'''Iubirea de arginţi''' este unul din cele şapte [[păcat]]e capitale. Ea poate duce la diverse răutăţi, [[furt]] ([[Iuda]] care fura din punga săracilor), vânzarea către duşmani (Dalila îl vinde pe Samson filistenilor, Iuda), [[uciderea|ucidere]] (oamenii neastâmpăraţi şi fără căpătâi tocmiţi de Abimelec pentru uciderea a 70 fraţi vitregi de-ai săi, posibili succesori la tron; unii bogaţi). Averea mare aduce după sine [[invidia|pizma]] şi [[blestem]]ele celorlalţi iar în propria familie [[cearta|ceartă]], tulburare sau chiar [[ura|ură]], ea ascunzând în general multe suprize. Ea duce în cazul multora la rătăcirea de la [[credinţă]], cei stăpâniti de ea ajungând străpunşi de o mulţime de chinuri. Au facut excepţie [[Iov]] (greu-încercatul Iov), [[Iosif]]din Arimatea (ucenic al lui [[Iisus]] dar pe ascuns, de frica iudeilor, sfetnic de vază al Soborului, care l-a uns şi l-a îngropat pe Isus în propriul său mormânt săpat în stâncă, împreună cu Nicodim), [[Nicodim]] ([[fariseu]], fruntaş al iudeilor, ,,învăţător al lui Israel”este acela care este iniţiat de Iisus în taina botezului şi acela care se opune judecaţii răutăcioase şi premature făcută de [[farisei]] chiar înainte de judecata propriu-zisă). Bogaţii au datoria să nu se [[mândria|semeţească]], să nu-şi lipească inima de averi şi să nu-şi pună [[nădejdea]] în bogăţia cea nestatornică, ci în [[Dumnezeul]] cel viu, să fie [[mila|darnici]] şi cu inima largă, îmbogăţindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnică]].