Leastviţa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Origine)
m (Eliminare redirecționare dublă)
 
(Nu s-au afișat 18 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Leastviţa''' este denumirea sub care a circulat in Ţările Române scrierea Sfântului [[Ioan Scărarul]], ''[[Scara dumnezeiescului urcuş]]''.
+
#REDIRECT[[Scara dumnezeiescului urcuș]]
 
 
==Origine==
 
Cuviosul Ioan Scărarul sau Ioan Climax (579-649) a fost egumen al mănastirii Sinai şi poate cel mai de seamă Părinte duhovnicesc al Răsaritului, nevoitor al rugăciunii lăuntrice ([[rugăciunea lui Iisus]], rugăciunea neîntrerupată, rugaciunea pură), însă în varianta monologică (redusă la un singur cuvânt: [[Iisus]]). După Sfinţii [[Calist]] şi [[Ignatie Xantopol]], rugăciunea monologică nu este accesibilă începătorilor, aceştia fiind sfătuiţi a se ruga cu toate cuvintele: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă". A parcurs dumnezeiescul urcuş treaptă cu treaptă,dobândind rând pe rând virtuţile duhovniceşti. A primit de la [[Dumnezeu]] darul rugăciunii neîntrerupte, trezviei, smeritei cugetări, lacrimilor, contemplaţiei dumnezeieşti, îndumnezeirii. Fiind rugat de călugări să lase un îndreptar posteritaţii, a alcătuit scrierea "[[Scara dumnezeiescului urcuş]]".
 
 
 
== Treptele ''Leastviţei'' şi legătura lor cu şiragul de mătănii ==
 
 
 
Cuviosul Ioan Scărarul vorbeşte de 30 de trepte în cele 30 de capete câte conţine scrierea, deşi corect ar fi fost 33. Se presupune că lucrarea s-a transmis incompletă sau că însuşi autorul consideră că urmatoarele 3 trepte pot fi urcate luând îndrumare direct de la Dumnezeu.Cifra 33 reprezentă anii petrecuţi de Mântuitorul pe pâmant şi este considerată sacră.[[Sfânt]]ul [[Pahomie cel Mare|Pahomie]], întemeietorul monahismului sub forma comunitară, are o revelatie în timpul somnului, când cineva îi dă un [[şirag de metanii]] cu 33 de boabe ,poruncindu-i să i le dăruiască oamenilor pentru a se ruga pe el ''Rugăciunea lui Iisus''. Ulterior, acesta a luat o mare amploare, fiind cunoscut astăzi sub denumirea de ''komboskini''.
 
 
 
''[[Rozariul]]'', care textual însemnă "grădina de trandafiri (a Fecioarei Maria)", [[romano-catolic]] îşi are originea în ''komboskini''. În ţările slave,în special Rusia, ''Rugăciunea lui Iisus'' rostită pe cele 33 de boabe ale şiragului de metanii, numit ''chotki'' cunoaşte o mare răspândire şi astăzi. În Occident ''komboskini'' şi ''chotki'' mai sunt cunoscute sub denumirea de ''rozariul grecesc'', respectiv, ''rozariul rusesc''.Atât în rânduiala Bisericii greceşti,cât şi în cea a Bisericii ruse i se dă monahului un şirag de metanii.În Biserica rusă, duhovnicul îi spune cuvintele:"Primeşte,frate sabia Duhului ,care este cuvântul lui Dumnezeu spre rugăciunea cea de tot ceasul către Mantuitorul Hristos.Că eşti dator în toata vremea a avea în minte.în inimă,în cuget şi gura ta numele Domnului Iisus şi a zice "Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine păcătosul".
 
 
 
În Rusia,ortodocşii de stil vechi folosesc şi astăzi un tip special de chotki numit sugestiv ''lestovka''(scara),cuvântul înrudindu-se cu slavonul ''leastviţa''.Este un şirag de metanii,cu boabele grupate astfel:12,închipuind numărul apostolilor,39, numarul săptămânilor în care Fecioara Maria L-a purtat în pantece pe Iisus Hristos,33  numărul anilor petrecuti pe pământ de Iisus Hristos şi 17,numărul proorocilor.Deşi mai complicat,se foloseşte pentru recitarea ''Rugaciunii lui Iisus'',considerându-se că credinciosul inainteaza ,cu fiecare boabă, o treaptă spre rai.
 
