Lăcomia: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
 
{{Spiritualitate didactică}}
 
{{Spiritualitate didactică}}
'''Lăcomia''' (de mâncare, de băutură) este un [[păcat]] ce constă în consumul excesiv de mâncare şi băutură. Ea este unul din cele şapte [[păcat|păcate capitale]]. Omul se va feri de mâncărurile alese sau de a pune mare preţ pe mâncare deoarece viaţa este mai mult decât hrana şi, în plus, calitatea hranei nu va face o diferenţă semnificativă în viaţa omului. El se va feri şi de excesul de băutură pentru ca acesta duce la numeroase păcate şi necazuri. [[Iisus]] avertizează că lăcomia de mâncare şi băutură îngreunează, alături de îngrijorări, inima astfel încât, fără [[veghe]] şi [[rugăciunea|rugăciune]], ele ne exclud de la moştenirea [[împărăţia lui Dumnezeu|împărăţiei lui Dumnezeu]]. Creştinul se va întări prin har, se va mulţumi să ceară „pâinea cea de toate zilele”, aşa cum i-a învăţat Iisus pe apostoli să se [[rugăciunea|roage]] şi va căuta la [[împărăţia lui Dumnezeu]] (deci muncind pentru câştigarea pâinii) şi toate celelalte lucruri (hrana, băutura, îmbrăcămintea) îi vor fi date pe deasupra.  
+
'''Lăcomia''' (de mâncare, de băutură) este un [[păcat]] ce constă în consumul excesiv de mâncare şi băutură. Ea este unul din cele şapte păcate capitale. Omul se va feri de mâncărurile alese sau de a pune mare preţ pe mâncare deoarece viaţa este mai mult decât hrana şi, în plus, calitatea hranei nu va face o diferenţă semnificativă în viaţa omului. El se va feri şi de excesul de băutură pentru ca acesta duce la numeroase păcate şi necazuri. [[Iisus]] avertizează că lăcomia de mâncare şi băutură îngreunează, alături de îngrijorări, inima astfel încât, fără [[veghe]] şi [[rugăciunea|rugăciune]], ele ne exclud de la moştenirea [[împărăţia lui Dumnezeu|împărăţiei lui Dumnezeu]]. Creştinul se va întări prin har, se va mulţumi să ceară „pâinea cea de toate zilele”, aşa cum i-a învăţat Iisus pe apostoli să se [[rugăciunea|roage]] şi va căuta la [[împărăţia lui Dumnezeu]] (deci [[munca|muncind]] pentru câştigarea pâinii) şi toate celelalte lucruri (hrana, băutura, îmbrăcămintea) îi vor fi date pe deasupra.  
  
 
==Rezumat==
 
==Rezumat==

Versiunea de la data 9 februarie 2011 17:21

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Lăcomia (de mâncare, de băutură) este un păcat ce constă în consumul excesiv de mâncare şi băutură. Ea este unul din cele şapte păcate capitale. Omul se va feri de mâncărurile alese sau de a pune mare preţ pe mâncare deoarece viaţa este mai mult decât hrana şi, în plus, calitatea hranei nu va face o diferenţă semnificativă în viaţa omului. El se va feri şi de excesul de băutură pentru ca acesta duce la numeroase păcate şi necazuri. Iisus avertizează că lăcomia de mâncare şi băutură îngreunează, alături de îngrijorări, inima astfel încât, fără veghe şi rugăciune, ele ne exclud de la moştenirea împărăţiei lui Dumnezeu. Creştinul se va întări prin har, se va mulţumi să ceară „pâinea cea de toate zilele”, aşa cum i-a învăţat Iisus pe apostoli să se roage şi va căuta la împărăţia lui Dumnezeu (deci muncind pentru câştigarea pâinii) şi toate celelalte lucruri (hrana, băutura, îmbrăcămintea) îi vor fi date pe deasupra.

Rezumat

Biserica creştină numără lăcomia între cele şapte păcate capitale; 1.mândria 2. desfrânarea 3. lăcomia 4. iubirea de arginţi 5. invidia 6.mânia 7.lenea.

