urcuş]]".
 
 
 
Cuviosul Ioan Scararul vorbeşte de 30 de trepte în cele 30 de capete câte conţine scrierea, deşi corect ar fi fost 33. Se presupune că lucrarea s-a transmis incompletă sau că însuşi autorul consideră că urmatoarele 3 trepte pot fi urcate luând îndrumare direct de la Dumnezeu.Cifra 33 reprezentă anii petrecuţi de Mântuitorul pe pâmant şi este considerată sacră.[[Sfânt]]ul [[Pahomie cel Mare|Pahomie]], întemeietorul monahismului sub forma comunitară, are o revelatie în timpul somnului, când cineva îi dă un [[şirag de metanii]] cu 33 de boabe ,poruncindu-i să i le dăruiască oamenilor pentru a se ruga pe el ''Rugăciunea lui Iisus''. Ulterior, acesta a luat o mare amploare, fiind cunoscut astăzi sub denumirea de ''komboskini''.
 
 
 
''[[Rozariul]]'', care textual însemnă "grădina de trandafiri (a Fecioarei Maria)", [[romano-catolic]] îşi are originea în ''komboskini''. În ţările slave,în special Rusia, ''Rugăciunea lui Iisus'' rostită pe cele 33 de boabe ale şiragului de metanii, numit ''chotki'' cunoaşte o mare răspândire şi astăzi. În Occident ''komboskini'' şi ''chotki'' mai sunt cunoscute sub denumirea de ''rozariul grecesc'', respectiv, ''rozariul rusesc''.Atât în rânduiala Bisericii greceşti,cât şi în cea a Bisericii ruse i se dă monahului un şirag de metanii.În Biserica rusă, duhovnicul îi spune cuvintele:"Primeşte,frate sabia Duhului ,care este cuvântul lui Dumnezeu spre rugăciunea cea de tot ceasul către Mantuitorul Hristos.Că eşti dator în toata vremea a avea în minte.în inimă,în cuget şi gura ta numele Domnului Iisus şi a zice "Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine păcătosul".
 
 
 
==Tema/motivul ''Leastviţei'' în arta populară şi cultă românească==
 
În Ţările Române, lucrarea ce a fost cunoscută sub denumirea de Leastviţa a avut o mare răspândire şi un impact deosebit,motivul scrierii fiind zugravit pe pereţii mănastirilor [[Suceviţa]] si [[Râşca]]. De asemenea este prezent în sculptura stâlpilor de la case sau în ouăle încondeiate. În secolul al XX-lea' Constantin Brâncuşi foloseşte motivul ''Leastviţei'' pentru [[Coloana Infinitului]] de la Târgu Jiu. Motivul rămâne actual, numeroşi artişti plastici şi meşteri populari continuă să-l foloseasca.
 
 
 
==Istoricul ''Leastviţei'' în Ţările Române==
 
Pătrundera scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele greceşti,dar cel mai probabil prin traducerile slavone. Manuscrisele în limba slavonă s-au pastrat din secoluul al XV-lea. De aici provine şi denumirea de "Leastviţa" sau "Lestviţa". Unii cercetători sunt de părere ca "Scara" a pătruns prin manuscrisele greceşti mult mai devreme şi de aici a fost tradusă direct în limba româna. Aceasta se explică prin receptivitatea culturii româneşti faţa de modelul bizantin. Popularitatea ei trebuie sa fi fosta mare, de vreme ce Î.P.S. Mitropolit Corneanu afirmă că "episcopi şi călugari, voievozi şi înalţi demnitari, târgoveti şi săteni,bărbaţi şi femei, toţi au citit cu acelaşi nesaţ stepenele (treptele) suitoare către cer ale Lestviţei".Familii de creştini păstrau în casele lor ''Leastviţa'' alături de Sfânta Scriptură sau Cartea de rugăciuni.În ''Învăţaturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie'' întâlnim de în nenumărate rânduri referiri la Cuviosul Ioan Scararul.
 
Prima traducere cunoscută a ''Scarii'' in limba româna aparţine Mitropolitului Varlaam(?-1657),făcută pe când era călugăr la mănăstirea Secu(1602-1613).Varlaam traduce într-o limba vie,aceea care se vorbea pe vremea lui în nordul Moldovei şi nu urmează servil topica originalului:
 
''"Ca de mult preţ şi sufletului de folos aciastia carte ce o au agonisit cu trudă fericitul acela şi svântul egumenul de svânta mănăstiria Sinaei.Părinţi şi fraţi întru Hristos,numai pentru numele aceştiia cărţi ce se chiama Leastviţa,adeca Scara..."''
 
Deşi nu s-a tipărit,a avut o largă circulaţie în copii manuscrise.Reprezintă un moment de cotitură, căci dă un puternic avânt isihasmului românnesc,făcandu-l de aici înainte accesibil şi laicilor.Deşi s-a crezut iniţial că Varlaam a tradus după un manscris slavon,s-a demonstrat că sursa a constituit-o manuscrisul neogrec al lui Maximos Margunios.
 
 
 
== Importanţa ''Leastviţei'' în renaşterea ''Isihasmului'' în Ţările Române ==
 
 
 
Deşi ''[[Isihasmul]]'' pătrunde în Ţările Române înca din secolul al XIV-lea,a avut o răspandire mai mult în rândul monahilor şi sihaştrilor.Mitropolitul Tit Simedrea arata ca spiritualitatea filocalică patrunde mult mai devreme, prin călugării români ce s-au nevoit la [[Muntele Athos]].Mitropolitul  scoate la iveală faptul că în jurul  Cuviosului [[Grigorie Sinaitul]] s-au nevoit şi călugari români.
 
 
 
==Legături externe==
 
*[http://www.crestinortodox.ro/Leastvita_Sfantului_Ioan_Scararul-29-5969.html Leastvita Sfantului Ioan Scararul]
 
 
 
[[Categorie:Ascetism]]
 
[[Categorie:Texte]]
 

Versiunea curentă din 22 aprilie 2013 16:45

Redirecționare către: