Laurențiu de Novae: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (a mutat Laurentiu de Novae la Laurenţiu de Novae: Diacritice "ţ")
Linia 1: Linia 1:
Fericitul [[episcop]] '''Laurenţiu de Novae''',a vieţuit în secolele IV – V,pastorind peste [[Dacia]] intre anii 401 – 417,făcând numeroase catehizări şi luptând pentru raspândirea religiei creştine printre [[geţi]].
+
Fericitul [[episcop]] '''Laurenţiu de Novae''' a vieţuit în secolele IV – V, păstorind peste [[Dacia]] între anii 401 – 417, făcând numeroase catehizări şi luptând pentru răspândirea religiei creştine printre [[geţi]].
Pe când era la [[Sirmium]],episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei [[Inocenţiu]] în legătură cu ideile eretice ale episcopului [[Fotin]],iar sub influenţa marilor scriitori răsăriteni,indeosebi a Sfăntului [[Ioan Gură de Aur]],episcopul Laurenţiu de Novae a scris lucrările "De Paenitentia" (Despre pocăinţă) şi "De Elemosyna" (Despre milostenie).
+
 
Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească.Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane,acesta fiind numit de catre [[Sigebert de Gembloux]] ca fiind '''“dulce ca mierea”''',dispunând de o remarcabila artă a compozitiei.
+
Pe când era la [[Sirmium]], episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei [[Inocenţiu]] în legătură cu ideile [[eretic]]e ale episcopului [[Fotin]], iar sub influenţa marilor scriitori răsăriteni, îndeosebi a Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], episcopul Laurenţiu de Novae a scris lucrările "De Paenitentia" (Despre pocăinţă) şi "De Elemosyna" (Despre milostenie).
Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea,fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul,în Împărăţia cea fără de sfârşit.
+
 
 +
Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească. Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane, acesta fiind numit de către [[Sigebert de Gembloux]] ca fiind “dulce ca mierea”, dispunând de o remarcabila artă a compoziţiei.
 +
 
 +
Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea, fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul, în Împărăţia cea fără de sfârşit.
 +
 
 +
[[Categorie:Episcopi]]

Versiunea de la data 19 mai 2010 13:35

Fericitul episcop Laurenţiu de Novae a vieţuit în secolele IV – V, păstorind peste Dacia între anii 401 – 417, făcând numeroase catehizări şi luptând pentru răspândirea religiei creştine printre geţi.

Pe când era la Sirmium, episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei Inocenţiu în legătură cu ideile eretice ale episcopului Fotin, iar sub influenţa marilor scriitori răsăriteni, îndeosebi a Sfântului Ioan Gură de Aur, episcopul Laurenţiu de Novae a scris lucrările "De Paenitentia" (Despre pocăinţă) şi "De Elemosyna" (Despre milostenie).

Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească. Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane, acesta fiind numit de către Sigebert de Gembloux ca fiind “dulce ca mierea”, dispunând de o remarcabila artă a compoziţiei.

Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea, fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul, în Împărăţia cea fără de sfârşit.