Solomon îl îndeamnă pe lacom, dacă stă la masă cu unul din cei mari, să ia seama ce are dinainte şi să-şi pună un cuţit în gât şi îl sfătuieşte să nu poftească la mâncărurile alese ale acestuia, căci ele sunt o hrană înşelătoare. Iisus arată că viaţa este mai mult decât hrana: Dumnezeu va avea grijă de fiii săi, iar calitatea hranei nu va face o diferenţă semnificativă în viaţa nici unuia. Creştinul se va mulţumi cu un minimum de hrană şi îmbrăcăminte, căutând la împărăţia lui Dumnezeu (deci muncind pentru câştigarea pâinii) şi toate celelalte lucruri (hrană, băutura, îmbrăcămintea) îi vor fi date pe deasupra. Inima omului se va întări prin har, nu cu mâncăruri, căci ele n-au fost de niciun folos celor care au umblat cu ele. El se va mulţumi să ceară „pâinea care-mi trebuie” precum Agur sau „pâinea cea de toate zilele”, aşa cum i-a învăţat Isus pe apostoli să se roage. Îmbuibarea ca şi beţia, aduce belşug de sărăcie oamenilor obişnuiţi, iar celor bogaţi le îngreunează somnul, aducându-le în casă ceartă şi ură. Iisus avertizează că lăcomia de mâncare şi băutură îngreunează, alături de îngrijorări, inima astfel încât, fără veghe şi rugăciune, ele ne exclud de la moştenirea împărăţiei lui Dumnezeu.

Beţia (ca păcat al lăcomiei de băutură), care constă în excesul de vin sau băuturi tari, duce la vorbe de nimic şi atitudine batjocoritoare, la poftirea femeilor altora, la vaiete, oftări, neînţelegeri, plângeri, răni, ochi roşii, dureri, şi, în final, la sărăcie sau la călcarea dreptăţii de către conducători. Isaia îi deplânge pe cei ,,şed până târziu noaptea şi se înfierbântă de vin! “ şi pe cei tari când este vorba de băut vin. Consumul excesiv de vin va fi evitat de preoţi, care pot ajunge ca păzitorii Muntelui Sfânt mustraţi de Isaia: lacomi, leneşi, egoişti şi dedaţi la băutură. Cumpătarea este o condiţie obligatorie pentru diaconi şi episcopi şi soţiile acestora. Moderaţia e o regulă de bun simţ pentru persoanele în vârstă. Solomon arată că cei ce consumă băuturi tari devin gălăgioşi. Isaia îi căinează pe cei ,,viteji când este vorba de amestecat băuturi tari” şi pe cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi tari. Beţia, ca faptă a firii pământeşti, înseamnă a trăi după voia Neamurilor, fiind sinonimă cu depravarea. Omul trebuie să trăiască frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi beţii, căci beţivii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.

Păcatul lăcomiei de mâncare

Caracterizare generală

Apostolul Pavel spune plângând că sunt unii oameni care-şi fac din pântece Dumnezeu.[1][2][3]

Căci v'am spus de multe ori, şi vă mai spun şi acum, plîngînd: sînt mulţi, cari se poartă ca vrăjmaşi ai crucii lui Hristos.
Sfîrşitul lor va fi pierzarea. Dumenzeul lor este pîntecele şi slava lor este în ruşinea lor, şi se gîndesc la lucrurile de pe pămînt.(Flp3.18-19)

Solomon îl îndeamnă pe lacom, daca stă la masă cu unul din cei mari, să ia seama ce are dinainte şi să-şi pună un cuţit în gât [4][3] şi îl sfătuieşte să nu poftească la mâncărurile alese ale acestuia căci ele sunt o hrană înşelătoare.[5][3] Poporului evreu, aflat în pustie, i-a venit pofta şi a început să se plângă că nu are carne, spunând că îşi aduce aminte de peştii pe care -i mânca în Egipt, şi care nu îl costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de prăji, de ceapă şi de usturoi. Evreii adaugă că li s-a uscat sufletul de la mana pe care o primeau de la Dumnezeu în fiecare zi . Atunci Dumnezeu suflă un vânt care le aduce o mare de prepeliţe. Oamenii încep să mănânce, dar Dumnezeu loveşte de moarte pe cei mai tari din ei, şi doboară pe tinerii lui Israel, pe când erau cu mâncarea în dinţi. Mormintele lăcomiei stau mărturie pentru urgia cu care Dumnezeu a pedepsit poporul apucat de poftă de carne.[6][3]

Iisus arată că viaţa este mai mult decât hrana.[7][8].

Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea?
Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele?
Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
totuş vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.
Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? (Mt6.25-30)

Efectele nocive ale lăcomiei

Îmbuibarea, ca şi beţia, aduce belşug de sărăcie oamenilor obişnuiţi[9][3], iar celor bogaţi le îngreunează somnul [10], aducând ceartă[11]şi ură.[12]

Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mîncat mult, fie că a mîncat puţin; dar pe cel bogat nu -l lasă îmbuibarea să doarmă (Ecl5.12)
Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, decît un bou îngrăşat, şi ură.(Prov15.17)
Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! (Prov17.1)

Lacomii nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu

Isus avertizează că lăcomia de mâncare si băutură îngreunează, alături de îngrijorări, inima[13][3] astfel încât, fără veghe şi rugăciune[14][15][3], ele ne exclud de la moştenirea împărăţiei lui Dumnezeu.[16][3]

Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mîncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.
Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi ceice locuiesc pe toată faţa pămîntului.
Vegheaţi dar în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, cari se vor întîmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.(Luc21.34)[3][17]

Punând în opoziţie firea pământească şi faptele ei, adică păcatele, cu Duhul şi roada lui, adică virtuţile, apostolul Pavel arată ca cei ce le vor face pe primele (inclusiv îmbuibările) nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu

Zic dar: umblaţi cîrmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pămînteşti.
Căci firea pămîntească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pămînteşti: sînt lucruri protivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.
Dacă sînteţi călăuziţi de Duhul, nu sînteţi supt Lege.
Şi faptele firii pămînteşti sînt cunoscute, şi sînt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrînarea,
închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide,
pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei :ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
blîndeţa, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.
Cei ce sînt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pămîntească împreună cu patimile şi poftele ei.(Gal5.19-21)[3][8][18][19]

Cumpătarea creştinului

Creştinul se va mulţumi cu un minimum de hrană şi îmbrăcăminte [20], căutând la împărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte lucruri (hrană, băutura, îmbrăcămintea) îi vor fi date pe deasupra [21]. El va evita şi compania îmbuibaţilor căci ea este ruşinoasă.[22][3] Inima omului se va întări prin har, nu cu mâncăruri, căci ele n-au fost de niciun folos celor care au umblat cu ele [23](13). El se va mulţumi să ceară „pâinea care-mi trebuie” precum Agur"[24], sau „pâinea cea de toate zilele”, aşa cum i-a învăţat Isus pe apostoli să se roage.[25][26]

Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.
Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă astăzi;
şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ;
şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!(Mt6.9-13)

Păcatul lăcomiei de băutură: beţia

Vinul. Proprietăţi terapeutice şi tonice

Consumul de vin, sângele strugurului [27], în cantităţi reduse, este recomandat pentru sănătatea stomacului, ca antidot împotriva deselor îmbolnăviri ale omului, aşa cum spune sfântul apostol Pavel [28], dar şi ca tonic general care înveseleşte inima omului [29](3). El este indicat de Solomon în special pentru cei cu sufletul amărât [30]. Excepţie vor face cei ce au făcut juruinţa de nazireat [31] şi, aşa cum îi spune mama lui Lemuel fiului său, împăraţii [32].

Să nu mai bei numai apă, ci să iei şi cîte puţin vin, din pricina stomahului tău, şi din pricina deselor tale îmbolnăviri.(1Tim 5.23)
Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît(Prov 31.6)
Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pămîntul să dea hrană:
vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care -i înfrumuseţează faţa, şi pîne, care -i întăreşte inima.(Ps104.14-15)
Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari(Prov 31.4)

Băuturile tari

Băuturile tari sunt printre lucrurile dorite de unii oameni[33] care uneori pun oamenii în cântece[34]. Solomon arată că cei ce le consumă devin gălăgioşi [35][3] iar mama împăratului Lemuel le recomandă celor condamnaţi la moarte[36]. Isaia îi deplânge pe cei viteji când este vorba de amestecat băuturi tari” şi cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi tari [37]. Isaia căinează cetatea Efraim, ai cărei preoţi şi prooroci, îmbătaţi şi ameţiţi de băuturile tari şi ,,stăpâniţi de vin”, se clatină când proorocesc şi se poticnesc când judecă [38][3]

Beţia

Urmările beţiei

Excesul de vin este aspru criticat pentru că duce la abandonarea pudorii, aşa cum s-a întâmplat cu Noe care a sădit o vie, a băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.[39][3][40] Alteori ea înseamnă pierderea lucidităţii, lucru pe care David a încercat fără succes să i-l provoace lui Urie, Hetitul, pentru ca acesta, plecat de mult în război, să se culce cu nevasta sa Batşeba şi astfel preacurvia lui cu aceasta, în urma căreia ea rămăsese însărcinată, să fie astfel acoperită.[41][3][40]Beţia duce la vorbe de nimic şi atitudine batjocoritoare [42][3][40], la poftirea femeilor altora [43][3][40], la vaiete, oftări, neînţelegeri, plângeri, răni, ochi roşii, dureri [44][3][40], şi, în final, la sărăcie [45][3][40]sau la călcarea dreptăţii de către conducători.[46][3][40]

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.(Prov.20.1)
Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`(Prov 23.29-35)`
Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)
Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, şi viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari;
cari scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi(Isaia 5.22-23)
Preoţii şi excesul de vin

Consumul excesiv de vin va fi evitat de preoţi care pot ajunge ca păzitorii Muntelui Sfânt mustraţi de Isaia: lacomi, leneşi, egoişti şi dedaţi la băutură.[47][3][40]

Toţi păzitorii lui(Muntelui sfânt-n.r) sînt orbi, fără pricepere; toţi sînt nişte cîni muţi, cari nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi, şi le place să doarmă.
Totuş sînt nişte cîni lacomi, cari nu se mai satură. Sînt nişte păstori cari nu pot pricepe nimic; toţi îşi văd de calea lor,
fiecare umblă după folosul lui, fără abatere: -
Veniţi, -zic ei-am să caut vin, şi ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mîne vom face tot ca azi, ba încă şi mai rău!`` -(Is56.6-12)

Cumpătarea este o condiţie obligatorie pentru episcopi, diaconi şi soţiile acestora [48][3][40]

Adevărat este cuvîntul acesta: ,,Dacă rîvneşte cineva să fie episcop, doreşte un lucru bun.``
Dar trebuie ca episcopul (Sau: privighetor.) să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare să înveţe pe alţii.
Să nu fie nici beţiv, nici bătăuş, nici doritor de cîştig mîrşav, ci să fie blînd, nu gîlcevitor, nu iubitor de bani;
să-şi chivernisească bine casa, şi să-şi ţină copiii în supunere cu toată cuviinţa.
Căci dacă cineva nu ştie să-şi cîrmuiască bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu?
Să nu fie întors la Dumnezeu de curînd, ca nu cumva să se îngîmfe şi să cadă în osînda diavolului.
Trebuie să aibă şi o bună mărturie din partea celor de afară, pentruca să nu ajungă de ocară, şi să cadă în cursa diavolului.
Diaconii, deasemenea, trebuie să fie cinstiţi, nu cu două feţe, nu băutori de mult vin, nu doritori de cîştig mîrşav:
ci să păstreze taina credinţei într'un cuget curat.
Trebuiesc cercetaţi întîi, şi numai dacă sînt fără prihană, să fie diaconi
Femeile, de asemenea, trebuie să fie cinstite, neclevetitoare, cumpătate, credincioase în toate lucrurile.(1Tim3.1-11)
Persoanele în vârstă şi excesul de vin

Persoanele în vârstă nu trebuie sa fie dedate la vin[49][3][40]

Tu însă, vorbeşte lucruri cari se potrivesc cu învăţătura sănătoasă.
Spune că cei bătrîni trebuie să fie treji, vrednici de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare.
Spune că femeile în vîrstă trebuie să aibă o purtare cuvincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să înveţe pe alţii ce este bine,
ca să înveţe pe femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţi şi copiii;
să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentruca să nu se vorbească de rău Cuvîntul lui Dumnezeu. (Tit 2.2,3)
Beţivii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu

Beţia, ca faptă a firii pământeşti[50][3][40], înseamnă a trăi după voia Neamurilor,[51][3][40]fiind sinonimă cu depravarea.[52][3][40]. Omul trebuie să trăiască frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi beţii[53][3][40], căci beţivii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.[54][3][40]

Şi aceasta cu atît mai mult, cu cît ştiţi în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziţi în sfîrşit din somn; căci acum mîntuirea este mai aproape de noi decît atunci cînd am crezut.
Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne desbrăcăm dar de faptele întunerecului, şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă;
ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos, şi nu purtaţi grijă de firea pămîntească, pentruca să -i treziţi poftele.(Rom13.13)
Astfel dar, fiindcă Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel de gândire. Căci Cel ce a pătimit în trup, a sfârşit-o cu păcatul,
pentru ca, în vremea care-i mai rămâne de trăit în trup, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu.
Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia Neamurilor, şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite.
De aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu, şi vă batjocoresc.
Dar au să dea socoteală înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii(1Petru4.3)
Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.(Efes 5.18)
Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,
nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.(1Cor6.10)

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4
  7. Maxim Marturisitorul în Filocalia 2, traducere, introducere şi note De Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura Apologeticum, 2005
  8. Maxim Marturisitorul în Filocalia 3, traducere, introducere şi note De Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Editura Apologeticum, 2005
  9. Sfinţii Varsanufie şi Ioan -Scrisori duhovniceşti în Filocalia 11, traducere, introducere şi note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae
Editura Apologeticum, 2005

Note

  1. Flp3.18-19
  2. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia 2, pag 103
  3. 3,00 3,01 3,02 3,03 3,04 3,05 3,06 3,07 3,08 3,09 3,10 3,11 3,12 3,13 3,14 3,15 3,16 3,17 3,18 3,19 3,20 3,21 3,22 3,23 3,24 3,25 3,26 3,27 Concordanţă biblică tematică, vezi bibliografia, sectiunea beţia, pag 13, secţiunea îmbuibarea pag 210, secţiunea cumpătarea pag 80-81
  4. Prov 23.1-2
  5. Prov 23.3
  6. Num11.4-20; 11.32-34
  7. Mt6.25-30, Evrei 13.9
  8. 8,0 8,1 Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, vezi bibliografia, cap păcatul lăcomiei, pag 392
  9. Prov23.20-21
  10. Prov28.19
  11. Prov.17.1
  12. Prov15.15-17
  13. Luc21.34
  14. Luc21.34
  15. Sfintii Varsanufie si Ioan, Filocalia nr.11, pag 139, 207
  16. Gal5.19-21
  17. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia 2, pag 56
  18. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia 2, pag 84-85
  19. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia 2, pag 115
  20. Tit6.3-8
  21. Mt6.31-33
  22. Prov28.7
  23. Evrei 13.9
  24. Prov 30.7-9
  25. Mt6.9-13
  26. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia 2, pag 328
  27. Deut32.12-14
  28. 1Tim 5.23
  29. Ier51.39, Prov 9.5, Ps 78.65, Ps104.14-15, Ecl2.3, Ecl 9.7, Ecl10.19, 1Cor10.31
  30. Prov 31.6
  31. Num6.1-4
  32. Prov 31.4
  33. Deut 14.26, Ezra3.7, Is24.9
  34. (Ps69.12)
  35. Prov20.1
  36. Prov31.6
  37. Is5.11,22
  38. Is28.7
  39. Fac 9.20-27, Pl4.21
  40. 40,00 40,01 40,02 40,03 40,04 40,05 40,06 40,07 40,08 40,09 40,10 40,11 40,12 40,13 40,14 Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, capitolul Concordanţă biblică, secţiunea beţie
  41. 2Sam11.1-27
  42. Prov.20.1,Prov29.33
  43. Prov29.33
  44. Prov 23.29-35
  45. Prov23.21, Prov 21.17
  46. Isaia 5.22-23
  47. Is56.6-12
  48. 1Tim3.1-10
  49. Tit 2.2,3
  50. Gal5.21
  51. 1Pet4.3
  52. Efes5.18
  53. Rom 13.13
  54. 1Cor6.10,Gal5.21