Istoria Bisericii Ortodoxe Române (cronologie): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Perioada fanariotă (1711/1716-1821): completari, dupa Pacurariu)
m (Moldova: leg. int.)
(Nu s-au afișat 34 de versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Format:Incomplet}}
+
'''Istoria Bisericii''' este o parte importantă a înțelegerii [[credința|credinței]] creștine ortodoxe. Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor față de tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit și propovăduit adevărul lui [[Iisus Hristos]] lumii, cu aceia care au ajutat la formularea și exprimarea formulelor și cultului de credință, și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică [[Sfânta Tradiție]] a Bisericii Ortodoxe.
'''Istoria Bisericii''' este o parte importantă a înţelegerii [[credinţa|credinţei]] creştine ortodoxe. Creştinii ortodocşi se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor faţă de tradiţia Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit şi propovăduit adevărul lui [[Iisus Hristos]] lumii, cu aceia care au ajutat la formularea şi exprimarea formulelor şi cultului de credinţă, şi cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică [[Sfânta Tradiţie]] a Bisericii Ortodoxe.
 
  
Cronologia de mai jos îşi propune să redea '''''istoria creştinismului în spaţiul actualmente românesc din perioada apostolică şi până în prezent'''''. Istoria creştinismului pe acest teritoriu este cea a unui spaţiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei şi în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populaţii etnic, lingvistic şi cultural diferite. Denumirea articolului de '''Istoria Bisericii Ortodoxe Române''' ilustrează însă situaţia politică şi statutul jurisdicţional actual al acestui spaţiu, reunit într-un singur stat naţional şi cu o Biserică Ortodoxă autocefală şi unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbeşte aşadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în acelaşi sens în care sunt consideraţi ca [[Sinaxar al Sfinţilor Români|sfinţi români]] toţi sfinţii care au trăit sau petrecut o vreme în spaţiul românesc.
+
Cronologia de mai jos își propune să redea '''''istoria creștinismului în spațiul actualmente românesc din perioada apostolică și până în prezent'''''. Istoria creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populații etnic, lingvistic și cultural diferite. Denumirea articolului de '''Istoria Bisericii Ortodoxe Române''' ilustrează însă situația politică și statutul jurisdicțional actual al acestui spațiu, reunit într-un singur stat național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în același sens în care sunt considerați ca [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]] toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spațiul românesc.
  
 
==Perioada apostolică (33-100)==
 
==Perioada apostolică (33-100)==
 +
*60-63 : Conform [[tradiție]]i, sfântul [[Apostol]] [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Andrei]], propovăduiește [[Evanghelia]] la Tomis și în Sciția Minor (Dobrogea)
  
 
==Perioada pre-niceeană (100-325)==
 
==Perioada pre-niceeană (100-325)==
  
*290, [[8 iulie]] – Sf. [[Epictet şi Astion din Halmyris|Epictet preotul şi Astion monahul]], originari din Asia Mică, probabil din provincia Frigia, primesc mucenicia în cetatea Halmyris, în Dobrogea de azi, în vremea [[Persecuţii împotriva creştinilor|persecuţiilor]] lui [[Diocleţian]].
+
*290, [[8 iulie]] – Sf. [[Epictet și Astion din Halmyris|Epictet preotul și Astion monahul]], originari din Asia Mică, probabil din provincia Frigia, primesc mucenicia în cetatea Halmyris, în Dobrogea de azi, în vremea [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuțiilor]] lui [[Dioclețian]].
  
*~290-300 – [[Evanghelicus al Tomisului|Evanghelicus]], originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanţa).  
+
*~290-300 – [[Evanghelicus al Tomisului|Evanghelicus]], originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanța).  
  
*298 - [[Mucenic]]ia fraţilor [[Pasicrat şi Valentin]], cărora li s-au tăiat capetele în Durostorum, (azi Silistra, în Bulgaria), în ziua de 28 aprilie, a lui [[Iuliu Veteranul din Durostor|Iuliu Veteranul]] în [[27 mai]], a lui [[Nicandru şi Marcian]] în [[8 iunie]], şi a lui [[Isihie de la Durostor]] în [[15 iunie]], tot în Durostorum.
+
*298 - [[Mucenic]]ia fraților [[Pasicrat și Valentin]], cărora li s-au tăiat capetele în Durostorum, (azi Silistra, în Bulgaria), în ziua de 28 aprilie, a lui [[Iuliu Veteranul din Durostor|Iuliu Veteranul]] în [[27 mai]], a lui [[Nicandru și Marcian]] în [[8 iunie]], și a lui [[Isihie de la Durostor]] în [[15 iunie]], tot în Durostorum.
  
*~300-~304 – [[Efrem al Tomisului|Efrem]], ucenic al Sf. Hermon al Ierusalimului (300-314) propovăduieşte creştinismul la Gurile Dunării şi în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primeşte mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea [[Persecuţii împotriva creştinilor|Marii Persecuţii]].
+
*~300-~304 – [[Efrem al Tomisului|Efrem]], ucenic al Sf. Hermon al Ierusalimului (300-314) propovăduiește creștinismul la Gurile Dunării și în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primește mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea [[Persecuții împotriva creștinilor|Marii Persecuții]].
  
*~304-~323 – [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Tit]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primeşte mucenicia într-o zi de [[15 septembrie]]. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Gordian]], care primeşte mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiţiei într-o zi de [[13 septembrie]].
+
*304, [[26 martie]] [[Montanus și Maxima din Singidunum|Preotul Montanus din Singidunum și soția sa Maxima]] primesc cununile muceniciei, în cetatea Sirmium, în zilele împăratului [[Dioclețian]].
  
*303-304 sau 319-321 – Mucenicia sfinţilor [[Zotic, Atal, Camasis şi Filip]] şi a celor dimpreună cu dânşii, ale căror moaşte au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculiţel, în timpul persecuţiilor din vremea lui Diocleţian şi Licinius.
+
*~304-~323 – [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Tit]] devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primește mucenicia într-o zi de [[15 septembrie]]. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul [[Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului|Gordian]], care primește mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiției într-o zi de [[13 septembrie]].
 +
 
 +
*303-304 sau 319-321 – Mucenicia sfinților [[Zotic, Atal, Camasis și Filip]] și a celor dimpreună cu dânșii, ale căror moaște au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculițel, în timpul persecuțiilor din vremea lui Dioclețian și Licinius.
 +
 
 +
*306 - În timpul împăratului Galerius a fost executat Sfântul [[Lup din Novae]], probabil de origine dacă. Acesta era un discipol al Sfântului [[Dimitrie, izvorâtorul de mir|Dimitrie]], executat la Salonic în același an.
  
 
*În anii 320 sursele înregistrează un episcop misionar foarte activ în Dacia Pontică.
 
*În anii 320 sursele înregistrează un episcop misionar foarte activ în Dacia Pontică.
Linia 24: Linia 28:
 
==Perioada niceeană (325-451)==
 
==Perioada niceeană (325-451)==
  
*325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea şi Teofil al Goţiei, la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] participă şi un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea şi un episcop din Dacia.
+
* 325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea și Teofil al Goției, la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] participă și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea și un episcop din Dacia.
*~348-350 - Preotul capadocian [[Sansala şi Eutihie din Dacia|Eutihie]] propovăduieşte pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. [[Vasile cel Mare]].
+
*~348-350 Preotul capadocian [[Sansala și Eutihie din Dacia|Eutihie]] propovăduiește pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. [[Vasile cel Mare]].
*~360- [[25 ianuarie]] 380 sau 381 - Păstoria Sf. [[Bretanion al Tomisului|Bretanion]] la Tomis; apărător al credinţei mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu [[arianism|arienii]]. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui [[Sozomen]] şi [[Teodoret din Cir]].
+
*~360-[[25 ianuarie]] 380 sau 381 Păstoria Sf. [[Bretanion al Tomisului|Bretanion]] la Tomis; apărător al credinței mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu [[arianism|arienii]]. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui [[Sozomen]] și [[Teodoret din Cir]].
*372, [[12 aprilie]] – mucenicia Sf. [[Sava de la Buzău|Sava Gotul]]; tot atunci este prins şi chinuit pentru Hristos preotul [[Sansala şi Eutihie din Dacia|Sansala]], dar este eliberat şi va trece la Domnul cu pace spre sfârşitul secolului al IV-lea; [[15 septembrie]] - mucenicia Sf. [[Nichita Daco-romanul|Nichita]].
+
* 372, [[12 aprilie]] – mucenicia Sf. [[Sava de la Buzău|Sava Gotul]]; tot atunci este prins și chinuit pentru Hristos preotul [[Sansala și Eutihie din Dacia|Sansala]], dar este eliberat și va trece la Domnul cu pace spre sfârșitul secolului al IV-lea; [[15 septembrie]] - mucenicia Sf. [[Nichita Daco-Romanul|Nichita]].
*~380-390 Păstoria episcopului [[Gherontie al Tomisului|Gherontie]] (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creştinismului şi dezvoltarea vieţii monahale în Dacia Pontică.
+
*~380-390 Păstoria episcopului [[Gherontie al Tomisului|Gherontie]] (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creștinismului și dezvoltarea vieții monahale în Dacia Pontică.
*381 – [[Sinodul II Ecumenic]] de la [[Constantinopol]].  
+
* 381 – [[Sinodul II Ecumenic]] de la [[Constantinopol]].  
*~390 - Sf. [[Teotim al Tomisului|Teotim]] urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de [[Ieronim|Fericitul Ieronim]], de Sozomen şi de alţii. Prăznuit pe [[20 aprilie]].
+
*~390 Sf. [[Teotim al Tomisului|Teotim]] urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de [[Ieronim|Fericitul Ieronim]], de Sozomen și de alții. Prăznuit pe [[20 aprilie]].
*~415 Cuviosul [[Gherman din Dobrogea|Gherman]] din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 şi 415.
+
*~415 Cuviosul [[Gherman din Dobrogea|Gherman]] din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 și 415.
*~435 Sf. [[Ioan Casian]], originar din Dobrogea, decedat la Massilia, (azi Marsilia, Franţa).
+
*~435 Sf. [[Ioan Casian]], originar din Dobrogea, decedat la Massilia (azi Marsilia, Franța).
  
 
==Perioada bizantină (451-1300)==
 
==Perioada bizantină (451-1300)==
 
*431 - [[Sinodul III Ecumenic]] de la Efes.
 
*431 - [[Sinodul III Ecumenic]] de la Efes.
 
*451 – [[Sinodul IV Ecumenic]] de la Calcedon.
 
