Iustin Popovici: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Legături externe)
m (În alte limbi: cheie de sortare)
 
(Nu s-au afișat 18 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
 
 
[[Image:StJustinPopovich.jpg|thumb|right|Sfântul Justin (Popovici) de Ćelije (1894-1979)]]
 
[[Image:StJustinPopovich.jpg|thumb|right|Sfântul Justin (Popovici) de Ćelije (1894-1979)]]
Cuviosul '''Iustin de Ćelije''' (cunoscut și ca Iustin Popovici; în chirilica sârbă, Јустин Поповић)  (1894-1979) a fost [[teolog]], campion, scriitor, critic al vieții pragmatice bisericești, filozof și [[arhimandrit]] al [[mănăstire|mănăstirii]] Ćelije, aflată aproape de Valjevo. A fost proslăvit oficial de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe pe [[2 mai]] 2010 și este pomenit în fiecare an pe [[1 iunie]].
+
Cuviosul '''Iustin din Ćelije''' (cunoscut și ca Iustin Popovici; în chirilica sârbă, Јустин Поповић)  (1894-1979) a fost [[teolog]], apologet, scriitor, critic al vieții pragmatice bisericești, filozof și [[arhimandrit]] al [[mănăstire|mănăstirii]] Ćelije, aflată aproape de Valjevo. A fost proslăvit oficial de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe pe [[2 mai]] 2010 și este pomenit în fiecare an pe [[1 iunie]].
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Saint Justin was born to pious and God-fearing parents, [[Protopresbyter|Proto]] Spyridon and [[presbytera|Protinica]] Anastasia Popović, in Vranje, South Serbia, on the [[Annunciation|Feast of Annunciation]], [[March 25]], 1894 (April 7 by the [[New Calendar]]). At [[baptism]], he was given the name ''Blagoje'', after the Feast of the Annunciation (''Blagovest'' means ''Annunciation'' or ''Good News''). He was born into a priestly family, as seven previous generations of the Popovices (Popović in Serbian actually means "family or a son of a [[priest]]") were headed by priests.  
+
Sfântul Iustin s-a născut din părinții evalvioși și cu frică de Dumnezeu, [[protopop]]ul Spiridon și [[preoteasă|preoteasa]] Anastasia Popović, în Vranje, sudul Serbiei, de [[Bunavestire|sărbătoarea Buneivestiri]], 25 martie 1894 (după calendarul „vechi” - [[7 aprilie]] după calendarul „nou”). La [[botez]], i s-a dat numele ''Blagoje'', după sărbătoarea Buneivestiri (''Blagovest'' înseamnă ''Bunavestire'' sau ''Veste bună''). S-a născut într-o familie preoțească, precum șapte generații anterioare de Popovici (Popović înseamnă de fapt în sârbă „familie sau fiul unui [[preot]]) au fost conduse de preoți.  
  
Blagoje Popović completed the nine-years' studies at the Theological Faculty St. Sava in Belgrade in 1914. In the early twentieth century the School of St. Sava in Belgrade was renowned throughout the Orthodox world as a holy place of extreme [[asceticism]] as well as of a high quality of scholarship. Some of the well-known professors included the [[rector]], Fr. Domentian; Professor Fr. [[Dositej of Zagreb|Dositej]], later a [[martyr]]; and Dr. Atanasije Popović ; and the great ecclesiastical composer, Stevan Mokranjac. Yet one professor stood head and shoulders above the rest: the then [[Hieromonk]] [[Nikolai Velimirovic|Nikolai Velimirović]], Ph.D., the single most influential person in Fr. Justin's life.
+
Blagoje Popović a terminat studii ce au durat nouă ani la facultatea teologică Sf. Sava din Belgrad în 1914. La începutul secolului XX, școala Sf. Sava din Belgrad era renumită în lumea ortodoxă ca un loc sfânt cu [[asceză]] extremă, precum și cu o mare calitate a învățăturii. Unii dintre cei mai binecunoscuți profesori erau [[rector]]ul. Părintele Domentian; Părintele profesor [[Dositei de Zagreb|Dositei]], mai târziu [[mucenic]]; și Dr. Atanasije Popović; precum și marele compozitor bisericesc, Stevan Mokranjac. Cu toate acestea, un profesor stătea cap și umeri deasupra celorlalți: [[ieromonah]]ul de mai târziu [[Nicolae Velimirovici]], Ph.D., cea mai influentă persoană din viața Părintelui Iustin.  
  
During the early part of World War I, in autumn of 1914, Blagoje served as a student nurse primarily in South Serbia—Skadar, Niš, Kosovo, etc.  Unfortunately, while in this capacity, he contracted typhus during the winter of 1914 and had to spend over a month in a hospital in Niš. On [[January 8]], 1915, he resumed his duties sharing the destiny of the Serbian army, he passed a path of Golgotha from Peć to Skadar (along which 100,000 Serbian soldiers died) where on [[January 1]], 1916, he entered the [[monasticism|monastic order]] in the Orthodox [[cathedral]] of Skadar, and took the name of St. Justin, after the great Christian philosopher and [[martyr]] for Christ, St. [[Justin Martyr|Justin the Philosopher]].  
+
În timpul primei părți a Primului Război Mondial, în toamna anului 1914, Blagoje a slujit ca student îngrijitor, inițial în sudul Serbiei—Skadar, Niš, Kosovo, etc.  Din păcate, când avea aceasta sarcină, a contractat tifus în timpul iernii anului 1914 și a petrecut mai mult de o lună într-un spital din Niš. Pe [[8 ianuarie]] 1915, a reînceput a-și face datoria contribuind la destinul armatei sârbe. A avut un drum de Golgotă de la Peć la Skadar (de-a lungul căruia au murit 100,000 de sârbi), unde pe [[1 ianuarie]] 1916 a intrat în [[monahism|ordinul monahal]] al [[catedrală|catedralei]] ortodoxe din Skadar și a luat numele [[Iustin Martirul|Sf. Iustin Martirul și Filozoful]], care a fost un mare filozof creștin și [[mucenic]] pentru Hristos.  
  
Shortly after becoming a [[monk]], Father Justin, along with several other students, traveled to Petrograd, Russia, to begin a year's study in the Orthodox [[seminary]] there. It was here the young [[monk]] Justin first dedicated himself more fully to Orthodoxy and the monastic way. He learned of the great ascetics of Russia: St. [[Anthony the Great]] and St. [[Theodosius of the Kiev Caves]] in Kiev, St. [[Seraphim of Sarov|Seraphim Sarovsky]], St. [[Sergius of Radonezh]], St. [[John of Kronstadt]], and others.
+
La puțin timp după ce a devenit [[monah]], Părintele Iustin, împreună cu alți studenți, a călătorit la Petrograd, Rusia, pentru a începe anul de studiu la [[seminar]]ul ortodox de acolo. Acolo tânărul monah Iustin s-a dedicat mai deplin ortodoxiei și vieții monahale. A învățat de la marii asceții ai Rusiei: Sf. [[Antonie cel Mare]] și Sf. [[Teodosie al Peșterilor Kievului]], Sf. [[Serafim de Sarov]], Sf. [[Serghie de Radonej]], Sf. [[Ioan de Kronștadt]] și alții.
  
After his year's study and sojourn in Russia, Fr. Justin Popović entered, by the prompting of his older colleague, Fr. Nikolai Velimirovich [[Nikolai Velimirovic|later Bishop Nikolaj]], the Theological School in Oxford, England. Justin attended the studies of theology at Oxford in the period 1916-1919, but his doctor's thesis under the title "Filozofija i religija F.M.Dostojevskog" (''The Philosophy and Religion of [[Fyodor Dostoevsky|F.M. Dostoevsky]]'') was not accepted<!-- "due to radical criticism of the Western humanism, rationalism, [[Roman Catholic Church|Roman-Catholicism]], and anthropocentrism" was this in the paper, or the background of his critics? --->.  
+
După anul său de studiu și sejurul său în Rusia, Părintele Iustin Popović a intrat, la îndemnul vechiului său coleg, Părintele Nicolae Velimirovici, [[Nicolae Velimirovici|episcopul Nicolae de mai târziu]], la Școala Teologică din Oxford, Anglia. Iustin a studiat teologia la Oxford în perioada 1916-1919, dar teza sa de doctor cu titlul "Filozofija i religija F.M.Dostojevskog" (''Filozofia și religia lui [[Feodor Dostoevski|F.M. Dostoevski]]'') n-a fost acceptată<!-- "due to radical criticism of the Western humanism, rationalism, [[Roman Catholic Church|Roman-Catholicism]], and anthropocentrism" was this in the paper, or the background of his critics? --->.  
  
In 1923, Fr. Justin became the editor of the Orthodox journal ''The Christian Life''; and in this journal appeared his first doctoral dissertation, "The Philosophy and Religion of Dostoevsky," for which he was persecuted at Oxford. Together with his fellow colleagues from the Oxford University he has edited the periodical ''The Christian Life'' for twenty years.
+
În 1923, Părintele Iustin a devenit redactor al ziarului ortodox ''Viața creștină''; iar în acest ziar a apărut prima sa teză de doctorat, „Filozofia și religia lui Dostoievski”, prntru care a fost persecutat Oxford. Împreună cu colegii săi compatrioți de la Universitatea Oxford a redactat publicația periodică ''Viața creștină'' timp de douăzeci de ani.
  
In 1926 he was promoted to the title of the Doctor of Theology at the Faculty of Theology, University in Athens (his dissertation being "Problem ličnosti i saznanja po Sv. Makariju Egipatskom", ''The Problem of Personality and Cognition According to St. Macarius of Egypt''). For his course on the ''Lives of the Saints'', Justin began to translate into Serbian the ''Lives of the Saints'' from the Greek, Syriac, and Slavonic sources, as well as numerous minor works of the [[Church Fathers|Fathers]]&mdash;[[homily|homilies]] of Ss. [[John Chrysostom]], [[Macarius the Great|Macarius]], and [[Isaac of Syria]]. He also wrote an exquisite book, ''The Theory of Knowledge According to St. Isaac''.  
+
În 1926, i s-a acordat titlul de doctor în teologie la Facultatea de Teologie, Universitatea din Atena (teza sa fiind „Problem ličnosti i saznanja po Sv. Makariju Egipatskom”, ''Problema personalității și cunoașterii după Sf. Macarie Egipteanul''). Pentru cursul său despre ''Viețile sfinților'', Iustin a început să traducă în sârbă ''Viețile sfinților'' din surse grecești, siriace și slavone, precum și lucrări minore ale [[Părinții Bisericii|Părinților]]&mdash;[[predică|predicile]] Sfinților [[Ioan Gură de Aur]], [[Macarie cel Mare|Macarie]] și [[Isaac Sirul]]. De asemenea a scris o carte excelentă, ''Teoria și cunoașterea după Sf. Isaac''.  
  
From 1930 until 1932 after a stint as Professor in the Theological Academy of Ss. [[Cyril and Methodius]] in Prizren, he was an associate and escort of Bp. Joseph (Cvijovich) of Bitola in reorganizing the Church of the Carpatho-Russians in Czechoslovakia. This area had been besieged by those espousing [[Uniate|Uniatism]], where previously [[convert]]ed Christians of these regions started their conversion back into Orthodoxy.  
+
Din 1930 până în 1932, după ce a fost profesor la Academia Teologică Sf. [[Chiril și Metodie]] din Prizren, a devenit asociat și însoțitor al episcopului Iosif (Cvijovici) de Bitola în reorganizarea Bisericii carpato-rușilor din Cehoslovacia. Această zonă fusese împresurată de cei care promovau [[greco-catolicism]]ul, unde creștinii convertiți anterior în aceste regiuni, au început convertirea înapoi la ortodoxie.
  
Fr. Dr. Justin was chosen, in 1934, as Professor of [[Dogmatics]] at the Theological Faculty of St. Sava in Belgrade. As the professor at the University of Belgrade he was one of the founders (1938) of ''the Serbian Philosophical Society'' along with a number of noted intellectuals of Belgrade.  
+
Părintele Dr. Iustin a fost ales, în 1934, profesor de [[Dogmatică]] la Facultatea Teologică Sf. Sava din Belgrad. Ca profesor la Universitatea din Belgrad a fost unul dinttre fondatorii (1938) ''Societății Filozofice Sârbe'' împreună cu un număr de intelectuali notabili din Belgrad.  
  
He was also the professor of Dogmatics at the [http://www.bfspc.bg.ac.yu Faculty of Orthodox Theology of the University of Belgrade] from 1934 until 1941, until the World War II. In 1945, within the perspective of the newly established communist and atheistic regime, the likes of a zealous Christian such as St. Justin, who was now beginning to convert the intellectuals to faith in [[Jesus Christ]], had no place. Considered ineligible by the Communist party, together with a few fellow professors, he was ousted from the Faculty in 1945. As an ecclesiastical person and clergyman St. Justin spent 31 years in the Monastery Ćelije under the continuous surveillance of the Communist Party police.  
+
A fost de asemenea profesor de Dogmatică la [http://www.bfspc.bg.ac.yu Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Universitatea din Belgrad] din 1934 până în 1941, până la Al Doilea Război Mondial. În 1945, în perspectiva regimului comunist și ateu de curând stabilit, creștinii zeloși  ca Sf. Iustin, care a început să convertească intelectualii la credința în [[Iisus Hristos]], nu-și puteau efectua misiunea. Considerat inapt de partidul comunist, împreună cu puțini colegi profesori, a fost dat afară din facultate în 1945. Ca o persoană bisericească și cleric, Sf. Iustin a petrecut 31 ani în mănăstirea Ćelije sub supravegherea continuă a poliției Partidului Comunist.  
  
Saint Justin of Ćelije fell asleep in the Lord on [[March 25]], 1979, on his birthday, the Feast of the Annunciation (April 7 by the [[New Calendar]]).
+
Sfântul Iustin Ćelije a adormit în Domnul pe [[25 martie]] 1979, de ziua sa de naștere, sărbătoarea Buneivestiri (după calendarul „vechi” - [[7 aprilie]] după calendarul „nou”).
  
 
==Imnuri==
 
==Imnuri==
  
'''Apolytikion in Tone One'''
+
'''Troparul, gras 4'''
  
Let us honor with splendor the divinely inspired theologian, the wise Serb Justin, who by the scythe of the Holy Spirit hath thrashed the error of atheism and the insolence of the Latins, being a mystic of the God-man and lover of piety, crying out: Glory to Christ Who hath glorified thee, glory to Him Who hath crowned thee, glory to Him Who hath rendered thee a luminary to those who are in a state of darkness.
+
Duceaţa Ortodoxiei şi nectarule cel dumnezeiesc, Fericite Părinte, tu te reverşi în inimile celor credincioşi din bleşug. Căci prin viaţa şi învăţăturile tale te-ai arătat pe tine ca pe o carte vie a Duhului, Prea Înţelepte Iustine. De aceea roagă-te lui Hristos, Cuvântului, ca Acesta să locuiască în cei care te cinstesc pe tine.
  
'''Kontakion in Tone One'''
+
==Citate==
 +
''„Din unica şi nedespărţita Biserică a lui Hristos, în diferite timpuri, s-au desprins şi s-au tăiat ereticii şi schismaticii, care au şi încetat să fie mădulare ale Bisericii. Unii ca aceştia au fost romano-catolicii şi protestanţii şi uniaţii cu tot restul legiunilor eretice şi schismatice. Ecumenismul e numele de obşte pentru toate pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el se află inima tuturor umanismelor europene cu papismul în frunte, iar toate aceste pseudo-creştinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva decât erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obşte este acela de “pan-erezie” ([[erezie]] universală). De ce? Fiindcă în cursul istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale Dumnezeului-Om Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeul-Om în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este “legiune”.”''
 +
 
 +
''„Eu, pentru păzirea Sfintelor [[Canon|Canoane]], sunt gata să-mi sacrific viaţa, dar, în acelaşi timp, pentru mântuirea unui om, sacrific toate canoanele.”''
 +
 
 +
''„Aş fi cârtit împotriva lui [[Dumnezeu]] că m-a facut om, dacă n-ar fi trăit [[Iisus Hristos|Hristos]] pe pământ.”''
  
We proclaim to the faithful the inexhaustible fount conveying the Orthodox doctrines, and an angel-like man full of divine zeal, the divine Justin, the offspring of the Serbs, who by his sound teachings and writings hath strengthened the faith of all in the Lord.
+
''„<nowiki>[</nowiki>[[Nicolae Velimirovici]] e] cel mai mare sârb după [[Sava al Serbiei|Sfântul Sava]].”''
  
==Citate==
+
''„Nu există nimic mai îngrozitor decât o veșnicie fără Hristos. Aș prefera să fiu într-un iad în care este Hristos decât într-un rai care nu-l are pe Hristos.”''
"In Christianity truth is not a philosophical concept nor is it a theory, a teaching, or a system, but rather, it is the living theanthropic hypostasis—the historical Jesus Christ (John 14:6). Before Christ men could only conjecture about the Truth since they did not possess it. With Christ as the incarnate divine Logos the eternally complete divine Truth enters into the world. For this reason the Gospel says: "Truth came by Jesus Christ" (John 1:17)."
 
  
==Bibliografie selectată==  
+
==Literatură selectată==  
* "The Philosophy and Religion of F.M. Dostoevsky" (1923)
+
* „Filozofia și religia lui F. M. Dostoevski” (1923)
* "Dogmatics of the Orthodox Church", I-III (1932, 1935, 1980)
+
* „Dogmatica în Biserica Ortodoxă”, I-III (1932, 1935, 1980)
* "The Progress in the Death Mill" (1933)
+
* „Progresul în fabrica morții” (1933)
* "The Foundations of Theology" (1939)
+
* „Bazele teologiei” (1939)
* "Dostoevsky on Europe and Slavism" (1940)
+
* „Dostoievski despre Europa și slavism” (1940)
* "Philosophical Abysses" (1957)
+
* „Abisuri filozofice” (1957)
* "The Man and the God-Man" (1969, in Greek)
+
* „Omul și Dumnezeul-om” (1969, în greacă)
* "Hagiographies of the Saints", I-XII (1972-1977)
+
* „Hagiografia sfinților”, I-XII (1972-1977)
* "The Orthodox Church and Ecumenism" (1974, in Greek and Serbian)
+
* „Biserica Ortodoxă și ecumenismul” (1974, în greacă și sârbă)
  
 
==Sursă==
 
==Sursă==
*[[w:Justin Popović|''Justin Popović'' on Wikipedia]]
+
*[[w:Justin Popović|''Iustin Popovici'' pe Wikipedia în engleză]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://www.spc.rs/eng/communique_holy_assembly_bishops_serbian_orthodox_church Communique from the Holy Assembly of Bishops of the Serbian Orthodox Church in Belgrade April 26-May 5, 2010], announcing the glorification of St Justin.
+
===În română===
* [http://www.fr-d-serfes.org/lives/stjustin.htm Life of Our Father Justin Archimandrite of Chelije] by the V. Rev. Protopresbyter Daniel Rogich
+
*[http://acvila30.ro/sfantul-iustin-popovici/ 14 iunie: PRAZNICUL SFÂNTULUI CUVIOS IUSTIN <nowiki>[POPOVICI]</nowiki> DE LA CELIE, NOUL TEOLOG]
* [http://www.orthodoxphotos.com/Holy_Fathers/St._Justin_Popovich/index.shtml Photos of Archimandrite Justin Popovich] (scroll down the page for thumbnail previews)
+
*[http://acvila30.ro/moastele-sfantului-iustin-popovici-vor-fi-exhumate-si-expuse-spre-inchinare/ Moaştele Sfântului Iustin Popovici vor fi exhumate şi expuse spre închinare]
 +
*[http://ziarullumina.ro/documentar/parintele-iustin-popovici-fost-trecut-randul-sfintilor Părintele Iustin Popovici a fost trecut în rândul sfinţilor]
 +
===În engleză===
 +
*[http://www.spc.rs/eng/communique_holy_assembly_bishops_serbian_orthodox_church Communique from the Holy Assembly of Bishops of the Serbian Orthodox Church in Belgrade April 26-May 5, 2010], anunțarea proslăvirii Sf. Iustin.
 +
* [http://www.fr-d-serfes.org/lives/stjustin.htm Life of Our Father Justin Archimandrite of Chelije] de V. Rev. protopopul Daniel Rogich
 +
* [http://www.orthodoxphotos.com/Holy_Fathers/St._Justin_Popovich/index.shtml Photos of Archimandrite Justin Popovich] (derulați în jos pagina)
 
*[http://archangelsbooks.com/articles/church/AttributesofChurch.asp The Attributes of the Church by Blessed Father Justin Popovich]
 
*[http://archangelsbooks.com/articles/church/AttributesofChurch.asp The Attributes of the Church by Blessed Father Justin Popovich]
 
*[http://www.saintdemetrios.pwp.blueyonder.co.uk/immortality.htm Condemned to Immortality: A meditation on the Resurrection]
 
*[http://www.saintdemetrios.pwp.blueyonder.co.uk/immortality.htm Condemned to Immortality: A meditation on the Resurrection]
Linia 62: Linia 70:
 
*[http://www.sv-luka.org/library/howtoread_jp.htm How to read the Bible and Why]
 
*[http://www.sv-luka.org/library/howtoread_jp.htm How to read the Bible and Why]
 
*[http://www.stjohndc.org/stjohndc/English/Feasts/Behead_Popovic.htm Homily on the Feast of the Beheading of St John, the Glorious Prophet, Forerunner and Baptist of the Lord]
 
*[http://www.stjohndc.org/stjohndc/English/Feasts/Behead_Popovic.htm Homily on the Feast of the Beheading of St John, the Glorious Prophet, Forerunner and Baptist of the Lord]
*[http://www.rocor.de/Bote/20021/html/02.htm Kommentar zum HI. Evangelium nach Matthãus] in German.
 
*[http://www.rastko.org.yu/bogoslovlje/jpopovic-zitije_save_ru.html Житие Св. Саввы] Life of St. Sava (in Russian)
 
  
 +
===În alte limbi===
 +
*[http://www.rocor.de/Bote/20021/html/02.htm Kommentar zum HI. Evangelium nach Matthãus] în germană.
 +
*[http://www.rastko.org.yu/bogoslovlje/jpopovic-zitije_save_ru.html Житие Св. Саввы] Viața Sf. Sava (în rusă)
 +
 +
{{DEFAULTSORT:Popovici, Iustin}}
 
[[Categorie:Preoți]]
 
[[Categorie:Preoți]]
 
[[Categorie:Scriitori moderni]]
 
[[Categorie:Scriitori moderni]]
 
[[Categorie:Monahi]]
 
[[Categorie:Monahi]]
[[Categorie:Sfinţi]]
+
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Sfinţi sârbi]]
+
[[Categorie:Sfinți sârbi]]
 
[[Categorie:Teologi]]
 
[[Categorie:Teologi]]
 
[[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]]
 
[[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]]
 +
 
[[en:Justin Popovich]]
 
[[en:Justin Popovich]]

Versiunea curentă din 12 septembrie 2016 09:25

Sfântul Justin (Popovici) de Ćelije (1894-1979)

Cuviosul Iustin din Ćelije (cunoscut și ca Iustin Popovici; în chirilica sârbă, Јустин Поповић) (1894-1979) a fost teolog, apologet, scriitor, critic al vieții pragmatice bisericești, filozof și arhimandrit al mănăstirii Ćelije, aflată aproape de Valjevo. A fost proslăvit oficial de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe pe 2 mai 2010 și este pomenit în fiecare an pe 1 iunie.

Viața

Sfântul Iustin s-a născut din părinții evalvioși și cu frică de Dumnezeu, protopopul Spiridon și preoteasa Anastasia Popović, în Vranje, sudul Serbiei, de sărbătoarea Buneivestiri, 25 martie 1894 (după calendarul „vechi” - 7 aprilie după calendarul „nou”). La botez, i s-a dat numele Blagoje, după sărbătoarea Buneivestiri (Blagovest înseamnă Bunavestire sau Veste bună). S-a născut într-o familie preoțească, precum șapte generații anterioare de Popovici (Popović înseamnă de fapt în sârbă „familie sau fiul unui preot”) au fost conduse de preoți.

Blagoje Popović a terminat studii ce au durat nouă ani la facultatea teologică Sf. Sava din Belgrad în 1914. La începutul secolului XX, școala Sf. Sava din Belgrad era renumită în lumea ortodoxă ca un loc sfânt cu asceză extremă, precum și cu o mare calitate a învățăturii. Unii dintre cei mai binecunoscuți profesori erau rectorul. Părintele Domentian; Părintele profesor Dositei, mai târziu mucenic; și Dr. Atanasije Popović; precum și marele compozitor bisericesc, Stevan Mokranjac. Cu toate acestea, un profesor stătea cap și umeri deasupra celorlalți: ieromonahul de mai târziu Nicolae Velimirovici, Ph.D., cea mai influentă persoană din viața Părintelui Iustin.

În timpul primei părți a Primului Război Mondial, în toamna anului 1914, Blagoje a slujit ca student îngrijitor, inițial în sudul Serbiei—Skadar, Niš, Kosovo, etc. Din păcate, când avea aceasta sarcină, a contractat tifus în timpul iernii anului 1914 și a petrecut mai mult de o lună într-un spital din Niš. Pe 8 ianuarie 1915, a reînceput a-și face datoria contribuind la destinul armatei sârbe. A avut un drum de Golgotă de la Peć la Skadar (de-a lungul căruia au murit 100,000 de sârbi), unde pe 1 ianuarie 1916 a intrat în ordinul monahal al catedralei ortodoxe din Skadar și a luat numele Sf. Iustin Martirul și Filozoful, care a fost un mare filozof creștin și mucenic pentru Hristos.

La puțin timp după ce a devenit monah, Părintele Iustin, împreună cu alți studenți, a călătorit la Petrograd, Rusia, pentru a începe anul de studiu la seminarul ortodox de acolo. Acolo tânărul monah Iustin s-a dedicat mai deplin ortodoxiei și vieții monahale. A învățat de la marii asceții ai Rusiei: Sf. Antonie cel Mare și Sf. Teodosie al Peșterilor Kievului, Sf. Serafim de Sarov, Sf. Serghie de Radonej, Sf. Ioan de Kronștadt și alții.

După anul său de studiu și sejurul său în Rusia, Părintele Iustin Popović a intrat, la îndemnul vechiului său coleg, Părintele Nicolae Velimirovici, episcopul Nicolae de mai târziu, la Școala Teologică din Oxford, Anglia. Iustin a studiat teologia la Oxford în perioada 1916-1919, dar teza sa de doctor cu titlul "Filozofija i religija F.M.Dostojevskog" (Filozofia și religia lui F.M. Dostoevski) n-a fost acceptată.

În 1923, Părintele Iustin a devenit redactor al ziarului ortodox Viața creștină; iar în acest ziar a apărut prima sa teză de doctorat, „Filozofia și religia lui Dostoievski”, prntru care a fost persecutat Oxford. Împreună cu colegii săi compatrioți de la Universitatea Oxford a redactat publicația periodică Viața creștină timp de douăzeci de ani.

În 1926, i s-a acordat titlul de doctor în teologie la Facultatea de Teologie, Universitatea din Atena (teza sa fiind „Problem ličnosti i saznanja po Sv. Makariju Egipatskom”, Problema personalității și cunoașterii după Sf. Macarie Egipteanul). Pentru cursul său despre Viețile sfinților, Iustin a început să traducă în sârbă Viețile sfinților din surse grecești, siriace și slavone, precum și lucrări minore ale Părințilorpredicile Sfinților Ioan Gură de Aur, Macarie și Isaac Sirul. De asemenea a scris o carte excelentă, Teoria și cunoașterea după Sf. Isaac.

Din 1930 până în 1932, după ce a fost profesor la Academia Teologică Sf. Chiril și Metodie din Prizren, a devenit asociat și însoțitor al episcopului Iosif (Cvijovici) de Bitola în reorganizarea Bisericii carpato-rușilor din Cehoslovacia. Această zonă fusese împresurată de cei care promovau greco-catolicismul, unde creștinii convertiți anterior în aceste regiuni, au început convertirea înapoi la ortodoxie.

Părintele Dr. Iustin a fost ales, în 1934, profesor de Dogmatică la Facultatea Teologică Sf. Sava din Belgrad. Ca profesor la Universitatea din Belgrad a fost unul dinttre fondatorii (1938) Societății Filozofice Sârbe împreună cu un număr de intelectuali notabili din Belgrad.

A fost de asemenea profesor de Dogmatică la Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Universitatea din Belgrad din 1934 până în 1941, până la Al Doilea Război Mondial. În 1945, în perspectiva regimului comunist și ateu de curând stabilit, creștinii zeloși ca Sf. Iustin, care a început să convertească intelectualii la credința în Iisus Hristos, nu-și puteau efectua misiunea. Considerat inapt de partidul comunist, împreună cu puțini colegi profesori, a fost dat afară din facultate în 1945. Ca o persoană bisericească și cleric, Sf. Iustin a petrecut 31 ani în mănăstirea Ćelije sub supravegherea continuă a poliției Partidului Comunist.

Sfântul Iustin Ćelije a adormit în Domnul pe 25 martie 1979, de ziua sa de naștere, sărbătoarea Buneivestiri (după calendarul „vechi” - 7 aprilie după calendarul „nou”).

Imnuri

Troparul, gras 4

Duceaţa Ortodoxiei şi nectarule cel dumnezeiesc, Fericite Părinte, tu te reverşi în inimile celor credincioşi din bleşug. Căci prin viaţa şi învăţăturile tale te-ai arătat pe tine ca pe o carte vie a Duhului, Prea Înţelepte Iustine. De aceea roagă-te lui Hristos, Cuvântului, ca Acesta să locuiască în cei care te cinstesc pe tine.

Citate

„Din unica şi nedespărţita Biserică a lui Hristos, în diferite timpuri, s-au desprins şi s-au tăiat ereticii şi schismaticii, care au şi încetat să fie mădulare ale Bisericii. Unii ca aceştia au fost romano-catolicii şi protestanţii şi uniaţii cu tot restul legiunilor eretice şi schismatice. Ecumenismul e numele de obşte pentru toate pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el se află inima tuturor umanismelor europene cu papismul în frunte, iar toate aceste pseudo-creştinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva decât erezie peste erezie. Numele lor evanghelic de obşte este acela de “pan-erezie” (erezie universală). De ce? Fiindcă în cursul istoriei, felurite erezii tăgăduiau sau denaturau anumite însuşiri ale Dumnezeului-Om Hristos, în timp ce ereziile acestea europene îndepărtează pe Dumnezeul-Om în întregime şi pun în locul Lui pe omul european. În această privinţă nu e nici o deosebire esenţială între papism, protestantism, ecumenism şi celelalte secte, al căror nume este “legiune”.”

„Eu, pentru păzirea Sfintelor Canoane, sunt gata să-mi sacrific viaţa, dar, în acelaşi timp, pentru mântuirea unui om, sacrific toate canoanele.”

„Aş fi cârtit împotriva lui Dumnezeu că m-a facut om, dacă n-ar fi trăit Hristos pe pământ.”

„[Nicolae Velimirovici e] cel mai mare sârb după Sfântul Sava.”

„Nu există nimic mai îngrozitor decât o veșnicie fără Hristos. Aș prefera să fiu într-un iad în care este Hristos decât într-un rai care nu-l are pe Hristos.”

Literatură selectată

  • „Filozofia și religia lui F. M. Dostoevski” (1923)
  • „Dogmatica în Biserica Ortodoxă”, I-III (1932, 1935, 1980)
  • „Progresul în fabrica morții” (1933)
  • „Bazele teologiei” (1939)
  • „Dostoievski despre Europa și slavism” (1940)
  • „Abisuri filozofice” (1957)
  • „Omul și Dumnezeul-om” (1969, în greacă)
  • „Hagiografia sfinților”, I-XII (1972-1977)
  • „Biserica Ortodoxă și ecumenismul” (1974, în greacă și sârbă)

Sursă

Legături externe

În română

În engleză

În alte limbi