Iuvenalie al Ierusalimului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Traducere articol)
m
Linia 1: Linia 1:
−
{{Îmbunătățire}}
 
 
Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Iuvenalie al Ierusalimului''' (gr. Άγιος Ιουβενάλιος) a fost episcop al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Bisericii Ierusalimului]] între anii 420 și 458. După [[Sinodul IV Ecumenic]] din [[Calcedon]], în 451, care a acordat statutul de [[Lista Bisericilor autocefale și autonome|Patriarhie]] eparhiei Ierusalimului în cadrul sistemului [[Pentarhie]]i, fericitul Iuvenalie a reorganizat [[scaun]]ul Ierusalimului, și a devenit primul episcop al Ierusalimului care a purtat titlul de [[patriarh]], slujire pe care a împlinit-o până la moartea sa în 458. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[2 iulie]].  
 
Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Iuvenalie al Ierusalimului''' (gr. Άγιος Ιουβενάλιος) a fost episcop al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Bisericii Ierusalimului]] între anii 420 și 458. După [[Sinodul IV Ecumenic]] din [[Calcedon]], în 451, care a acordat statutul de [[Lista Bisericilor autocefale și autonome|Patriarhie]] eparhiei Ierusalimului în cadrul sistemului [[Pentarhie]]i, fericitul Iuvenalie a reorganizat [[scaun]]ul Ierusalimului, și a devenit primul episcop al Ierusalimului care a purtat titlul de [[patriarh]], slujire pe care a împlinit-o până la moartea sa în 458. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[2 iulie]].  
 
   
 
   
Linia 11: Linia 10:
 
De asemenea, Iuvenalie a participat la [[Sinodul IV Ecumenic]] de la [[Calcedon]]. Când Dioscor a fost judecat pentru violarea dreptului canonic, Iuvenalie a votat pentru condamnarea sa. La Calcedon, Episcopul Iuvenalie a atins apogeul luptei episcopilor de Ierusalim pentru ca Ierusalimul să fie recunoscut ca [[scaun]] apostolic.
 
De asemenea, Iuvenalie a participat la [[Sinodul IV Ecumenic]] de la [[Calcedon]]. Când Dioscor a fost judecat pentru violarea dreptului canonic, Iuvenalie a votat pentru condamnarea sa. La Calcedon, Episcopul Iuvenalie a atins apogeul luptei episcopilor de Ierusalim pentru ca Ierusalimul să fie recunoscut ca [[scaun]] apostolic.
  
−
În timpul primelor secole ale Creștinismului, scaunul din Ierusalim/Aelia Capitolina era subordonat aceluia al Cezareei Palaestinei, cunoscut, de obicei, sub numele de Cezareea. Chiar din vremea [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului I Ecumenic]] de la [[Niceea]] din 325, episcopii de Ierusalim s-au străduit să crească prestigiul scaunului din Ierusalim. La sinodul de la Niceea, Ierusalimul a fost recunoscut în al șaptelea [[canon]] printr-o declarație vagă: "Așa cum obiceiul și tradiția din vechime arată că [[episcop]]ul din Aelia (Ierusalim) trebuie să fie onorat, acesta trebuie să aibă întâietate: fără prejudicii, totuși, față de demnitatea care îi aparține Mitropoliei". La Sinodul III Ecumenic din 431, Iuvenalie a argumentat că episcopul Antiohiei At the Third Ecumenical Council in 431, Juvenal argued that the bishop of Antioch trebuie să-și fi luat doctrina de la "scaunul apostolic din Ierusalim." Prin stabilirea [[Pentarhia|Pentarhiei]], Sinodul de la Calcedon din 451 a recunoscut Ierusalimul ca Patriarhat, alături de Roma, Alexandria, Antiohia și Constantinopol și a îndeplinit dorințele Patriarhului Iuvenalie.
+
În timpul primelor secole ale Creștinismului, scaunul din Ierusalim/Aelia Capitolina era subordonat aceluia al [[Cezareea|Cezareei Palaestinei]]. Chiar din vremea [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului I Ecumenic]] de la [[Niceea]] din 325, episcopii de Ierusalim s-au străduit să crească prestigiul scaunului din Ierusalim. La sinodul de la Niceea, Ierusalimul a fost recunoscut în al șaptelea [[canon]] printr-o declarație vagă: "Așa cum obiceiul și tradiția din vechime arată că [[episcop]]ul din Aelia (Ierusalim) trebuie să fie onorat, acesta trebuie să aibă întâietate: fără prejudicii, totuși, față de demnitatea care îi aparține Mitropoliei". La Sinodul III Ecumenic din 431, Iuvenalie a argumentat că episcopul Antiohiei trebuie să-și fi luat doctrina de la "scaunul apostolic din Ierusalim." Prin stabilirea [[Pentarhia|Pentarhiei]], Sinodul de la Calcedon din 451 a recunoscut Ierusalimul ca Patriarhat, alături de Roma, Alexandria, Antiohia și Constantinopol și a îndeplinit dorințele Patriarhului Iuvenalie.
  
 
Probabil în schimbul votului împotriva fostului său aliat, sinodul i-a dat Patriarhului Iuvenalie ceea ce și-a dorit: recunoașterea Ierusalimului ca scaun patriarhal, guvernând asupra întregii Palestine. Cu toate acestea, când s-a întors la Ierusalim, [[călugăr]]ii care erau de partea lui Dioscor s-au revoltat împotriva lui Iuvenalie, și doar cu ajutorul armatei imperiale a reușit să-și reia poziția.
 
Probabil în schimbul votului împotriva fostului său aliat, sinodul i-a dat Patriarhului Iuvenalie ceea ce și-a dorit: recunoașterea Ierusalimului ca scaun patriarhal, guvernând asupra întregii Palestine. Cu toate acestea, când s-a întors la Ierusalim, [[călugăr]]ii care erau de partea lui Dioscor s-au revoltat împotriva lui Iuvenalie, și doar cu ajutorul armatei imperiale a reușit să-și reia poziția.

Versiunea de la data 8 decembrie 2017 14:11

Cel întru sfinți părintele nostru Iuvenalie al Ierusalimului (gr. Άγιος Ιουβενάλιος) a fost episcop al Bisericii Ierusalimului între anii 420 și 458. După Sinodul IV Ecumenic din Calcedon, în 451, care a acordat statutul de Patriarhie eparhiei Ierusalimului în cadrul sistemului Pentarhiei, fericitul Iuvenalie a reorganizat scaunul Ierusalimului, și a devenit primul episcop al Ierusalimului care a purtat titlul de patriarh, slujire pe care a împlinit-o până la moartea sa în 458. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 2 iulie.

Viața

Se cunosc puține lucruri despre viața sfântului Iuvenalie înainte de a deveni episcop de Ierusalim. A fost prieten al sfântului Eftimie cel Mare.

Fericitul Iuvenalie a participat la Sinodul III Ecumenic, care s-a adunat la Efes (Asia Mică) în anul 431, unde a combătut erezia nestoriană și pe Nestorie, împreună cu sfântul Chiril al Alexandriei. De asemenea, Iuvenalie a vrut să ridice Ierusalimul la rangul de scaun primat prin retrogradarea scaunului mitropolitan din Cezareea Palaestina și a and scaunului primat al Antiohiei. În orice caz, Chiril a refuzat să îl ajute pe Episcopul Iuvenalie să-și promoveze pretențiile.

Iuvenalie a participat la Sinodul al II-lea de la Efes din 449, un sinod tâlhăresc care a fost dominat de Dioscor al Alexandriei și care a avut ca rezultat reabilitarea ereticului Eutihie și depunerea și pedepsirea Patriarhului Flavian al Constantinopolului și a Episcopului Eusebie de Dorylaeum.

De asemenea, Iuvenalie a participat la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon. Când Dioscor a fost judecat pentru violarea dreptului canonic, Iuvenalie a votat pentru condamnarea sa. La Calcedon, Episcopul Iuvenalie a atins apogeul luptei episcopilor de Ierusalim pentru ca Ierusalimul să fie recunoscut ca scaun apostolic.

În timpul primelor secole ale Creștinismului, scaunul din Ierusalim/Aelia Capitolina era subordonat aceluia al Cezareei Palaestinei. Chiar din vremea Sinodului I Ecumenic de la Niceea din 325, episcopii de Ierusalim s-au străduit să crească prestigiul scaunului din Ierusalim. La sinodul de la Niceea, Ierusalimul a fost recunoscut în al șaptelea canon printr-o declarație vagă: "Așa cum obiceiul și tradiția din vechime arată că episcopul din Aelia (Ierusalim) trebuie să fie onorat, acesta trebuie să aibă întâietate: fără prejudicii, totuși, față de demnitatea care îi aparține Mitropoliei". La Sinodul III Ecumenic din 431, Iuvenalie a argumentat că episcopul Antiohiei trebuie să-și fi luat doctrina de la "scaunul apostolic din Ierusalim." Prin stabilirea Pentarhiei, Sinodul de la Calcedon din 451 a recunoscut Ierusalimul ca Patriarhat, alături de Roma, Alexandria, Antiohia și Constantinopol și a îndeplinit dorințele Patriarhului Iuvenalie.

Probabil în schimbul votului împotriva fostului său aliat, sinodul i-a dat Patriarhului Iuvenalie ceea ce și-a dorit: recunoașterea Ierusalimului ca scaun patriarhal, guvernând asupra întregii Palestine. Cu toate acestea, când s-a întors la Ierusalim, călugării care erau de partea lui Dioscor s-au revoltat împotriva lui Iuvenalie, și doar cu ajutorul armatei imperiale a reușit să-și reia poziția.

Casetă de succesiune:
Iuvenalie al Ierusalimului
Precedat de:
Pravlios 		Patriarh de Ierusalim
420-458 		Urmat de:
Anastasie I



Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iuvenalie_al_Ierusalimului&oldid=45588”