*451 – [[Sinodul IV Ecumenic]] de la Calcedon.
*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din Sciţia Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Naşterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât şi în [[calendarul gregorian]]
+
*470-545 [[Cuvios]]ul [[Dionisie cel Smerit|Dionisie Exiguul]], [[teolog]] originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la [[Nașterea Domnului]], sistem de numărare utilizat atât în [[calendarul iulian]] cât și în [[calendarul gregorian]]
 
*553 – [[Sinodul V Ecumenic]] de la Constantinopol
 
*553 – [[Sinodul V Ecumenic]] de la Constantinopol
 
*660-692 – [[Sinodul VI Ecumenic]] de la Constantinopol.
 
*660-692 – [[Sinodul VI Ecumenic]] de la Constantinopol.
 
*787 – [[Sinodul VII Ecumenic]] de la Niceea.
 
*787 – [[Sinodul VII Ecumenic]] de la Niceea.
*sec. IX-X – informaţii despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad şi Menumorut.
+
*814 - Slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor din Bulgaria, afectând probabil și spațiul creștin românesc<ref>Florin Curta, Southeastern Europe in the Middle Ages, Cambridge University Press, Pag.xv, 978-0-521-89452-4 </ref>
*1002 – Informaţii despre viaţa creştină din localitatea Morisena (Cenad)
+
*sec. IX-X – informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
*1020 – Menţiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.
+
*1002 – Informații despre viața creștină din localitatea Morisena (Cenad)
*1205 – Menţiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moşiile cneazului Bâlea”.
+
*1020 – Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.
*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informaţii despre organizarea bisericească de la sud de Carpaţi.
+
*1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.
*1247 – Diploma acordată [[w: Knights_Hospitaller|cavalerilor ioaniţi]] de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formaţiuni prestatale româneşti şi organizarea bisericească de la sud de Carpaţi<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925</ref>.
+
*1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informații despre organizarea bisericească de la sud de Carpați.
 +
*1247 – Diploma acordată [[w: Knights_Hospitaller|cavalerilor ioaniți]] de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formațiuni prestatale românești și organizarea bisericească de la sud de Carpați<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref>.
  
==Perioada domniilor pământene în Ţările Române (~1300-1711)==
+
==Perioada domniilor pământene în Țările Române (~1300-1711)==
  
===Ţara Românească===
+
===Țara Românească===
*cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Ţara Românească.
+
*cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Țara Românească.
*1330 – Independenţa Ţării Româneşti după bătălia de la Posada.
+
*1330 – Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.
*1352-1364 - Domnia lui Nicolae Alexandru al Ţării Româneşti.
+
*1352-1364 - Domnia lui [[Nicolae Alexandru]] al Țării Românești.
*1359 - Recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>.  
+
*1359 - Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], avându-l ca [[mitropolit]] pe Sf. [[Ierarh]] [[Iachint de Vicina|Iachint]]<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>.  
*1386-1418 – Domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească.
+
*1386-1418 – Domnia lui [[Mircea cel Bătrân]] în Țara Românească.
*1392 - [[Monah]]ul [[Filotei]] întemeiază astfel prima şcoală de caligrafi şi copişti din Ţara Românească, la [[Mănăstirea Cozia]], [[ctitor]]ia lui Mircea cel Bătrân.
+
*1392 - [[Monah]]ul [[Filotei]] întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la [[Mănăstirea Cozia]], [[ctitor]]ia lui Mircea cel Bătrân.
*1406, [[26 decembrie]] – trecerea la Domnul a Sf. [[Nicodim de la Tismana]], reorganizator al vieţii monahale în Ţara Românească.
+
*1406, [[26 decembrie]] – trecerea la Domnul a Sf. [[Nicodim de la Tismana]], reorganizator al vieții monahale în Țara Românească.
*1495-1508 – Domnia lui Radu cel Mare al Ţării Româneşti.
+
*1495-1508 – Domnia lui Radu cel Mare al Țării Românești.
*cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Ţara Românească. Înfiinţarea episcopiilor Râmnicului şi Buzăului.
+
*cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Țara Românească. Înființarea episcopiilor Râmnicului și Buzăului.
*1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Ţărilor Române.
+
*1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române.
*1508, [[11 august]] – trecerea la Domnul a Sfântului [[Nifon II al Constantinopolului|Nifon]], Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit şi în Ţara Românească.
+
*1508, [[11 august]] – trecerea la Domnul a Sfântului [[Nifon II al Constantinopolului|Nifon]], Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit și în Țara Românească.
*1512-1521 – Domnia Binecredinciosului [[Neagoe Basarab]] al Ţării Româneşti.
+
*1512-1521 – Domnia Binecredinciosului [[Neagoe Basarab]] al Țării Românești.
*1516, [[18 ianuarie]] – trecerea la Domnul a Sf. Sfinţitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.
+
*1516, [[18 ianuarie]] – trecerea la Domnul a Sf. Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.
*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de Argeş|Mănăstirii Curtea de Argeş]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenţi, în afară de Neagoe Basarab şi familia sa, curtenii şi boierii ţării, precum şi Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoţit de un mare sobor: toţi [[arhimandrit|arhimandriţii]] şi [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos şi tot clerul din Ţara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. Deasemenea, a fost de faţă mulţime de popor venit din aproape toate colţurile ţării.
+
*1517, [[15 august]] - [[Târnosire]]a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]. Conform descrierii lui ''Gavriil Protul'' de la [[Muntele Athos]], la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt - [[Patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului - însoțit de un mare sobor: toți [[arhimandrit|arhimandriții]] și [[egumen]]ii mănăstirilor din Muntele Athos și tot clerul din Țara Românească, în frunte cu [[Mitropolit]]ul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării.
*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeş la Târgovişte.
+
*1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeș la Târgoviște.
*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul]] în Ţara Românească, apoi (din 1600) şi în Moldova şi Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri româneşti către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din Bucureşti înoită şi înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curţii sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl aminteşte încă”<ref name="Iorga"/>.
+
*1588 - [[Radu Șerban]], viitor Domn al Țării Românești, rezidește din temelii [[Mănăstirea Comana]], ctitorie de la 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet.
*1613-1620 - [[Chiril Lucaris]], [[Listă a patriarhilor Alexandriei|Patriarh al Alexandriei]] şi viitor [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh al Constantinopolului]], vizitează de mai multe ori ţările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Ţării Româneşti şi al Moldovei, „''ţinând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Ţara Românească, atacând pe catolici în credinţa lor despre purcederea [[Sfântul Duh|Sfântului Duh]] şi Purgatoriu''”. Cronicarul Miron Costin scria: „''Radu-Vodă puse preoţimea acestei ţeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol''”<ref name="Iorga"/>.
+
*1593-1601 – Domnia lui [[Mihai Viteazul]] în Țara Românească, apoi (din 1600) și în Moldova și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] „biserica din București înoită și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curții sale, biserica al cării nume, [[Mănăstirea Mihai Vodă|Mihai Vodă]], îl amintește încă”<ref name="Iorga"/>.
*1640-41 - Apare [[Pravila de la Govora]], tipărită la iniţiativa voievodului [[Matei Basarab]].
+
*1608 - În timpul domniei lui Radu Șerban, este construită [[Mănăstirea Cernica]], ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.
*1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei.
+
*1613-1620 - [[Chiril Lucaris]], [[Listă a patriarhilor Alexandriei|Patriarh al Alexandriei]] și viitor [[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Patriarh al Constantinopolului]], vizitează de mai multe ori țările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Țării Românești și al Moldovei, „''ținând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Țara Românească, atacând pe catolici în credința lor despre purcederea [[Sfântul Duh|Sfântului Duh]] și Purgatoriu''”. Cronicarul Miron Costin scria: „''Radu-Vodă puse preoțimea acestei țeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol''”<ref name="Iorga"/>.
*1658 - [[Târnosire|Sfinţirea]] bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Constantin şi]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|catedrală patriarhală]]), [[ctitor]]ia voievodului [[Constantin Şerban]].
+
*1640-41 - Apare [[Pravila de la Govora]], tipărită la inițiativa voievodului [[Matei Basarab]].
*1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgovişte la Bucureşti.
+
*1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei.
 +
*1658 - [[Târnosire|Sfințirea]] bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]] (actuala [[Catedrala patriarhală din București|catedrală patriarhală]]), [[ctitor]]ia voievodului [[Constantin Șerban]].
 +
*1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgoviște la București.
 
*1668-1672, 1679-1708 - Păstoria mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei.
 
*1668-1672, 1679-1708 - Păstoria mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei.
*1678-1688 - Domnia lui [[Şerban Cantacuzino]] în Ţara Românească.
+
*1678-1688 - Domnia lui [[Șerban Cantacuzino]] în Țara Românească.
*1688 - Este tipărită la Bucureşti „''[[Biblia de la Bucureşti (1688)|Biblia lui Şerban Cantacuzino]]''”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la iniţiativa voievodului Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino (1678-1688).
+
*1688 - Este tipărită la București „''[[Biblia de la București (1688)|Biblia lui Șerban Cantacuzino]]''”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la inițiativa voievodului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).
 
*1688-1714 – Domnia [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].
 
*1688-1714 – Domnia [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].
*1693, [[8 iulie]] - Sfinţirea [[Mănăstirea Horezu|Mănăstirii Horezu]].
+
*1693, [[8 iulie]] - Sfințirea [[Mănăstirea Horezu|Mănăstirii Horezu]].
 
*1708-1716 - Păstoria mitropolitului [[Antim Ivireanul]] al Ungrovlahiei (prăznuit pe [[27 septembrie]]).
 
*1708-1716 - Păstoria mitropolitului [[Antim Ivireanul]] al Ungrovlahiei (prăznuit pe [[27 septembrie]]).
 +
*1713 – Cuviosul [[Vasile de la Poiana Mărului]] se refugiază în Țara Românească, unde se stabilește la [[Mănăstirea Dălhăuți]]. Adună în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea și cu rugăciunea minții, făcând din obștea sa o adevărată școală de trăire [[isihasm|isihastă]]. După ce mai înființează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la [[Mănăstirea Poiana Mărului]], unde devine [[stareț]] (de aici provenindu-i și supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6</ref>
 +
*1714, [[15 august]] – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] și a fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu (zi de prăznuire: [[16 august]]).
  
 
===Moldova===
 
===Moldova===
 
*Începutul sec. al XIV-lea – Întemeierea Episcopiei Romanului.
 
*Începutul sec. al XIV-lea – Întemeierea Episcopiei Romanului.
 
*1359 – Întemeierea Moldovei ca stat independent.
 