 
 
==Tema/motivul ''Leastviţei'' în arta populară şi cultă românească==
 
În Ţările Române, lucrarea ce a fost cunoscută sub denumirea de ''Leastviţa'' a avut o mare răspândire şi un impact deosebit,motivul scrierii fiind zugravit pe pereţii mănastirilor [[Suceviţa]] si [[Râşca]]. De asemenea este prezent în sculptura stâlpilor de la case sau în ouăle încondeiate. În secolul al XX-lea' Constantin Brâncuşi foloseşte motivul ''Leastviţei'' pentru [[Coloana Infinitului]] de la Târgu Jiu. Motivul rămâne actual, numeroşi artişti plastici şi meşteri populari continuă să-l foloseasca.
 
 
 
==Istoricul ''Leastviţei'' în Ţările Române==
 
Pătrundera scrierii în Ţările Române s-a făcut prin manuscrisele greceşti,dar cel mai probabil prin traducerile slavone. Manuscrisele în limba slavonă s-au pastrat din secoluul al XV-lea. De aici provine şi denumirea de "Leastviţa" sau "Lestviţa". Unii cercetători sunt de părere ca "Scara" a pătruns prin manuscrisele greceşti mult mai devreme şi de aici a fost tradusă direct în limba româna. Aceasta se explică prin receptivitatea culturii româneşti faţa de modelul bizantin. Popularitatea ei trebuie sa fi fosta mare, de vreme ce Î.P.S. Mitropolit Corneanu afirmă că "episcopi şi călugari, voievozi şi înalţi demnitari, târgoveti şi săteni,bărbaţi şi femei, toţi au citit cu acelaşi nesaţ stepenele (treptele) suitoare către cer ale Lestviţei".Familii de creştini păstrau în casele lor ''Leastviţa'' alături de Sfânta Scriptură sau Cartea de rugăciuni.În ''Învăţaturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie'' întâlnim de în nenumărate rânduri referiri la Cuviosul Ioan Scararul.
 
Prima traducere cunoscută a ''Scarii'' in limba româna aparţine Mitropolitului Varlaam(?-1657),canonizat de B.O.R. în anul 2007,la 350 de ani de la moartea sa,,făcută pe când era călugăr la mănăstirea Secu(1602-1613).Varlaam traduce într-o limbă vie,aceea care se vorbea pe vremea lui în nordul Moldovei şi nu urmează servil topica originalului:
 
''"Ca de mult preţ şi sufletului de folos aciastia carte ce o au agonisit cu trudă fericitul acela şi svântul egumenul de svânta mănăstiria Sinaei.Părinţi şi fraţi întru Hristos,numai pentru numele aceştiia cărţi ce se chiama Leastviţa,adeca Scara..."''
 
Deşi nu s-a tipărit,a avut o largă circulaţie în copii manuscrise.Reprezintă un moment de cotitură, căci dă un puternic avânt isihasmului românnesc,făcandu-l de aici înainte accesibil şi laicilor.Deşi s-a crezut iniţial că Varlaam a tradus după un manscris slavon,s-a demonstrat că sursa a constituit-o manuscrisul neogrec al lui Maximos Margunios.
 
 
 
== Importanţa ''Leastviţei'' în renaşterea ''Isihasmului'' în Ţările Române ==
 
 
 
Deşi ''[[Isihasmul]]'' pătrunde în Ţările Române înca din secolul al XIV-lea,a avut o răspandire mai mult în rândul monahilor şi sihaştrilor.Mitropolitul Tit Simedrea arata ca spiritualitatea filocalică patrunde mult mai devreme, prin călugării români ce s-au nevoit la [[Muntele Athos]].Mitropolitul  scoate la iveală faptul că în jurul  Cuviosului [[Grigorie Sinaitul]] s-au nevoit şi călugari români.
 
Dar numai prin traducerea Mitropolitului Varlaam,''Leastviţa'' devine accesibila în limba romana şi astfel cunoscută de cât mai mulţi cititori.De altfel ,traducerea s-a facut dintr-o necesitate.În secolul al XVII-lea,puţini mai cunoşteau limba slavonă,cu atât mai puţin limba greacă.Prin aceasta traducere,''isihasmul'' românesc se răspândeşte în popor,dovadă fiind folosirea motivului ''Leastviţei'' la  încondeierea ouălor sau la sculparea stâlpilor de la case.
 
