Iuvenalie din Alaska

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 12 august 2014 16:13, autor: Nick15 (Discuție | contribuții) (Articole suplimentare)
Salt la: navigare, căutare
Sfântul Iuvenalie din Alaska
Acest articol face parte din seria
Ortodoxia în America
Orthodox us.gif
Istoric
Ortodoxia în America (cronologie)
Ortodoxia în America (bibliografie)
Reacția bizantină la autocefalia OCA
Adunarea din Ligonier
ROCOR şi OCA
Oameni
Sfinţi - Episcopi - Scriitori
Jurisdicţii
Antiohiană - Bulgară

OCA - Română - a Moscovei
ROCOR - Sârbă
ale Patriarhiei Ecumenice:
Albaneză - Carpato-Rusă
Belarus - Greacă - Ucraineană:
Palestiniană/Iordaniană

Mănăstiri
Seminarii Teologice
Hristos Mântuitorul
Sfânta Cruce
Sfânta Treime
Sfântul Gherman
Sfântul Tihon
Sfântul Sava
Sfânta Sofia
Sfântul Vladimir
Organizaţii
AOI - EOCS - IOCC - OCEC
OCF - OCL - OCMC - OCLife
- OISM - OTSA - SCOBA
Grupuri
Biserica Catolică Ortodoxă Americană
Frăția Sfântului Moise cel Negru
Sfântul Ordin al MANS/CSB
Societatea preoților de mir Sfântul Vasile
Editaţi această casetă

Sfântul, slăvitul şi drept-victoriosul sfinţit mucenic Iuvenalie din Alaska, Întâiul-mucenic al Americii, a fost membru al primului grup de propovăduitori care au venit de la Mănăstirea Valaam pentru a aduce Cuvântul lui Dumnezeu locuitorilor băştinaşi ai Alaskăi. El a suferit moarte mucenicească în timp ce îi evangheliza pe eschimoşii de pe continent în 1796. Prăznuirea sa se face în 2 iulie singur, împreună cu toţi sfinţii din Alaska în 24 septembrie, iar împreună cu primii mucenici ai tărâmurilor americane în 12 decembrie.

Viaţa

El s-a născut la Ekaterinburg, Russia în 1761 cu numele de Iacob Govoucikin. La tunderea în monahism a primit numele de Iuvenalie în amintirea Sfântului Iuvenalie, Patriarh al Ierusalimului în secolul al V-lea. După tundere, a fost hirotonit, succesiv, diacon şi apoi preot, devenind ieromonah. Primii ani de călugărie i-a trăit în zona din jurul lacului Ladoga din nordul Rusiei, lângă Finlanda, la Konyavesky şi la Mănăstirea Valaam.

În 1793, la Mănăstirea Valaam a fost format un grup de opt călugări care să meargă să propovăduiască Cuvântul Domnului nativilor din Alaska. Acest grup era condus de Arhimandritul Iosif (Bolotov) şi era format din patru ieromonahi, printre care Iuvenalie şi Macarie, un ierodiacon, Steven, şi doi călugări mireni, printre care şi Herman. Destinaţia lor era aşezarea rusă din Insula Kodiak, Golful Alaska, aproape 8,000 de mile depărtare, peste toată Asia, prin Siberia şi apoi peste îngheţata Mare Bering din nordul Oceanului Pacific. Grupul a ajuns pe Insula Kodiak în 24 septembrie 1794 găsind o situaţie neaşteptată. Aşezarea era mai primitivă decât îşi închipuiau ei iar violenţa era un lucru obişnuit. Biserica promisă nu exista iar proviziile promise pentru trei ani lipseau cu desăvârşire.

În timp ce arhimandritul Iosif şi liderul aşezării, Baranov, îşi disputau conducerea acesteia, ieromonahul Iuvenalie şi ceilalţi membri ai grupului au început munca misionară. În mai puţin de doi ani, zelul lor a adus la credinţa creştină ortodoxă mai mult de 12000 de locuitori ai Alaskăi. Ei au realizat acest lucru, nu prin discreditarea religiei bazate pe şamanism, anterioară sosirii misionarilor, ci prin prezentarea creştinismului ca împlinirea tuturor credinţelor.

Pe măsură ce grupul a continuat să propovăduiască din ce în ce mai departe de aşezarea din Insula Kodiak, Ieromonahul Iuvenalie a început munca misionară pe continent, în Alaska în 1796. Aici el a continuat seria succeselor din ultimii doi ani, botezând sute de indieni din triburile Chugach Sugpiag şi Athabaskan. Dar, continuându-şi munca misionară spre nord-vest către Marea Bering, el a dispărut. Nu a fost găsită nici o dovadă materială a dispariţiei sale, dar printre relatările tradiţiei orale a poporului din Alaska există şi aceea a muceniciei sale. Această relatare spune că în momentul în care a intrat în teritoriile locuite de eschimoşi, unii dintre aceştia nu au înţeles simbolistica gesturilor sale, în special semnul crucii. Deranjat, un şaman yupiat a ordonat atacarea ieromonahului şi acesta a fost ucis cu suliţe şi săgeţi. Astfel, Iuvenalie a devenit primul mucenic ortodox al Americilor.

Mucenicia

Există mai multe relatări contradictorii ale muceniciei sale. Într-un articol intitulat "Biserica Ortodoxă în America şi Supravieţuirea Istorică" (Revista rusă, Vol. 31, No. 2. (Apr., 1972), pp. 138-152 [1], [2]), Părintele Dmitry Grigorieff scrie: "Părintele Iuvenalie a fost ucis de nativii din teritoriul continental din Alaska în 1795. El i-a îndemnat pe locuitorii unui sat să-şi trimită copii la şcoala misiunii de pe Insula Kodiak. Ei au fost de acord iar Părintele Iuvenalie a plecat cu un grup de copii spre ţărm. Pe drum a fost ajuns şi ucis de locuitorii care se răzgândiseră." (p. 139).

În privinţa presupusului jurnal al Sfântului Iuvenalie: "Acest document destul de neinspirat, care contrazice atât tradiţia Bisericii cât şi pe cea a băştinaşilor referitor la activitatea sfântului, a fost rezumată în influenta Istorie a Alaskăi a lui Bancroft şi acceptată timp de un secol ca o sursă de bază importantă. Cu toate acestea, în prezent este puternic suspectată ca fiind o scriere falsificată a unuia dintre asistenţii lui Bancroft." - Lydia T. Black, "The Daily Journal of Reverend Father Juvenal: A Cautionary Tale," Ethnohistory 28(1)33, 1981.

The Death of Hieromonk Juvenaly (DOC) - "The Death of Hieromonk Juvenaly" in Richard Pierce, ed. Russia in North America: Proceedings of the 2nd International Conference on Russian America, Sitka, Alaska, August 19-22, 1987. Limestone Press, Fairbanks, AK, 1990. 322-357.

Acest document face referire la un însoţitor băştinaş al Sfântului Iuvenalie. (vezi şi Russian America: A Biographical Dictionary, ed. Richard A. Pierce, The Limestone Press, 1990).

O altă sursă spune: "El a fost ucis de băştinaşi iar motivul uciderii sale a fost, în parte, că imediat după ce i-a botezat le-a ordonat să renunţe la poligamie. De asemenea, el i-a convins pe şefii şi pe ceilalţi lideri ai triburilor să-i încredinţeze copiii lor pentru a fi educaţi pe Insula Kodiak. După ce el a plecat însoţit de copii, aceştia s-au răzgândit, au plecat după el şi l-au prins din urmă şi l-au ucis."[3]

O altă variantă se găseşte în unele versiuni ale vieţii sfântului: "Când Părintele Iuvenalie a fost atacat de sălbatici, el nu a încercat să se apere sau să fugă, ceea ce ar fi putut face uşor, deoarece avea o armă de foc cu el. S-a lăsat luat fără nici un fel de rezistenţă, cerând doar ca însoţitorii săi să fie eliberaţi, ceea ce s-a şi făcut.

Mult mai târziu, cei care au fost eliberaţi au relatat că Părintele Iuvenalie, fiind deja mort, s-a ridicat şi a plecat după ucigaşii săi, spunându-le ceva. Sălbaticii, crezând că este încă viu, l-au atacat din nou şi l-au bătut. Dar imediat ce l-au lăsat, el iarăşi s-a ridicat şi i-a urmat şi aceasta de câteva ori. Într-un sfârşit, pentru a se descotorosi de el, sălbaticii i-au tăiat corpul în bucăţi. Doar după aceasta, acest zelos propovăduitor a rămas tăcut, un mucenic al Cuvântului lui Dumnezeu. În locul în care au rămas rămăşiţele propovăduitorului, a apărut brusc o coloană de foc înaltă până la cer.." [4], [5]

Pentru mai multe detalii, vezi şi aici.

Imnografie

Din prăznuirea lor din 24 septembrie

Tropar (Glasul 4)

Astăzi Alaska se bucură şi America sărbătoreşte,
Pentru că lumea nouă a fost sfinţită prin mucenicie.
Kodiak răsună de cântecele de mulţumire,
Iliamna şi Kenai asistă la sărbătoarea credinţei.
Apostolul şi mucenicul Iuvenalie este slăvit,
Iar Petru Aleutul este mărit prin sacrificiul său acceptat,
Prin dragostea şi supunerea lor în faţa Domnului,
Ei s-au arătat pregătiţi să-ndure persecuţii şi moarte pentru Adevăr,
Iar acum, din Împărăţia cea Cerească, mijlocesc pentru sufletele noastre!

Condac (Glasul 4)

Astăzi Valaam se alătură Alaskăi
În sărbătorirea acestei zile sfinte,
Pentru că fiul ei spiritual Iuvenalie
Cu dragoste îl îmbrăţişează pe noul mucenic Petru.
Împreună au suferit pentru Domnul în America
Şi au unit lumea veche cu cea nouă prin sacrificiul lor acceptat.
De acum şi până-n veci, ei stau în faţa Domnului Slavei şi mijlocesc pentru sufletele noastre.

Legături externe

Articole suplimentare

  • "The Death of Hieromonk Juvenaly" by Fr. Michael Oleksa, St. Vladimir's Theological Quarterly 30:3 (1986), pp. 231-268.
  • "The oral tradition about the death of Fr Juvenaly among the native peoples of southwestern Alaska" by Fr. Michael Oleksa, St. Vladimir's Theological Quarterly 27:2 (1983), pp. 133-137.