*1359 – Întemeierea Moldovei ca stat independent.
*cca. 1359-cca. 1365 – Domnia lui Bogdan I al Moldovei.
+
*1359-1367 – Domnia lui [[Listă a Domnilor Moldovei|Bogdan I al Moldovei]].
*1400-1432 – Domnia lui Alexandru cel Bun al Moldovei
+
*1400-1432 – Domnia lui [[Alexandru cel Bun]] al Moldovei.
*1401 – Recunoaşterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.
+
*1401 – Recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Ecumenică.
*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-Florenţa|Sinodul unionist de la Ferrara-Florenţa]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]] şi boierul Neagoe.
+
*1407 – Prima atestare documentară a [[Mănăstirea Bistrița (Neamț, România)|Mănăstirii Bistrița]], [[ctitor]]ie a lui Alexandru cel Bun.
 +
*1438-1439 – [[Sinodul de la Ferrara-Florența|Sinodul unionist de la Ferrara-Florența]]. Moldova a fost reprezentată de Damian (un discipol al [[Iosif al II-lea de Constantinopol|patriarhului Iosif al II-lea al Constantinopolului]]) și boierul Neagoe.
 
*1453-1478 – Păstoria mitropolitului Teoctist I al Moldovei.
 
*1453-1478 – Păstoria mitropolitului Teoctist I al Moldovei.
*1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod [[Ştefan cel Mare şi Sfânt]].
+
*1457-1504 – Domnia Binecredinciosului Voievod [[Ștefan cel Mare și Sfânt]].
*1466-1470 – Construcţia mănăstirii Putna.
+
*1466-1470 – Construcția mănăstirii Putna.
*1488 – Construcţia mănăstirii Voroneţ.
+
*1488 – Construcția [[Mănăstirea Voroneț|Mănăstirii Voroneț]].
 
*1508-1528 – Păstoria mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei.
 
*1508-1528 – Păstoria mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei.
*1527-1538 şi 1541-1546 – Domnia lui Petru Rareş al Moldovei.
+
*1527-1538 și 1541-1546 – Domnia lui [[Petru Rareș]] al Moldovei.
 +
*1532 - [[Târnosire]]a Bisericii [[Mănăstirea Moldovița|Mănăstirii Moldovița]], cu [[hram]]ul „[[Buna Vestire]]”, ctitorie a lui Petru Rareș.
 
*1531-1558 Păstoria episcopului Macarie al II-lea, Cronicarul de la Roman.
 
*1531-1558 Păstoria episcopului Macarie al II-lea, Cronicarul de la Roman.
*1546-1551 – Păstoria mitropolitului Grigorie Roşca al Moldovei.
+
*1546-1551 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Roșca]] al Moldovei.
*1598 – Înfiinţarea Episcopiei Huşilor.
+
*1581 - Sfințirea [[Mănăstirea Sucevița|Mănăstirii Sucevița]], ctitorie a Mitropolitului Gheorghe Movilă.
*1608-1629 – Păstoria mitropolitului Anastasie Crimca al Moldovei.
+
*1598 – Înființarea Episcopiei Hușilor.
*1632-1653 – Păstoria Sf. Mitropolit [[Varlaam al Moldovei]] (trecut la Domnul în 1657 la [[Mănăstirea Secu (Neamţ, România)|Mănăstirea Secu]]; prăznuit pe [[30 august]]).
+
*1608-1629 – Păstoria mitropolitului [[Anastasie Crimca]] al Moldovei.
*1639, [[6 mai]] - Sfinţirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.
+
*1632-1653 – Păstoria Sf. Mitropolit [[Varlaam al Moldovei]] (trecut la Domnul în 1657 la [[Mănăstirea Secu (Neamț, România)|Mănăstirea Secu]]; prăznuit pe [[30 august]]).
*1641 - Aducerea moaştelor Cuvioasei [[Parascheva de la Iaşi|Parascheva]] la Iaşi.
+
*1639, [[6 mai]] - Sfințirea Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorie a voievodului Vasile Lupu.
*1642, [[16 septembrie]]-[[27 octombrie]] - [[Sinodul de la Iaşi|Sinodul panortodox de la Iaşi]] revizuieşte ''Mărturisirea de credinţă'' a mitropolitului [[Petru Movilă]].
+
*1641 - Aducerea moaștelor Cuvioasei [[Parascheva de la Iași|Parascheva]] la Iași.
*1643 - Apare ''Cazania'' lui Varlaam la Iaşi.
+
*1642, [[16 septembrie]]-[[27 octombrie]] - [[Sinodul de la Iași|Sinodul panortodox de la Iași]] revizuiește ''Mărturisirea de credință'' a mitropolitului [[Petru Movilă]].
 +
*1643 - Apare ''Cazania'' lui Varlaam la Iași.
 
*1671-1674, 1675-1686 - Păstoria mitropolitului [[Dosoftei al Moldovei]].
 
*1671-1674, 1675-1686 - Păstoria mitropolitului [[Dosoftei al Moldovei]].
 
*1673 - Apare ''Psaltirea în versuri'' a lui Dosoftei.
 
*1673 - Apare ''Psaltirea în versuri'' a lui Dosoftei.
*1677 - Reşedinţa Mitropoliei Moldovei se mută oficial la Iaşi.
+
*1677 - Reședința Mitropoliei Moldovei se mută oficial la Iași.
*1682-1688 Apar la Iaşi ''Vieţile Sfinţilor'' editate de mitropolitul Dosoftei (4 volume).
+
*1682-1688 Apar la Iași ''Viețile Sfinților'' editate de mitropolitul Dosoftei (4 volume).
 
*1693, [[13 decembrie]] - Trece la Domnul Sf. Mitropolit Dosoftei al Moldovei (în exil, în Polonia).
 
*1693, [[13 decembrie]] - Trece la Domnul Sf. Mitropolit Dosoftei al Moldovei (în exil, în Polonia).
  
===Transilvania şi Banat===
+
===Transilvania și Banat===
 
*1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului.  
 
*1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului.  
*1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului [[Ghelasie de la Râmeţ|Ghelasie]] al Transilvaniei la Râmeţ.
+
*1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului [[Ghelasie de la Râmeț|Ghelasie]] al Transilvaniei la Râmeț.
 
*1456 – Atestare documentară a mitropolitului Ioan de Caffa la Hunedoara.
 
*1456 – Atestare documentară a mitropolitului Ioan de Caffa la Hunedoara.
 
*1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
 
*1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
*1544 - Apare Catehismul românesc de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română (pierdută)
+
*1544 - Apare ''Catehismul românesc de la Sibiu'', prima carte tipărită în limba română (pierdută)
*1551-1553 – Apare Tetravanghelul slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.
+
*1551-1553 – Apare ''Tetraevanghelul'' slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.
 
*1557 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Geoagiu.
 
*1557 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Geoagiu.
*1570 – Apar la Braşov Liturghierul şi Psaltirea tipărite în limba română de diaconul Coresi.
+
*1570 – Apar la Brașov ''Liturghierul'' și ''Psaltirea'' tipărite în limba română de diaconul Coresi.
 
*cca. 1572 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Alba Iulia
 
*cca. 1572 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Alba Iulia
*1587 – Apare Palia de la Orăştie.
+
*1587 – Apare ''Palia de la Orăștie''.
 
*1585-cca. 1605 – Păstoria mitropolitului Ioan al III-lea al Transilvaniei, în scaunul de la Alba-Iulia.
 
*1585-cca. 1605 – Păstoria mitropolitului Ioan al III-lea al Transilvaniei, în scaunul de la Alba-Iulia.
 
*1640-1643 - Păstoria Sf. mitropolit [[Ilie Iorest]] ([[24 aprilie]]) al Transilvaniei.
 
*1640-1643 - Păstoria Sf. mitropolit [[Ilie Iorest]] ([[24 aprilie]]) al Transilvaniei.
*1643-1656 - Păstoria mitropolitului [[Simion (Ştefan) al Transilvaniei|Simion Ştefan]] al Transilvaniei.
+
*1643-1656 - Păstoria Sf. mitropolit [[Simion Ștefan]] al Transilvaniei.
*1643-1653 - Păstoria mitropolitului [[Iosif cel Nou|Iosif al Timişoarei]]; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe [[15 septembrie]]).
+
*1648 - Apare ''Noul Testament de la Alba-Iulia'', sub îngrijirea Sf. mitropolit [[Simion Ștefan]].
*1648 - Apare ''Noul Testament'' de la Alba-Iulia.
+
*1643-1653 - Păstoria mitropolitului [[Iosif cel Nou|Iosif al Timișoarei]]; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe [[15 septembrie]]).
 +
*1648 - Apare ''Noul Testament de la Alba-Iulia''.
 
*1656-1680 - Păstoria mitropolitului [[Sava Brancovici]] al Transilvaniei (prăznuit pe [[24 aprilie]]). Trece la Domnul în 1683.
 
*1656-1680 - Păstoria mitropolitului [[Sava Brancovici]] al Transilvaniei (prăznuit pe [[24 aprilie]]). Trece la Domnul în 1683.
 
*1678, [[12 martie]] - Moartea Sf. Ierarh [[Ilie Iorest]] al Transilvaniei, la [[Mănăstirea Putna]].  
 
*1678, [[12 martie]] - Moartea Sf. Ierarh [[Ilie Iorest]] al Transilvaniei, la [[Mănăstirea Putna]].  
*1698, [[7 octombrie]] - ''Manifestul de unire'' al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceştia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma.  
+
*1698, [[7 octombrie]] - ''Manifestul de unire'' al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma.  
*1701, [[19 martie]] - A doua Diplomă leopoldină desfiinţează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înfiinţează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).
+
*1701, [[19 martie]] - A doua Diplomă leopoldină desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).
 
*1701, [[7 aprilie]] - Mitropolitul [[Atanasie Anghel]] semnează la Viena ''Actul de unire'' al Bisericii sale cu Roma.  
 
*1701, [[7 aprilie]] - Mitropolitul [[Atanasie Anghel]] semnează la Viena ''Actul de unire'' al Bisericii sale cu Roma.  
 
*1706 - Mutarea [[scaun]]ului Episcopiei de Ienopole-Lipova la Arad.
 
*1706 - Mutarea [[scaun]]ului Episcopiei de Ienopole-Lipova la Arad.
  
 
==Perioada fanariotă (1711/1716-1821)==
 
==Perioada fanariotă (1711/1716-1821)==
===Ţara Românească===
+
 
* 1713 - Cuviosul [[Vasile de la Poiana Mărului]] se refugiază în Ţara Românească, unde se stabileşte la [[Mănăstirea Dălhăuţi]]. Adună în jurul său o obşte de peste 40 de călugări sihaştri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea şi cu rugăciunea minţii, făcând din obştea sa o adevărată şcoală de trăire [[isihasm|isihastă]]. După ce mai înfiinţează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la [[Mănăstirea Poiana Mărului]], unde devine [[stareţ]] (de aici provenindu-i şi supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6</ref>
+
===Țara Românească===
*1714, [[15 august]] – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] şi a fiilor săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu (zi de prăznuire: 16 august).
 
 
*1738-1753 – Păstoria mitropolitului [[Neofit (Cretanul) al Ungrovlahiei|Neofit Cretanul]] al Ungrovlahiei.
 
*1738-1753 – Păstoria mitropolitului [[Neofit (Cretanul) al Ungrovlahiei|Neofit Cretanul]] al Ungrovlahiei.
*1760-1787 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie II al Ungrovlahiei|Griorie al II-lea]] al Ungrovlahiei.
+
*1760-1787 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie II al Ungrovlahiei|Grigorie al II-lea]] al Ungrovlahiei.
 
*1773-1780 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Râmnicului]].  
 
*1773-1780 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Râmnicului]].  
 
*1776-1780 – Apar ''[[Minei]]ele'' de la Râmnic (12 volume).
 
*1776-1780 – Apar ''[[Minei]]ele'' de la Râmnic (12 volume).
*1793 – Înfiinţarea Episcopiei Argeşului.
+
*1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului.
*1821 – Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu.
+
*1821 – Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
  
 
===Moldova===
 
===Moldova===
* 1775 - Cuviosul [[Paisie de la Neamţ]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toţi ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] şi se stabileşte la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându-şi lucrarea de îndrumător al vieţii monahale din Moldova şi înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice şi publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].
+
*1775 Cuviosul [[Paisie de la Neamț]] se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi de la [[Muntele Athos]] și se stabilește la [[Mănăstirea Dragomirna]], începându-și lucrarea de îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].
*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Putneanul) al Moldovei|Iacob Putneanul]] al Moldovei.
+
*1750-1760 – Păstoria mitropolitului [[Iacob Putneanul]] al Moldovei.
 
*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil (Callimachi) al Moldovei|Gavriil Callimachi]] al Moldovei.
 
*1760-1786 – Păstoria mitropolitului [[Gavriil (Callimachi) al Moldovei|Gavriil Callimachi]] al Moldovei.
*1775 – Anexarea Bucovinei la Imperiul austriac.
+
*1775 – Anexarea Bucovinei la imperiul austriac.
 
*1792-1803 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Stamati) al Moldovei|Iacob Stamati]] al Moldovei.
 
*1792-1803 – Păstoria mitropolitului [[Iacob (Stamati) al Moldovei|Iacob Stamati]] al Moldovei.
*1794, [[15 noiembrie]] – Trecerea la Domnul a sfântului cuvios [[Paisie de la Neamţ]].
+
*1794, [[15 noiembrie]] – Trecerea la Domnul a sfântului cuvios [[Paisie de la Neamț]].
 
*1803-1808, 1812-1842 – Păstoria mitropolitului [[Veniamin Costachi]] al Moldovei.
 
*1803-1808, 1812-1842 – Păstoria mitropolitului [[Veniamin Costachi]] al Moldovei.
*1803 – Înfiinţarea Seminarului teologic de la Socola.
+
*1803 – Înființarea Seminarului teologic de la Socola.
*1812 – Anexarea Basarabiei de către Imperiul rus.
+
*1812 – Anexarea Basarabiei de către imperiul rus.
*1813 – Înfiinţarea Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, subordonată Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], păstorită de mitropolitul [[Gavriil Bănilescu Bodoni]] (†1821).  
+
*1813 – Înființarea Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului, subordonată Sinodului [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], păstorită de mitropolitul [[Gavriil Bănilescu Bodoni]] (†1821).
  
===Transilvania şi Banat===
+
===Transilvania și Banat===
 
*1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.
 
*1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.
*1744 – Acţiunea monahului [[Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduieşte apărarea şi păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocşi.
+
*1744 – Acțiunea monahului [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]] în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.
*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situaţia dificilă a unirii românilor ortodocşi cu Roma îl pune în conflict cu autorităţile imperiale.
+
*1744, [[6 iulie]] – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.
 
*1759-1761 – Răscoala condusă de monahul [[Sofronie de la Cioara]].
 
*1759-1761 – Răscoala condusă de monahul [[Sofronie de la Cioara]].
*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
+
*1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
 
*1761-1762 – Distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania din ordinul generalului austriac Nicolae Adolf Buccow.
 
*1761-1762 – Distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania din ordinul generalului austriac Nicolae Adolf Buccow.
 
*1768, [[22 septembrie]] – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma.  
 
*1768, [[22 septembrie]] – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma.  
*1777 – Înfiinţarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.
+
*1777 – Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.
*1784 – Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
+
*1784 – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
*1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie şi teologie la Sibiu.
+
*1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie și teologie la Sibiu.
*1792 – Înfiinţarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
+
*1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
*1795 - Apare''Biblia'' de la Blaj.
+
*1795 – Apare ''Biblia de la Blaj''.
 +
 
 +
==Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)==
 +
===Țara Românească===
 +
*1823-1834 – Păstoria mitropolitului [[Grigorie Dascălul]] al Ungrovlahiei.
 +
*1825-1846 – Păstoria episcopului [[Chesarie al Buzăului]].
 +
*1836 – Înființarea Seminariilor teologice de la București, Buzău și Argeș.
 +
*1837 – Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.
 +
*1839-1840 – Apare la Buzău primul ziar bisericesc de la noi, ''Vestitorul bisericesc''.
 +
*1848 – Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Participă și clerici ortodocși.
 +
*1850-1868 – Păstoria episcopului [[Calinic de la Cernica|Calinic cel Sfânt]] la Râmnic (prăznuit pe [[11 aprilie]]).
 +
*1854-1856 – Apare ''[[Biblia]]'' de la Buzău (5 volume).
 +
*1828-1834 și 1851-1852: Principatele române, Țara Românească și Moldova, se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.
 +
*1831 – Este emis ''Regulamentul organic'' pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții  bisericești.
 +
*1859, [[24 ianuarie]] – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate.
  
==Perioada revoluţionară şi a domniilor regulamentare (1821-1859)==
 
===Ţara Românească===
 
 
===Moldova===
 
===Moldova===
===Transilvania===
 
  
==Perioada întemeierii statului român şi a monarhiei constituţionale (1859-1945)==
+
*1832 – Este emis ''Regulamentul organic'' pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții  bisericești.
 +
*1846, [[18 decembrie]] – Moartea mitropolitului [[Veniamin Costachi]] la Mănăstirea Slatina.
 +
 
 +
===Transilvania și Banat===
 +
 
 +
*1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.
 +
*1846-1873 – Activitatea lui [[Andrei Șaguna]] în Transilvania ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt ([[30 noiembrie]]).
 +
*1853, [[3 ianuarie]] – Apare primul număr al revistei ''Telegraful român'' din Sibiu, apariție neîntreruptă până astăzi.
 +
*1853 – Înființarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj și a Episcopiilor unite de la Gherla și Lugoj.
 +
*1856-1858 – Apare ''Biblia'' ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu.
 +
 
 +
==Perioada întemeierii statului român și a monarhiei constituționale (1859-1945)==
 
===Principatele Unite/Regatul României===
 
===Principatele Unite/Regatul României===
  
*1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova şi Ţara Românească.
+
*1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova și Țara Românească.
*1860 - Înfiinţarea Facultăţii de Teologie în cadrul Universităţii din Iaşi, desfiinţată în 1864.
+
*1860 - Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universității din Iași, desființată în 1864.
*1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri şi 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.
+
*1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.
*1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: Neamţ, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.
+
*1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: Neamț, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.
*1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular şi locţiitor de episcop al Episcopiei Argeşului. Înlăturat pentru împotrivirea sa faţă de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.
+
*1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular și locțiitor de episcop al Episcopiei Argeșului. Înlăturat pentru împotrivirea sa față de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.
 
*1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor.  
 
*1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor.  
*1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Ţara Românească.
+
*1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Țara Românească.
*1863, [[13 decembrie]] - Adoptarea ''Legii secularizării averilor mânăstireşti''. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât şi a celor pământene) intră  în posesia statului.
+
*1863, [[13 decembrie]] - Adoptarea ''Legii secularizării averilor mânăstirești''. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât și a celor pământene) intră  în posesia statului.
*1864 - Înfiinţarea Episcopiei Dunării de Jos, cu reşedinţa la Ismail (din 1878 la Galaţi).
+
*1864 - Înființarea Episcopiei Dunării de Jos, cu reședința la Ismail (din 1878 la Galați).
*1864 - ''Legea instrucţiunii publice'' trece [[seminar]]iile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.
+
*1864 - ''Legea instrucțiunii publice'' trece [[seminar]]iile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.
*1864 - ''Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale'' impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbaţi) şi necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism.  
+
*1864 - ''Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale'' impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbați) și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism.  
*1864, [[3 decembrie]] - Promulgarea ''Decretului organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale'', prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independenţa" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliţi, episcopii [[chiriarh|eparhioţi]], arhiereii titulari, plus câte trei deputaţi clerici sau laici din fiecare eparhie, aleşi de clerul eparhiilor. Sinodul se întruneşte în 1865, 1867, 1869, dar instituţia rămâne paralizată de contestarea internă a canonicităţii acestui organism.  
+
*1864, [[3 decembrie]] - Promulgarea ''Decretului organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale'', prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independența" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliți, episcopii [[chiriarh|eparhioți]], arhiereii titulari, plus câte trei deputați clerici sau laici din fiecare eparhie, aleși de clerul eparhiilor. Sinodul se întrunește în 1865, 1867, 1869, dar instituția rămâne paralizată de contestarea internă a canonicității acestui organism.  
*1864-1879 Păstoria episcopului Melchisedec Ştefănescu în Episcopia Dunării de Jos.
+
*1864-1879 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Dunării de Jos.
 
*1865, [[11 ianuarie]] - Mitropolitului Ungrovlahiei Nifon Rusailă i se acordă titlul de ''mitropolit [[primat]]''.
 