 
 
== Importanta ''Leastviţei'' in particularizarea ''Rugăciunii lui Iisus'' ==
 
Popularitatea pe care Cuviosul Ioan Scararul a cunoscut-o in Ţările Române i-a facut pe unii să creadă că ''Rugăciunea lui Iisus'' ar fi circulat aici, mai mult ca în altă parte, sub forma monologică(monologhistos),conform recomandarii Cuviosului din Cuvântul al XXVIII:
 
''"Nu te porni la vorbărie,ca nu cumva prin căutarea cuvintelor să ţi se împraştie mintea.Un cuvânt al vameşului a făcut pe Dumnezeu îndurator şi un cuvânt spus cu credinţă a mântuit pe tâlhar.Multă vorbărie în rugăciune pricinuieşte minţii năluciri şi împraştiere.Iar un singur cuvânt(Iisus) o adună"''.Rugaciunea monologica este puţin răspândită, e de părere Kallistos Ware:''"Formula verbala poate fi scurtată...sau chiar numai "Iisuse",deşi această ultimă formulă e mai puţin răspândita"''.
 
Se pare că forma monologica ar constitui idealul în rugaciunea lui Iisus,conform viziunii Cuviosului ''[[Calist Catafygiotul]]'' care este de părere că ''"atunci când mintea este împărită între multe,sau cel puţin între două,nu vede pe Cel ce e simplu Unul"''.Dupa Cuviosul ''Calist Angelicude'' acest ideal nu poate fi atins decât de cei care au inaintat în dragoste pentru Hristos:
 
''"Rugaciunea aceasta facută cu luare aminte,fără gândul la ceva prin cuvintele:Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu",înalţă mintea în chip nematerial şi cu totul negrăit spre însuşi Domnul cel pomenit,iar prin :"miluieşte-mă pe mine" o face să se întoarcă la ea însăşi,nesuferind să nu se roage pentru sine.Dar cel ce a înaitat în dragoste,se indreaptă prin experienţă numai spre Domnul,pentru că a luat încredinţare despre lucrul al doilea(despre iertare)"''.
 
 
 
== Importanţa ''Leastviţei'' în păstrarea integrităţii spirituale şi teritoriale ==
 
Lucrarea lui Varlaam se distinge printr-un suflu umanist.Este o lucrare de atitudine orientată în direcţia sprijinirii luptei pentru păstrarea integritaţii spirituale şi teritoriale,pentru păstrarea valorilor Ortodoxiei în faţa expansiunii islamului sau a influenţelor catolice şi protestante.După Liliana Botez,traducerea ''Leastviţei'' a fost făcuta de Varlaam după o lungă chbzuinţa şi a avut un scop bine definit,făcand parte din planul defensiv al mitropolitului în faţa presiunilor reformator-calvine,a celor unionist-catolice,precum şi împotriva jugului otoman.Mai târziu,când presiunile reformator-calvine se vor înteţi,Varlaam va trece la radactarea unei lucrări ofensive.Astfel,ca reacţie împotriva planului de calvinizare a românilor din Ardeal de catre principele Rakoczi I,va redacta în anul 1645,lucrarea polemică antireformă ''"Răspuns împotriva catihismusului calvinesc''".
 
 
 
Două secole mai târziu,asemenea lui Varlaam,Teofan Zăvorâtul va face acelaşi lucru înr-un monent de cumpană al Ortodoxiei ruse,când aceasta era supusă presiunilor reformator-unioniste şi protestante.Dând dovadă de o viziune extraordinară,eremitul Teofan şi monahii de la manastirea Optina vor traduce într-o limba rusă vie şi accesibilă pe Cuviosul Ioan Scărarul împreună cu alţi Sfinţi părinţi ai ''Filocaliei'',publicând lucrarea în cinci volume ,în anul 1877.Efectele au fost de neimaginat.Ia naştere mişcarea slavofilă de intoarcere a Ortodoxiei ruse către ea însaşi,îşi fac apariţia pelerinii ruşi,nebunii pentru Hristos,care mai târziu vor face obiectul unui subcapitol al hagiografiei populare ruseşti.
 
 
 
== Importanţa ''Leastviţei'' pentru secolele care vor urma ==
 
 
 
 
 
==Legături externe==
 
*[http://www.crestinortodox.ro/Leastvita_Sfantului_Ioan_Scararul-29-5969.html Leastvita Sfantului Ioan Scararul]
 
*[http://www.logos.md/2007/08/30/mitropolitul-varlaam-a-devenit-sfant-al-bisericii-ortodoxe-romane          Sfantul/Mitropolitul Varlaam]
 
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/06/6g_miscarea_isihasta.html Miscarea isihasta si legaturile ei cu romanii]
 
 
 
[[Categorie:Ascetism]]
 
[[Categorie:Texte]]
 

Versiunea curentă din 22 aprilie 2013 16:45

Redirecționare către: