Lavra Sf. Sava cel Sfințit: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(propunere de traducere din engleza)
 
(traducere, completari)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
'''Mănăstirea Sf. Sava''' din Ierusalim sau '''Mar Saba''' a fost întemeiată de Sfântul [[Sava cel Sfinţit]] în anul 478 ca o aşezare [[monahism|monastică]]. Este amplasată în Defileul Kidron sau al Cedronului (Wadi en-Nar), în apropiere de [[Ierusalim]]. [[Mănăstire]]a a avut o mare influenţă asupra slujbelor şi a [[tipic]]ului bisericesc. Mănăstirea mai este cunoscută şi sub numele de '''Marea [[Lavră]]'''. În prezent, adăposteşte în jur de 20 de monahi. Este un important loc de [[pelerinaj]] din Israel. Accesul femeilor înăuntrul mănăstirii este permis numai până în Turnul Femeilor, în apropiere de intrare.
−
The '''Mănăstirea Sf. Sava''' din Ierusalim sau '''Mar Saba''', was founded by [[Sava cel Sfinţit|Sf. Sava]] in 478 as an anchorite colony of [[monk]]s. It is located in the Kidron Gorge (Wadi en-Nar) near Jerusalem. [[Mănăstire]]a influenced greatly the development of the Orthodox church services and [[tipic]]. The monastery in ancient times was known as the '''Marea [[Lavră]]'''.
 
  
−
==History==
+
==Istoric==
−
In the fifth century, St. Savas’ Monastery developed around the cell of St. Savas in the cliffs of the Kidron Gorge near Jerusalem as an assemblage of anchorite monks settled near in him in similar cave-like cells. These monks came looking for his spiritual leadership. Initially, they built cells, as had St. Savas, in caves along two kilometers of cliffs around the present day monastery. Many of these cells developed into multi-chambered dwellings and included prayer niches and [[chapel]]s. During archaeological surveys in the latter twentieth century some forty-five of these hermitages of the Lavra have been examined and preserved. In time two [[church]]es were built on the floor of the ravine to serve the community.
+
În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. Iniţial avea forma unei comunităţi de [[anahoret|anahoreţi]] care se aşezaseră pe lângă Sf. Sava şi trăiau sub ascultarea lui, în chilii separate, săpate în stâncă. La început, aceştia şi-au zidit, ca şi Sf. Sava, chilii în peşterile din apropiere, pe o rază de circa doi kilometri în jurul mănăstirii actuale. Mai multe astfel de chilii s-au dezvoltat, transformându-se în locuinţe cuprinzând mai multe chilii, precum şi colţuri de rugăciune şi [[paraclis]]uri. Cercetări arheologice făcute în zonă spre sfârşitul secolului al XX-lea au dus la descoperirea a circa patruzeci şi cinci de astfel de clădiri, care au fost analizate şi consolidate. În timp, au fost construite în vale două [[biserică|biserici]] pentru întreaga comunitate.
  
−
Today, the monastery complex consists of two churches, with the tomb of St. Savas in a courtyard between them, and a number of chapels, a common dining room, kitchen, storerooms, cisterns, dwelling cells for the monks, and a hostel for visitors. On the feast day of St. Savas, [[December 5]], the hostel is often filled with upwards of two hundred pilgrims.
+
În prezent, complexul monastic cuprinde două biserici; între acestea, într-o curte, se află mormântul Sf. Sava. Pe lângă acestea, mănăstirea cuprinde mai multe paraclisuri, o trapeză (sală de mese), o bucătărie, depozite, cisterne, chilii pentru monahi şi un arhondaric unde sunt găzduiţi vizitatorii. La [[prăznuire|praznicul]] Sf. Sava, pe [[5 decembrie]], acesta adăposteşte frecvent mai bine de 200 de pelerini.
  
−
The central church is dedicated to the [[Theotokos]], St. Mary. A second church, originally called Theoktistos, built into a cave, is now dedicated to St. Nicholas. The chapels are:
+
Biserica centrală este închinată [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. A doua biserică, iniţial cunoscută sub numele de „Theoktistos”, zidită în stâncă, este acum închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]].
  
−
:The Chapel of Ss [[Joachim and Anna]], the parents of the Theotokos.
+
Principalele paraclise (capele) sunt:
−
:The Chapel of St John Chrysostom.
+
:Paraclisul Sf. [[Ioachim şi Ana]], părinţii Maicii Domnului şi paraclisul Sf. [[Ioan Gură de Aur]], ambele construite în încăperi care fuseseră iniţial chilii ale monahilor.
−
These chapels were built in chambers that had been dwellings of monks.
+
:Paraclisul Sf. [[Ioan Damaschin]], închinat şi Sf. [[Ioan Botezătorul]], aşezat în sihăstria în care a trăit Sf. Ioan Damaschin la începutul secolului al VIII-lea.
 +
:Paraclisul Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]]
 +
:Paraclisul Sf. [[Arhangheli]], construit la jumătatea sec. al XX-lea de [[stareţ]]ul şi [[arhimandrit]]ul Serafim.
  
−
:The Chapel of St. [[John of Damascus]], which is also dedicated to St. John the Baptist.
+
==Stareţii mănăstirii Sf. Sava==
−
This chapel is located in the cave hermitage where St. John of Damascus lived during the early eighth century.
+
Într-un manuscris vechi al [[Liturghia Sfântului Iacov|Liturghiei Sf. Iacov]] sinaitic georgian, fond vechi, nr. 53, sec. X. Unele din aceste nume se păstrează şi în manuscritul sinaitic georgian al lui Ioan Zosima, fond vechi, nr, 34, sec. X, unele cu o dată de pomenire (care corespunde probabil cu data morţii), date care, în unele cazuri, sunt atestate şi de alte documente (ca de ex. versiunea georgiană a Lecţionarului de la Ierusalim) <ref>G. Garitte, ''Le calendrier palestino-géorgien du sinaiticus 34'' (Xe siècle), (Subsidia hagiographica, 30), Bruxelles, 1958, p. 35-36 et 124 (citându-l pe Marr)</ref>:
  
−
:The Chapel of St. George.
+
[[Sava cel Sfinţit|Sava]] (439-532), [[5 decembrie]]; * Zenon * Melita (Meliton), [[3 ianuarie]] * Teodul (Teodor), [[9 ianuarie]] * Ghelasie (fratele lui Melita) * Casian * Conon * Anastasie * Ştefan, [[12 ianuarie]] (?) * Nicodim, [[13 martie]] * Toma *Ioan, [[29 ianuarie]] (?) * Ioan, 29 ianuarie (?) * Ştefan, [[12 ianuarie]] (?) *Iov  * Constantin * Stratègios, [[5 mai]] * Solomon * David * Petru * (nume indescifrabil) * Anastasie * Solomon
−
:The Chapel of the Archangels.
 
  
−
The Chapel of the Archangels is of recent origin, having been built by an [[abbot]], [[Archimandrite]] Seraphim, during the middle of the twentieth century.
+
==Sfinte Moaşte==
 +
Mănăstirea adăposteşte moaştele Sf. [[Sava cel Sfinţit]], întemeietorul mănăstirii şi ale multor altor sfinţi.  
  
−
==Typikon==
+
==Tipicul Sf. Sava==
−
As St. Savas’ monastery of hermitages grew, a need was recognized for organizing the religious services of the community. Within the community, practices and customs used by the [[monasticism|monastic]] communities in Palestine, Egypt, and Anatolia, as well as the [[cathedral]] services in Jerusalem, were assembled into the Typikon of the ‘‘Church Service of the Holy Lavra at Jerusalem of our God-bearing Father St. Savas’’.
+
Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul comunităţii potrivit unor reguli comune. În folosul comunităţii, obiceiuri şi practicile preluate de la comunităţile monastice din Palestina, Egipt şi Anatolia, precum şi din rânduiala slujbelor din [[catedrală|catedrala]] din Ierusalim au fost reunite în „Tipicul slujbelor bisericeşti ale Sfintei Lavre de la Ierusalim a de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru, Sf. Sava”.  
  
−
This original ''Typikon of St. Sava'' quickly became a reference for monastic services in the Orthodox Church. It was expanded during the seventh and eighth centuries and later synthesized with Palestinian and Constantinopolitan usages. The revised Typikon of St. Savas was widely adopted and, by the fifteenth century, had replaced the typikons of the Cathedral Office and the [[Studion Monastery]] of Constantinople. In 1545, it became the first printed typikon.
+
''Tipicul Sf. Sava'' a devenit repede un reper important în organizarea slujbelor bisericeşti monahale în întreaga Biserică Ortodoxă. Versiunea originală a fost extinsă în secolele VII-VIII, iar ulterior a fost prelucrat pentru a cuprinde atât practica palestiniană cât şi cea constantinopolitană. Tipicul revizuit al Sf. Sava a ajuns să fie adoptat până în secolul al XV-lea în mai toată Biserica Ortodoxă, înlocuind tipicul catedralei [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Sfânta Sofia]] din Constantinopol, precum şi pe cel al [[Mănăstirea Studion|Mănăstirii Studion]]. În anul 1545, acesta a fost primul tipic tipărit.  
  
−
==Source==
+
==Sfinţi care au trăit în Lavra Sf. Sava==
−
John Patrich. ''Chapels and Hermitages of St. Sabas’ Monastery''. Ancient Churches Revealed. Yoram Tsafrir, ed. Jerusalem: Israel Exploration Society, 1993. (ISBN 965-221-016-1)
+
În Marea Lavră a Sf. Sava cel Sfinţit au vieţuit de-a lungul timpului mulţi sfinţi. Vieţile şi zicerile multora dintre cuvioşii părinţi savaiţi au fost strânse de către Sf. [[Teofan Zăvorâtul]] într-un volum intitulat Patericul Lavrei Sfântului Sava (trad. din limba rusă de dr. Adrian şi Xenia Tănăsescu, ed. Schitul Românesc Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000).
 +
În calendarul bisericesc se păstrează până în zilele noastre amintirea multora dintre sfinţii care au vieţuit în Lavra Sf. Sava:
 +
*Sf. [[Sava cel Sfinţit]] ([[5 decembrie]]), întemeietorul mănăstirii.
 +
*Sf. Cuvios [[Iona Savaitul]] (sec. IX) ([[21 septembrie]])
 +
*Sf. [[Cosma Imnograful|Cosma al Maiumei]], imnograful ([[12 octombrie]]), care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava.
 +
*Sf. [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]], Mărturisitorul din Ardeal [[21 octombrie]], care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava.
 +
*Sf. Cuvios [[Ştefan Savaitul]] (sec. VIII-IX) ([[28 octombrie]])
 +
*Sf. Preacuviosul Lazăr, făcătorul de minuni, care a postit în muntele Galisius de lângă Efes (sec. XI) ([[7 noiembrie]]) a vieţuit mai mulţi ani în Lavra Sf. Sava.
 +
*Sf. Cuvios Mucenic [[Vah cel Nou]] (a doua jumătate a sec. al VIII-lea) ([[15 decembrie]])
 +
*Sf. Cuvios Mihail Singhelul, Mărturisitorul (sec. IX) ([[18 decembrie]])
 +
*Sf. Cuvios Mucenic [[Anastasie Persul]] (sec. VII) ([[22 ianuarie]])
 +
*Sfinţii 20 de Părinţi din Lavra Sf. Sava ucişi de sarazini în 796 ([[20 martie]])
 +
*Sfinţii Părinţi din Lavra Sf. Sava ucişi de blemizi în vremea împăratului [[Heraclie]] ([[16 mai]])
 +
*Sf. [[Teodor al Edessei]] ([[19 iulie]]), care a sihăstrit în lavra Sf. Sava înainte de a fi făcut [[episcop]] de Edessa.
 +
*Sf. Cuvios [[Ioan Iacob Hozevitul]] (sec. XX) ([[5 august]]) a vieţuit în Lavra Sf. Sava vreme de opt ani.
  
−
==See also==
+
==Note==
 +
<references />
 +
 
 +
==Surse==
 +
*John Patrich. ''Chapels and Hermitages of St. Sabas’ Monastery''. Ancient Churches Revealed. Yoram Tsafrir, ed. Jerusalem: Israel Exploration Society, 1993. (ISBN 965-221-016-1)
 +
*[[:en:Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)|OrthodoxWiki: Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)]]
 +
 
 +
==A se vedea şi==
 
*[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]]
 
*[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]]
 
*Sf. [[Sava cel Sfinţit]]
 
*Sf. [[Sava cel Sfinţit]]
  
−
==External link==
+
==Legături externe==
−
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Mar_Saba  Wikipedia: Mar Saba]
+
*ro:[http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-sava-sfintit/manastirea-sfantul-sava-sfintit-67772.html Mănăstirea Sf. Sava cel Sfinţit] (crestinortodox.ro)
−
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Typikon  Wikipedia: Typikon]
+
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Mar_Saba  Wikipedia: Mar Saba]
 +
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Typikon  Wikipedia: Typikon]
 +
 
  
 
[[Categorie: Mănăstiri]]
 
[[Categorie: Mănăstiri]]

Versiunea de la data 20 martie 2012 15:13

Mănăstirea Sf. Sava din Ierusalim sau Mar Saba a fost întemeiată de Sfântul Sava cel Sfinţit în anul 478 ca o aşezare monastică. Este amplasată în Defileul Kidron sau al Cedronului (Wadi en-Nar), în apropiere de Ierusalim. Mănăstirea a avut o mare influenţă asupra slujbelor şi a tipicului bisericesc. Mănăstirea mai este cunoscută şi sub numele de Marea Lavră. În prezent, adăposteşte în jur de 20 de monahi. Este un important loc de pelerinaj din Israel. Accesul femeilor înăuntrul mănăstirii este permis numai până în Turnul Femeilor, în apropiere de intrare.

Istoric

În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. Iniţial avea forma unei comunităţi de anahoreţi care se aşezaseră pe lângă Sf. Sava şi trăiau sub ascultarea lui, în chilii separate, săpate în stâncă. La început, aceştia şi-au zidit, ca şi Sf. Sava, chilii în peşterile din apropiere, pe o rază de circa doi kilometri în jurul mănăstirii actuale. Mai multe astfel de chilii s-au dezvoltat, transformându-se în locuinţe cuprinzând mai multe chilii, precum şi colţuri de rugăciune şi paraclisuri. Cercetări arheologice făcute în zonă spre sfârşitul secolului al XX-lea au dus la descoperirea a circa patruzeci şi cinci de astfel de clădiri, care au fost analizate şi consolidate. În timp, au fost construite în vale două biserici pentru întreaga comunitate.

În prezent, complexul monastic cuprinde două biserici; între acestea, într-o curte, se află mormântul Sf. Sava. Pe lângă acestea, mănăstirea cuprinde mai multe paraclisuri, o trapeză (sală de mese), o bucătărie, depozite, cisterne, chilii pentru monahi şi un arhondaric unde sunt găzduiţi vizitatorii. La praznicul Sf. Sava, pe 5 decembrie, acesta adăposteşte frecvent mai bine de 200 de pelerini.

Biserica centrală este închinată Maicii Domnului. A doua biserică, iniţial cunoscută sub numele de „Theoktistos”, zidită în stâncă, este acum închinată Sf. Nicolae.

Principalele paraclise (capele) sunt:

Paraclisul Sf. Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului şi paraclisul Sf. Ioan Gură de Aur, ambele construite în încăperi care fuseseră iniţial chilii ale monahilor.
Paraclisul Sf. Ioan Damaschin, închinat şi Sf. Ioan Botezătorul, aşezat în sihăstria în care a trăit Sf. Ioan Damaschin la începutul secolului al VIII-lea.
Paraclisul Sf. Gheorghe
Paraclisul Sf. Arhangheli, construit la jumătatea sec. al XX-lea de stareţul şi arhimandritul Serafim.

Stareţii mănăstirii Sf. Sava

Într-un manuscris vechi al Liturghiei Sf. Iacov sinaitic georgian, fond vechi, nr. 53, sec. X. Unele din aceste nume se păstrează şi în manuscritul sinaitic georgian al lui Ioan Zosima, fond vechi, nr, 34, sec. X, unele cu o dată de pomenire (care corespunde probabil cu data morţii), date care, în unele cazuri, sunt atestate şi de alte documente (ca de ex. versiunea georgiană a Lecţionarului de la Ierusalim) [1]:

Sava (439-532), 5 decembrie; * Zenon * Melita (Meliton), 3 ianuarie * Teodul (Teodor), 9 ianuarie * Ghelasie (fratele lui Melita) * Casian * Conon * Anastasie * Ştefan, 12 ianuarie (?) * Nicodim, 13 martie * Toma *Ioan, 29 ianuarie (?) * Ioan, 29 ianuarie (?) * Ştefan, 12 ianuarie (?) *Iov * Constantin * Stratègios, 5 mai * Solomon * David * Petru * (nume indescifrabil) * Anastasie * Solomon

Sfinte Moaşte

Mănăstirea adăposteşte moaştele Sf. Sava cel Sfinţit, întemeietorul mănăstirii şi ale multor altor sfinţi.

Tipicul Sf. Sava

Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul comunităţii potrivit unor reguli comune. În folosul comunităţii, obiceiuri şi practicile preluate de la comunităţile monastice din Palestina, Egipt şi Anatolia, precum şi din rânduiala slujbelor din catedrala din Ierusalim au fost reunite în „Tipicul slujbelor bisericeşti ale Sfintei Lavre de la Ierusalim a de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru, Sf. Sava”.

Tipicul Sf. Sava a devenit repede un reper important în organizarea slujbelor bisericeşti monahale în întreaga Biserică Ortodoxă. Versiunea originală a fost extinsă în secolele VII-VIII, iar ulterior a fost prelucrat pentru a cuprinde atât practica palestiniană cât şi cea constantinopolitană. Tipicul revizuit al Sf. Sava a ajuns să fie adoptat până în secolul al XV-lea în mai toată Biserica Ortodoxă, înlocuind tipicul catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol, precum şi pe cel al Mănăstirii Studion. În anul 1545, acesta a fost primul tipic tipărit.

Sfinţi care au trăit în Lavra Sf. Sava

În Marea Lavră a Sf. Sava cel Sfinţit au vieţuit de-a lungul timpului mulţi sfinţi. Vieţile şi zicerile multora dintre cuvioşii părinţi savaiţi au fost strânse de către Sf. Teofan Zăvorâtul într-un volum intitulat Patericul Lavrei Sfântului Sava (trad. din limba rusă de dr. Adrian şi Xenia Tănăsescu, ed. Schitul Românesc Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000). În calendarul bisericesc se păstrează până în zilele noastre amintirea multora dintre sfinţii care au vieţuit în Lavra Sf. Sava:

Note

  1. ↑ G. Garitte, Le calendrier palestino-géorgien du sinaiticus 34 (Xe siècle), (Subsidia hagiographica, 30), Bruxelles, 1958, p. 35-36 et 124 (citându-l pe Marr)

Surse

A se vedea şi

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Lavra_Sf._Sava_cel_Sfințit&oldid=29608”