*1865, [[11 ianuarie]] - Mitropolitului Ungrovlahiei Nifon Rusailă i se acordă titlul de ''mitropolit [[primat]]''.
*1865, [[11 mai]] - Se promulgă ''Legea pentru numirea de mitropoliţi şi episcopi eparhioţi din România'', prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiţi direct de domn, la recomandarea Consiliului de Miniştri, contestată de o parte a clerului ca încălcând [[drept canonic|canoanele]] bisericeşti. Începutul "luptei pentru canonicitate".
+
*1865, [[11 mai]] - Se promulgă ''Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți din România'', prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de Miniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând [[drept canonic|canoanele]] bisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".
*1866-1914 - Domnia (Principelui, apoi) Regelui Carol al II-lea în România.
+
*1866-1914 - Domnia Principelui, apoi Regelui, Carol I în România.
*1872 - Adoptarea ''Legii organice pentru alegerea mitropoliţilor şi a episcopilor eparhioţi.'' Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioţi se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toţi deputaţii şi senatorii ortodocşi. Arhiereii titulari erau numiţi de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede şi recunoaşterea implicită a validităţii episcopilor numiţi prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt ''luptei pentru canonicitate''.  
+
*1872 - Adoptarea ''Legii organice pentru alegerea mitropoliților și a episcopilor eparhioți.'' Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toți deputații și senatorii ortodocși. Arhiereii titulari erau numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede și recunoașterea implicită a validității episcopilor numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt ''luptei pentru canonicitate''.  
*1872 - [[Biserica Ortodoxă Română]] devine [[autocefalie|autocefală]], prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică faţă de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]]. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată [[arhiepiscop]] de Bucureşti, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]].
+
*1872 - [[Biserica Ortodoxă Română]] devine [[autocefalie|autocefală]], prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]]. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată [[arhiepiscop]] de București, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]].
*1872 - Înfiinţarea la Bucureşti a Seminarului Nifon ca instituţie privată, finanţată de Mitropolitul Nifon.
+
*1872 - Înființarea la București a Seminarului Nifon ca instituție privată, finanțată de Mitropolitul Nifon.
*1874, [[1 octombrie]] - începe apariţia revistei ''Biserica Ortodoxă Română'', revista oficială a Sfântului Sinod.
+
*1874, [[1 octombrie]] - începe apariția revistei ''Biserica Ortodoxă Română'', revista oficială a Sfântului Sinod.
 
*1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat Calinic Miclescu.
 
*1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat Calinic Miclescu.
*1877, [[9 mai]] Proclamarea independenţei ca stat a României.
+
*1877, [[9 mai]] Proclamarea independenței ca stat a României.
*1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica română.
+
*1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica română.
*1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ştefănescu în Episcopia Romanului.
+
*1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Romanului.
*1881 - Înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti.
+
*1881 - Înființarea Facultății de Teologie din București.
*1885, [[25 aprilie]] - [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea]] al Constantinopolului recunoaşte în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
+
*1885, [[25 aprilie]] - [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea]] al Constantinopolului recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
 
*1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat Iosif Gheorghian.
 
*1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat Iosif Gheorghian.
*1893 - Este promulgată ''Legea clerului mirean şi a seminariilor''. Clerul este împărţit în urban şi rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) şi se dă în folosinţa clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educaţie pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare şi 3 inferioare.
+
*1893 - Este promulgată ''Legea clerului mirean și a seminariilor''. Clerul este împărțit în urban și rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) și se dă în folosința clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educație pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare și 3 inferioare.
 
*1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat Ghenadie Petrescu.
 
*1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat Ghenadie Petrescu.
 
*1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat Athanasie Mironescu.
 
*1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat Athanasie Mironescu.
 
*1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat Conon Arămescu.
 
*1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat Conon Arămescu.
*1914 - Apariţia unei noi ediţii a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] ("Biblia din 1914")
+
*1914 - Apariția unei noi ediții a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] ("Biblia din 1914")
*1919, [[23 aprilie]] - [[Mitropolia Ardealului]] se uneşte cu Biserica Ortodoxă Română: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”<ref name="Păcurariu"/>.
+
*1919, [[23 aprilie]] - [[Mitropolia Ardealului]] se unește cu Biserica Ortodoxă Română: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”<ref name="Păcurariu"/>.
 +
*1925, [[4 februarie]] - [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. [[Mitropolit]]ul [[primat]] Miron Cristea a fost ales [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].
 +
*1925, [[25 februarie]] - Regele Ferdinand al României promulgă Legea pentru înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.
 +
*1925, [[1 noiembrie]] - Întronarea Prea Fericitului Patriarh [[Miron Cristea]], care devine astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. A păstorit până la moartea sa ([[6 martie]] 1939).
 +
*1939-1948 - Păstoria Prea Fericitului Patriarh [[Nicodim Munteanu]].
  
===Transilvania şi Banat===
+
===Transilvania și Banat===
  
*1864, [[24 decembrie]] - Reînfiinţarea [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei]], cu reşedinţa la Sibiu.
+
*1864, [[24 decembrie]] - Reînființarea [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei]], cu reședința la Sibiu.
*1875 - Înfiinţarea [[Episcopia Caransebeşului|Episcopiei Caransebeşului]]
+
*1875 - Înființarea [[Episcopia Caransebeșului|Episcopiei Caransebeșului]]
 
*1868 - Adoptarea ''Statutului organic'' al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.
 
*1868 - Adoptarea ''Statutului organic'' al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.
 
===Basarabia===
 
===Basarabia===
Linia 220: Linia 258:
  
 
==Perioada comunistă (1945-1989)==
 
==Perioada comunistă (1945-1989)==
*1948-1977 Păstoria patriarhului [[Iustinian (Marina) al României|Iustinian]].
+
*1947, [[28 mai]]-[[11 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei și a toată Rusia în România.
 +
*1947 – Este înființată Arhiepiscopia Olteniei.
 +
*1947, [[3 iulie]] – Episcopia Timișoarei este ridicată la rangul de Arhiepiscopie; se înființează [[Mitropolia Banatului]].
 +
*1948 – Eliminarea învățământului religios din școli, a preoților din Armată, desființarea Facultății de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericești etc. Din învățământul teologic supraviețuiesc șase seminarii (București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj-Napoca, Craiova și Caransebeș) și două Institute teologice de rang universitar (la București și Sibiu).
 +
*1948-1977 Păstoria patriarhului [[Iustinian Marina|Iustinian]].
 +
*1948, [[24 mai]], [[6 iunie]] – Alegerea și înscăunarea lui [[Iustinian Marina]] ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
 +
*1948, 5 iulie-3 august – Vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române în U.R.S.S. cu ocazia celebrării a 500 de ani de autocefalie a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]].
 +
*1948, [[4 august]] – Este promulgată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte. Legea confirmă dreptul Departamentului cultelor de supraveghere și control al activității cultelor.
 +
*1948, [[19 octombrie|19]]-[[20 octombrie]] – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînființată în 1948) și Mitropolia Banatului (înființată în 1947). Intră în vigoare în februarie 1949.
 +
*1948, [[1 decembrie]] Decretul 358/1948 prevede desființarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii și credincioșii sunt siliți să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestați sau trimiși la domiciliu forțat. Bisericile și casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăți.  Biserica Greco-Catolică va continua să funcționeze în clandestinitate până la sfârșitul regimului comunist.
 +
*1948-1949 – Desfiintarea eparhiilor ortodoxe a Hușilor, Argeșului, Maramureșului, Caransebeșului, Tomisului (Constanței) și a Episcopiei Armatei.
 +
*1949, februarie – Arhiepiscopia Olteniei este ridicată la rang de Mitropolie.
 +
*1950, [[28 februarie]] – Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor [[sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]]: Sf. Ier. [[Calinic de la Cernica]] (prăznuit pe [[11 aprilie]]); Sf. Ier. Mărturisitori [[Ilie Iorest]] și [[Sava Brancovici]], mitropoliții Transilvaniei ([[24 aprilie]]; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori [[Visarion Mărturisitorul|Visarion]], [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și Sfântul Mucenic [[Oprea (Miclăuș) din Săliște|Oprea]] ([[21 octombrie]]); Sf. Ier. [[Iosif cel Nou]] de la Partoș ([[15 septembrie]]).
 +
*1953, [[9 mai]]-[[21 mai]] – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române în Bulgaria, la înscăunarea patriarhului Chiril al [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Ortodoxe a Bulgariei]].
 +
*1954, [[13 septembrie]]-[[18 septembrie]] – Vizita în România a patriarhului Alexandru al III-lea al Antiohiei.
 +
*1954, [[11 octombrie]]-[[27 octombrie]] – Vizita în România a patriarhului Chiril al Bulgariei.
 +
*1955, 7, 21 octombrie – Canonizarea solemnă a unor sfinți români.
 +
*1957, [[10 ianuarie]], [[13 ianuarie]] – Alegerea și înscăunarea mitropolitului [[Iustin Moisescu]] al Moldovei și Sucevei.
 +
*1957, [[2 iunie]]-[[11 iunie]] – Vizita patriarhului Iustinian, împreună cu o delegație a Bisericii Ortodoxe Române în Iugoslavia.
 +
*1958, [[30 mai]]-[[10 iunie]] – Vizita patriarhului Hristofor al Alexandriei în România.
 +
*1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor și monahiilor sunt expulzați din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinația.
 +
*1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română participă la A treia Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la New Delhi.
 +
*1961 – Prima Conferință panortodoxă de la Rhodos la care participă delegații Bisericii Ortodoxe Române.
 +
*1962, [[31 mai]]-[[4 iunie]] – Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România.
 +
*1962, [[23 octombrie]]-[[5 noiembrie]] – Vizita Patriarhului Gherman al Serbiei în România.
 +
*1962, noiembrie – Vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în România.
 +
*1963, 22-29 iunie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu patriarhul Iustinian, la festivitățile mileniului [[Muntele Athos|Muntelui Athos]].
 +
*1963, 17 iunie-3 iulie – Vizita Patriarhului-Catolicos Vasken I al armenilor în România.
 +
*1964 – Amnistia generală a deținuților politici. Sunt eliberați din închisoare mai mulți preoți și monahi arestați și condamnați de regimul comunist din motive politice.
 +
*1965, 2-8 iunie – Vizita arhiepiscopului de Canterbury, Michael Ramsey în România.
 +
*1967, 16-28 octombrie – Vizita Patriarhului Ecumenic [[Atenagora I (Spirou) al Constantinopolului|Atenagora I]] în România.
 +
*1967, 19-24 noiembrie – Vizita în România a Cardinalului Franz Konig, arhiepiscop romano-catolic al Vienei și primat al Austriei.
 +
*1968, 2-6 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române conduse de Patriarhul Iustinian la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.
 +
*1968, 2-23 iulie – O delegație a Bisericii Ortodoxe Române participă la Adunarea Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala.
 +
*1968, 6-15 noiembrie – Vizita unei delegații a [[Biserica Etiopiei|Bisericii Etiopiei]] în România.
 +
*1968 – Apare o nouă ediție sinodală a ''Bibliei''.
 +
*1977-1986 Păstoria patriarhului [[Iustin Moisescu|Iustin]]
 +
*1986-2007 Păstoria patriarhului [[Teoctist (Arăpașu) al României|Teoctist]]
  
*1948 – Eliminarea învăţământului religios din şcoli, a preoţilor din Armată, desfiinţarea Facultăţii de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericeşti etc. Din învăţământul teologic supravieţuiesc şase seminarii (Bucureşti, Buzău, Mănăstirea Neamţ, Cluj-Napoca, Craiova şi Caransebeş) şi două Institute teologice de rang universitar (la Bucureşti şi Sibiu).
+
==Perioada postcomunistă (1989-prezent)==
 
 
*1948, [[4 august]] – Este adoptată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte.
 
 
 
*1948, [[19 octombrie|19]]-[[20 octombrie]] – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînfiinţată în 1948) şi Mitropolia Banatului (înfiinţată în 1948). Intră în vigoare în februarie 1949.
 
 
 
*1948, [[1 decembrie]] Decretul 358/1948 prevede desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii şi credincioşii sunt siliţi să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestaţi sau trimişi la domiciliu forţat. Bisericile şi casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăţi.  Biserica Greco-Catolică va continua să funcţioneze în clandestinitate până la sfârşitul regimului comunist.
 
 
 
*1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor şi monahiilor sunt expulzaţi din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinaţia.
 
 
 
*1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor.
 
  
*1977-1986 Păstoria patriarhului [[Iustin Moisescu|Iustin]]
+
*1989, 16-22 decembrie – Căderea regimului comunist din România.
 +
*1989, 31 decembrie – Consiliul Frontului Salvării Naționale recunoaște existența Bisericii Române Unite-Greco-Catolică. Biserica Greco-Catolică redevine cult legal recunoscut.
 +
*1990, 18 ianuarie – 3 aprilie – Retragerea din funcție a Patriarhului Teoctist, sub presiunea contestării interne și a manifestațiilor publice de pe Dealul Mitropoliei. Revine în scaun la cererea Sf. Sinod și a mai multor comunități monahale.
 +
*1990 – Reînființarea mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române, la Tomis, Târgoviște, Suceava, Curtea de Argeș, Maramureș și alegerea de ierarhi în scaunele episcopale și mitropolitane vacante sau reactivate.
 +
*1990 – Înființarea unor noi Facultăți de Teologie și Seminarii teologice. Reintroducerea învățământului religios în învățământul primar și gimnazial, cu caracter provizoriu (disciplina „Educație religioasă”)
 +
*1990 – 25-26 septembrie  - Sf. Sinod și Adunarea Națională Bisericească decid modificarea Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin retragerea unilaterală a dreptului Ministerului Cultelor (Secretariatului de Stat pentru Culte) și al altor instituții de stat de a interveni în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Române.
 +
*1991, 7-20 februarie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române la a șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Canberra, Australia.
 +
*1991 – Reintegrarea învățământului teologic superior în sistemul universitar public.
 +
*1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, sub jurisdicția Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
 +
*1992, 7-12 mai – Vizita în România a IPS Teodosie, mitropolit ortodox al Japoniei.
 +
*1992, 20-21 iunie – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române decide canonizarea a nouăsprezece sfinți români: Sf. Cuvios [[Gherman din Dobrogea]] (cu prăznuirea pe [[29 februarie]]); Sf. Ier. [[Iosif Mărturisitorul]] din Maramureș ([[24 aprilie]]); Sf. Ier. [[Ghelasie de la Râmeț]] ([[30 iunie]]); Sf. Ier. [[Leontie de la Rădăuți]] ([[1 iulie]]); Sf. Voievod [[Ștefan cel Mare]] și Sfânt ([[2 iulie]]); Sf. Cuv. [[Ioan Iacob Hozevitul]] ([[5 august]]); Sf. Cuv. [[Teodora de la Sihla]] ([[7 august]]); Sf.i Martiri Brâncoveni, [[Constantin Brâncoveanu|Constantin Vodă]] cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache ([[16 august]]); Sf. Cuv. [[Ioan de la Prislop]] ([[13 septembrie]]); Sf. Ier. Martir [[Antim Ivireanul]] ([[27 septembrie]]); Sf. Preoți Mărturisitori [[Ioan din Galeș]] și [[Moise Măcinic]] din Sibiel ([[21 octombrie]]); Sf. Cuv. [[Antonie de la Iezeru|Antonie de la Iezerul-Vâlcea]] ([[23 noiembrie]]) și Sf. Cuv. [[Daniil Sihastrul]] ([[18 decembrie]]).
  
*1986-2007 Păstoria patriarhului [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Teoctist]]
+
......................
  
==Perioada postcomunistă (1989-prezent)==
+
*2007, [[12 septembrie]] - Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe [[Mitropolit]]ul Moldovei, [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel Ciobotea]], ca patriarh al României.
 +
*2007, [[30 septembrie]] - Întronarea Prea Fericitului Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]].
  
==Vezi şi==
+
==Vezi și==
* [[Sfinţi români (cronologie)]]
+
* [[Sfinți români (cronologie)]]
* [[Sinaxar al Sfinţilor Români]]
+
* [[Sinaxar al Sfinților Români]]
 +
* [[Sfinții români din închisori]]
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 249: Linia 326:
 
==Surse==
 
==Surse==
  
*[http://www.sfant.ro/ Sfinţi români]
+
*[http://www.sfant.ro/ Sfinți români]
  
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Cronologii]]
 
[[Categorie:Cronologii]]
 
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
 
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
[[Categorie:Seria Introducere în Creştinismul Ortodox]]
+
[[Categorie:Seria Introducere în Creștinismul Ortodox]]

Versiunea de la data 27 ianuarie 2021 06:44

Istoria Bisericii este o parte importantă a înțelegerii credinței creștine ortodoxe. Creștinii ortodocși se definesc în mod deosebit prin fidelitatea lor față de tradiția Bisericii, prin continuitatea lor cu cei care au care au primit și propovăduit adevărul lui Iisus Hristos lumii, cu aceia care au ajutat la formularea și exprimarea formulelor și cultului de credință, și cu aceia care au continuat să urmeze neschimbată, dar mereu dinamică Sfânta Tradiție a Bisericii Ortodoxe.

Cronologia de mai jos își propune să redea istoria creștinismului în spațiul actualmente românesc din perioada apostolică și până în prezent. Istoria creștinismului pe acest teritoriu este cea a unui spațiu fragmentat din punct de vedere politic de-a lungul istoriei și în care au trăit de-a lungul timpului mai multe populații etnic, lingvistic și cultural diferite. Denumirea articolului de Istoria Bisericii Ortodoxe Române ilustrează însă situația politică și statutul jurisdicțional actual al acestui spațiu, reunit într-un singur stat național și cu o Biserică Ortodoxă autocefală și unitară începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Se vorbește așadar despre Istoria Bisericii Ortodoxe Române în același sens în care sunt considerați ca sfinți români toți sfinții care au trăit sau petrecut o vreme în spațiul românesc.

Perioada apostolică (33-100)

Perioada pre-niceeană (100-325)

  • ~290-300 – Evanghelicus, originar din Tracia, este primul episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (azi Constanța).
  • ~300-~304 – Efrem, ucenic al Sf. Hermon al Ierusalimului (300-314) propovăduiește creștinismul la Gurile Dunării și în jurul Pontului Euxin; episcop de Tomis o vreme, primește mucenicia la Chersones, în Crimeea, în vremea Marii Persecuții.
  • ~304-~323 – Tit devine episcop de Tomis până la începutul anilor 320, când primește mucenicia într-o zi de 15 septembrie. Îi urmează pe tronul tomitan episcopul Gordian, care primește mucenicia în preajma anului 323, potrivit tradiției într-o zi de 13 septembrie.
  • 303-304 sau 319-321 – Mucenicia sfinților Zotic, Atal, Camasis și Filip și a celor dimpreună cu dânșii, ale căror moaște au fost descoperite în bazilica de la Isaccea-Niculițel, în timpul persecuțiilor din vremea lui Dioclețian și Licinius.
  • 306 - În timpul împăratului Galerius a fost executat Sfântul Lup din Novae, probabil de origine dacă. Acesta era un discipol al Sfântului Dimitrie, executat la Salonic în același an.
  • În anii 320 sursele înregistrează un episcop misionar foarte activ în Dacia Pontică.

Perioada niceeană (325-451)

  • 325 – Potrivit lui Eusebiu din Cezareea și Teofil al Goției, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea participă și un episcop „scit”, posibil activ în Dobrogea și un episcop din Dacia.
  • ~348-350 – Preotul capadocian Eutihie propovăduiește pe Hristos în Dacia; este amintit în scrisorile Sf. Vasile cel Mare.
  • ~360-25 ianuarie 380 sau 381 – Păstoria Sf. Bretanion la Tomis; apărător al credinței mărturisite la Niceea, în 369, în timpul vizitei împăratului filoarian Valens (364-378) refuză să slujească împreună cu arienii. Prieten cu Sf. Vasile cel Mare; amintit în scrierile lui Sozomen și Teodoret din Cir.
  • 372, 12 aprilie – mucenicia Sf. Sava Gotul; tot atunci este prins și chinuit pentru Hristos preotul Sansala, dar este eliberat și va trece la Domnul cu pace spre sfârșitul secolului al IV-lea; 15 septembrie - mucenicia Sf. Nichita.
  • ~380-390 – Păstoria episcopului Gherontie (Terentie) la Tomis. Participă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 381. Contribuie la răspândirea creștinismului și dezvoltarea vieții monahale în Dacia Pontică.
  • 381 – Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol.
  • ~390 – Sf. Teotim urcă pe scaunul Eparhiei Tomisului. Amintit de Fericitul Ieronim, de Sozomen și de alții. Prăznuit pe 20 aprilie.
  • ~415 – Cuviosul Gherman din Dacia Pontică, adormit la Roma între 405 și 415.
  • ~435 – Sf. Ioan Casian, originar din Dobrogea, decedat la Massilia (azi Marsilia, Franța).

Perioada bizantină (451-1300)

  • 431 - Sinodul III Ecumenic de la Efes.
  • 451 – Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon.
  • 470-545 Cuviosul Dionisie Exiguul, teolog originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la Nașterea Domnului, sistem de numărare utilizat atât în calendarul iulian cât și în calendarul gregorian
  • 553 – Sinodul V Ecumenic de la Constantinopol
  • 660-692 – Sinodul VI Ecumenic de la Constantinopol.
  • 787 – Sinodul VII Ecumenic de la Niceea.
  • 814 - Slavii sudici au dezlănțuit persecutarea creștinilor din Bulgaria, afectând probabil și spațiul creștin românesc[1]
  • sec. IX-X – informații despre voievodatele din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
  • 1002 – Informații despre viața creștină din localitatea Morisena (Cenad)
  • 1020 – Mențiuni despre episcopia de Dibiscos/Tibiscum, în Banat.
  • 1205 – Mențiune despre o episcopie ortodoxă în Transilvania, „pe moșiile cneazului Bâlea”.
  • 1234 – Scrisoarea papei Grigore IX al Romei către principele Bela al Ungariei, cuprinzând informații despre organizarea bisericească de la sud de Carpați.
  • 1247 – Diploma acordată cavalerilor ioaniți de regele Bela al IV-lea al Ungariei, în care sunt amintite mai multe formațiuni prestatale românești și organizarea bisericească de la sud de Carpați[2].

Perioada domniilor pământene în Țările Române (~1300-1711)

Țara Românească

  • cca 1310-1352 – Domnia lui Basarab I în Țara Românească.
  • 1330 – Independența Țării Românești după bătălia de la Posada.
  • 1352-1364 - Domnia lui Nicolae Alexandru al Țării Românești.
  • 1359 - Recunoașterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Patriarhia Ecumenică, avându-l ca mitropolit pe Sf. Ierarh Iachint[3].
  • 1386-1418 – Domnia lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească.
  • 1392 - Monahul Filotei întemeiază astfel prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească, la Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân.
  • 1406, 26 decembrie – trecerea la Domnul a Sf. Nicodim de la Tismana, reorganizator al vieții monahale în Țara Românească.
  • 1495-1508 – Domnia lui Radu cel Mare al Țării Românești.
  • cca 1503-1505 – Reorganizarea Bisericii din Țara Românească. Înființarea episcopiilor Râmnicului și Buzăului.
  • 1508 – Apare Liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul Țărilor Române.
  • 1508, 11 august – trecerea la Domnul a Sfântului Nifon, Patriarhul Constantinopolului, care a fost o vreme mitropolit și în Țara Românească.
  • 1512-1521 – Domnia Binecredinciosului Neagoe Basarab al Țării Românești.
  • 1516, 18 ianuarie – trecerea la Domnul a Sf. Sfințitului Ierarh Maxim al Ungrovlahiei.
  • 1517, 15 august - Târnosirea Mănăstirii Curtea de Argeș. Conform descrierii lui Gavriil Protul de la Muntele Athos, la această slujbă au fost prezenți, în afară de Neagoe Basarab și familia sa, curtenii și boierii țării, precum și Teolipt - Patriarhul Constantinopolului - însoțit de un mare sobor: toți arhimandriții și egumenii mănăstirilor din Muntele Athos și tot clerul din Țara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie. De asemenea, a fost de față mulțime de popor venit din aproape toate colțurile țării.
  • 1517 – Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Argeș la Târgoviște.
  • 1588 - Radu Șerban, viitor Domn al Țării Românești, rezidește din temelii Mănăstirea Comana, ctitorie de la 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet.
  • 1593-1601 – Domnia lui Mihai Viteazul în Țara Românească, apoi (din 1600) și în Moldova și Transilvania. Din timpul domniei lui datează cel dintâi act oficial de închinare a unei mănăstiri românești către Muntele Athos: actul din 28 august 1599 prin care Mihai Viteazul închina mănăstirii Simonopetra „biserica din București înoită și înzestrată de dânsul cu chilii în preajma Curții sale, biserica al cării nume, Mihai Vodă, îl amintește încă”[3].
  • 1608 - În timpul domniei lui Radu Șerban, este construită Mănăstirea Cernica, ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.
  • 1613-1620 - Chiril Lucaris, Patriarh al Alexandriei și viitor Patriarh al Constantinopolului, vizitează de mai multe ori țările române în vremea când Radu Mihnea era domn (succesiv) al Țării Românești și al Moldovei, „ținând predici înaintea Domnului, la serbatorile cele mari... în 1620 încă, el lucra în Țara Românească, atacând pe catolici în credința lor despre purcederea Sfântului Duh și Purgatoriu”. Cronicarul Miron Costin scria: „Radu-Vodă puse preoțimea acestei țeri supt ascultarea Patriarhului de Constantinopol[3].
  • 1640-41 - Apare Pravila de la Govora, tipărită la inițiativa voievodului Matei Basarab.
  • 1648-1653, 1655-1668 - Păstoria mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei.
  • 1658 - Sfințirea bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena (actuala catedrală patriarhală), ctitoria voievodului Constantin Șerban.
  • 1668 - Mutarea scaunului Mitropoliei Ungrovlahiei de la Târgoviște la București.
  • 1668-1672, 1679-1708 - Păstoria mitropolitului Teodosie al Ungrovlahiei.
  • 1678-1688 - Domnia lui Șerban Cantacuzino în Țara Românească.
  • 1688 - Este tipărită la București „Biblia lui Șerban Cantacuzino”, prima traducere completă a Bibliei în limba română, la inițiativa voievodului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688).
  • 1688-1714 – Domnia Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
  • 1693, 8 iulie - Sfințirea Mănăstirii Horezu.
  • 1708-1716 - Păstoria mitropolitului Antim Ivireanul al Ungrovlahiei (prăznuit pe 27 septembrie).
  • 1713 – Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului se refugiază în Țara Românească, unde se stabilește la Mănăstirea Dălhăuți. Adună în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri, pe care îi deprinde cu ascultarea, smerenia, tăcerea și cu rugăciunea minții, făcând din obștea sa o adevărată școală de trăire isihastă. După ce mai înființează câteva schituri, Cuviosul Vasile se mută la Mănăstirea Poiana Mărului, unde devine stareț (de aici provenindu-i și supranumele de „Vasile de la Poiana Mărului”).[4]
  • 1714, 15 august – Moartea mucenicească a Binecredinciosului Voievod Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a sfetnicului acestuia, Ianache Văcărescu (zi de prăznuire: 16 august).

Moldova

Transilvania și Banat

  • 1370 – Întemeierea Mitropoliei Severinului.
  • 1376 – Atestare epigrafică a arhiepiscopului Ghelasie al Transilvaniei la Râmeț.
  • 1456 – Atestare documentară a mitropolitului Ioan de Caffa la Hunedoara.
  • 1488 – Atestare documentară a mitropolitului Daniil al Transilvaniei la Feleac.
  • 1544 - Apare Catehismul românesc de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română (pierdută)
  • 1551-1553 – Apare Tetraevanghelul slavo-român de la Sibiu, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat până în prezent.
  • 1557 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Geoagiu.
  • 1570 – Apar la Brașov Liturghierul și Psaltirea tipărite în limba română de diaconul Coresi.
  • cca. 1572 – Mutarea scaunului Mitropoliei Transilvaniei la Alba Iulia
  • 1587 – Apare Palia de la Orăștie.
  • 1585-cca. 1605 – Păstoria mitropolitului Ioan al III-lea al Transilvaniei, în scaunul de la Alba-Iulia.
  • 1640-1643 - Păstoria Sf. mitropolit Ilie Iorest (24 aprilie) al Transilvaniei.
  • 1643-1656 - Păstoria Sf. mitropolit Simion Ștefan al Transilvaniei.
  • 1648 - Apare Noul Testament de la Alba-Iulia, sub îngrijirea Sf. mitropolit Simion Ștefan.
  • 1643-1653 - Păstoria mitropolitului Iosif al Timișoarei; trece la Domnul în 1656 (prăznuit pe 15 septembrie).
  • 1648 - Apare Noul Testament de la Alba-Iulia.
  • 1656-1680 - Păstoria mitropolitului Sava Brancovici al Transilvaniei (prăznuit pe 24 aprilie). Trece la Domnul în 1683.
  • 1678, 12 martie - Moartea Sf. Ierarh Ilie Iorest al Transilvaniei, la Mănăstirea Putna.
  • 1698, 7 octombrie - Manifestul de unire al celor 38 de protopopi transilvăneni, prin care aceștia acceptă trecerea sub ascultarea Papei de la Roma.
  • 1701, 19 martie - A doua Diplomă leopoldină desființează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei; înființează în schimb o episcopie unită (greco-catolică).
  • 1701, 7 aprilie - Mitropolitul Atanasie Anghel semnează la Viena Actul de unire al Bisericii sale cu Roma.
  • 1706 - Mutarea scaunului Episcopiei de Ienopole-Lipova la Arad.

Perioada fanariotă (1711/1716-1821)

Țara Românească

  • 1738-1753 – Păstoria mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei.
  • 1760-1787 – Păstoria mitropolitului Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei.
  • 1773-1780 – Păstoria episcopului Chesarie al Râmnicului.
  • 1776-1780 – Apar Mineiele de la Râmnic (12 volume).
  • 1793 – Înființarea Episcopiei Argeșului.
  • 1821 – Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.

Moldova

Transilvania și Banat

  • 1732-1744 – Păstoria episcopului român unit (greco-catolic) Inochentie Micu (Klein) la Blaj.
  • 1744 – Acțiunea monahului Visarion Sarai în Transilvania: propovăduiește apărarea și păstrarea ortodoxiei împotriva presiunilor de catolicizare a românilor ortodocși.
  • 1744, 6 iulie – „Sinodul” convocat de episcopul unit Inochentie Micu pentru a discuta situația dificilă a unirii românilor ortodocși cu Roma îl pune în conflict cu autoritățile imperiale.
  • 1759-1761 – Răscoala condusă de monahul Sofronie de la Cioara.
  • 1761 – Numirea episcopului sârb Dionisie Novacovici ca locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Transilvaniei.
  • 1761-1762 – Distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania din ordinul generalului austriac Nicolae Adolf Buccow.
  • 1768, 22 septembrie – Moartea episcopului unit Inochentie Micu în exil, la Roma.
  • 1777 – Înființarea episcopiei unite (greco-catolice) de Oradea.
  • 1784 – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
  • 1786 – Deschiderea unor cursuri de pedagogie și teologie la Sibiu.
  • 1792 – Înființarea Consistoriului ortodox român la Oradea.
  • 1795 – Apare Biblia de la Blaj.

Perioada revoluționară și a domniilor regulamentare (1821-1859)

Țara Românească

  • 1823-1834 – Păstoria mitropolitului Grigorie Dascălul al Ungrovlahiei.
  • 1825-1846 – Păstoria episcopului Chesarie al Buzăului.
  • 1836 – Înființarea Seminariilor teologice de la București, Buzău și Argeș.
  • 1837 – Înființarea Seminarului teologic de la Râmnic.
  • 1839-1840 – Apare la Buzău primul ziar bisericesc de la noi, Vestitorul bisericesc.
  • 1848 – Revoluțiile din Moldova, Țara Românească și Transilvania. Participă și clerici ortodocși.
  • 1850-1868 – Păstoria episcopului Calinic cel Sfânt la Râmnic (prăznuit pe 11 aprilie).
  • 1854-1856 – Apare Biblia de la Buzău (5 volume).
  • 1828-1834 și 1851-1852: Principatele române, Țara Românească și Moldova, se află sub ocupație militară rusă, sub protecția Marilor Puteri și sub suzeranitate otomană.
  • 1831 – Este emis Regulamentul organic pentru Țara Românească, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
  • 1859, 24 ianuarie – Unirea Moldovei cu Țara Românească prin alegerea unui singur domn în ambele principate.

Moldova

  • 1832 – Este emis Regulamentul organic pentru Moldova, document ce reglementează inclusiv unele aspecte ale vieții bisericești.
  • 1846, 18 decembrie – Moartea mitropolitului Veniamin Costachi la Mănăstirea Slatina.

Transilvania și Banat

  • 1829 – Începutul păstoririi episcopilor ortodocși români la Arad.
  • 1846-1873 – Activitatea lui Andrei Șaguna în Transilvania ca vicar, episcop (din 1848) și apoi mitropolit (din 1864). Prăznuit ca sfânt (30 noiembrie).
  • 1853, 3 ianuarie – Apare primul număr al revistei Telegraful român din Sibiu, apariție neîntreruptă până astăzi.
  • 1853 – Înființarea Mitropoliei unite (greco-catolice) de la Blaj și a Episcopiilor unite de la Gherla și Lugoj.
  • 1856-1858 – Apare Biblia ilustrată a lui Andrei Șaguna la Sibiu.

Perioada întemeierii statului român și a monarhiei constituționale (1859-1945)

Principatele Unite/Regatul României

  • 1859-1866 - Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în Principatele Unite - Moldova și Țara Românească.
  • 1860 - Înființarea Facultății de Teologie în cadrul Universității din Iași, desființată în 1864.
  • 1860 - Prin decret domnesc, 2 mănăstiri și 31 de schituri din Moldova sunt transformate în biserici parohiale.
  • 1860 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate (pământene) din Moldova: Neamț, Secu, Agapia, Văratec, Adam, Vorona, Bogdana.
  • 1862-1865, 1868-1873 Neofit Scriban este arhiereu titular și locțiitor de episcop al Episcopiei Argeșului. Înlăturat pentru împotrivirea sa față de măsurile lui Al. I Cuza privind organizarea bisericească, revine ulterior.
  • 1863 - Stabilirea limbii române ca unică limbă de cult pe teritoriul Principatelor.
  • 1863 - Guvernul decide trecerea în administrarea Ministerului Cultelor a averilor principalelor mănăstiri neînchinate din Țara Românească.
  • 1863, 13 decembrie - Adoptarea Legii secularizării averilor mânăstirești. Averile mănăstirilor din Principate (atât a celor închinate cât și a celor pământene) intră în posesia statului.
  • 1864 - Înființarea Episcopiei Dunării de Jos, cu reședința la Ismail (din 1878 la Galați).
  • 1864 - Legea instrucțiunii publice trece seminariile teologice ortodoxe în administrarea statului, limitându-le numărul.
  • 1864 - Decretul-Lege privind reglementarea schimei monahale impune o limită inferioară de vârstă (50 de ani pentru femei, 60 pentru bărbați) și necesitatea de a avea studii teologice pentru a putea fi primit în monahism.
  • 1864, 3 decembrie - Promulgarea Decretului organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale, prin care se face unificarea Bisericii din Principate. Se proclamă "independența" Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce duce la o dispută canonică cu Patriarhia Ecumenică. Legea prevede organizarea unui "Sinod general" al Bisericii compus din mitropoliți, episcopii eparhioți, arhiereii titulari, plus câte trei deputați clerici sau laici din fiecare eparhie, aleși de clerul eparhiilor. Sinodul se întrunește în 1865, 1867, 1869, dar instituția rămâne paralizată de contestarea internă a canonicității acestui organism.
  • 1864-1879 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Dunării de Jos.
  • 1865, 11 ianuarie - Mitropolitului Ungrovlahiei Nifon Rusailă i se acordă titlul de mitropolit primat.
  • 1865, 11 mai - Se promulgă Legea pentru numirea de mitropoliți și episcopi eparhioți din România, prin care ierarhii Bisericii Ortodoxe Române urmau să fie numiți direct de domn, la recomandarea Consiliului de Miniștri, contestată de o parte a clerului ca încălcând canoanele bisericești. Începutul "luptei pentru canonicitate".
  • 1866-1914 - Domnia Principelui, apoi Regelui, Carol I în România.
  • 1872 - Adoptarea Legii organice pentru alegerea mitropoliților și a episcopilor eparhioți. Sinodul urma să fie alcătuit din 2 mitropolii cu câte trei episcopii sufragane, plus câte opt arhierei titulari. Alegerea episcopilor eparhioți se făcea de un colegiu format din membrii Sfântului Sinod, plus toți deputații și senatorii ortodocși. Arhiereii titulari erau numiți de Sf. Sinod cu acordul Guvernului. Legea prevede și recunoașterea implicită a validității episcopilor numiți prin decret de Cuza, în încercarea de a pune capăt luptei pentru canonicitate.
  • 1872 - Biserica Ortodoxă Română devine autocefală, prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de Patriarhia Constantinopolului. Mitropolitul Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de București, devine mitropolit-primat al României. Este constituit oficial Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1872 - Înființarea la București a Seminarului Nifon ca instituție privată, finanțată de Mitropolitul Nifon.
  • 1874, 1 octombrie - începe apariția revistei Biserica Ortodoxă Română, revista oficială a Sfântului Sinod.
  • 1875-1886 - Păstoria mitropolitului-primat Calinic Miclescu.
  • 1877, 9 mai Proclamarea independenței ca stat a României.
  • 1878-1885 Schimb de scrisori între Patriarhia Ecumenică, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Guvernul român, pe tema proclamării unilaterale a autocefaliei de către Biserica română.
  • 1879-1892 Păstoria episcopului Melchisedec Ștefănescu în Episcopia Romanului.
  • 1881 - Înființarea Facultății de Teologie din București.
  • 1885, 25 aprilie - Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea al Constantinopolului recunoaște în mod solemn autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1886-1893, 1896-1909 - - Păstoria mitropolitului-primat Iosif Gheorghian.
  • 1893 - Este promulgată Legea clerului mirean și a seminariilor. Clerul este împărțit în urban și rural; se prevede salarizarea clerului de la buget (parohiile rurale) sau de către primării (cele urbane) și se dă în folosința clerului câte un lot de pământ; sunt impuse criterii de educație pentru accesul în clerul urban; este limitat numărul parohiilor; Statul intervine direct în numirea clerului, prin Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor. Seminariile rămân în administrarea statului, care le limitează numărul la 2 seminarii superioare și 3 inferioare.
  • 1893-1896 - Păstoria mitropolitului-primat Ghenadie Petrescu.
  • 1909-1911 - Păstoria mitropolitului-primat Athanasie Mironescu.
  • 1912-1918 - Păstoria mitropolitului-primat Conon Arămescu.
  • 1914 - Apariția unei noi ediții a Bibliei ("Biblia din 1914")
  • 1919, 23 aprilie - Mitropolia Ardealului se unește cu Biserica Ortodoxă Română: „La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era și locțiitor de mitropolit - și dr. Miron Cristea episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită[4].
  • 1925, 4 februarie - Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. Mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1925, 25 februarie - Regele Ferdinand al României promulgă Legea pentru înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.
  • 1925, 1 noiembrie - Întronarea Prea Fericitului Patriarh Miron Cristea, care devine astfel primul patriarh al creștinismului ortodox românesc. A păstorit până la moartea sa (6 martie 1939).
  • 1939-1948 - Păstoria Prea Fericitului Patriarh Nicodim Munteanu.

Transilvania și Banat

Basarabia

Bucovina

  • 1880-1895 Păstoria mitropolitului Silvestru Moraru Andrievici al Bucovinei.

Perioada comunistă (1945-1989)

  • 1947, 28 mai-11 iunie – Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei și a toată Rusia în România.
  • 1947 – Este înființată Arhiepiscopia Olteniei.
  • 1947, 3 iulie – Episcopia Timișoarei este ridicată la rangul de Arhiepiscopie; se înființează Mitropolia Banatului.
  • 1948 – Eliminarea învățământului religios din școli, a preoților din Armată, desființarea Facultății de Teologie din Suceava, a mai multor periodice bisericești etc. Din învățământul teologic supraviețuiesc șase seminarii (București, Buzău, Mănăstirea Neamț, Cluj-Napoca, Craiova și Caransebeș) și două Institute teologice de rang universitar (la București și Sibiu).
  • 1948-1977 Păstoria patriarhului Iustinian.
  • 1948, 24 mai, 6 iunie – Alegerea și înscăunarea lui Iustinian Marina ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1948, 5 iulie-3 august – Vizita delegației Bisericii Ortodoxe Române în U.R.S.S. cu ocazia celebrării a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse.
  • 1948, 4 august – Este promulgată Legea privind regimul general al cultelor. Sunt recunoscute 14 culte. Legea confirmă dreptul Departamentului cultelor de supraveghere și control al activității cultelor.
  • 1948, 19-20 octombrie – Este adoptat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Ministerul Cultelor: Biserica Ortodoxă Română este organizată în cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Olteniei (reînființată în 1948) și Mitropolia Banatului (înființată în 1947). Intră în vigoare în februarie 1949.
  • 1948, 1 decembrie Decretul 358/1948 prevede desființarea Bisericii Greco-Catolice. Clericii și credincioșii sunt siliți să treacă la Ortodoxie. Majoritatea celor care refuză sunt arestați sau trimiși la domiciliu forțat. Bisericile și casele parohiale sunt atribuite Bisericii Ortodoxe, iar Statul român confiscă celelalte proprietăți. Biserica Greco-Catolică va continua să funcționeze în clandestinitate până la sfârșitul regimului comunist.
  • 1948-1949 – Desfiintarea eparhiilor ortodoxe a Hușilor, Argeșului, Maramureșului, Caransebeșului, Tomisului (Constanței) și a Episcopiei Armatei.
  • 1949, februarie – Arhiepiscopia Olteniei este ridicată la rang de Mitropolie.
  • 1950, 28 februarie – Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor sfinți români: Sf. Ier. Calinic de la Cernica (prăznuit pe 11 aprilie); Sf. Ier. Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei (24 aprilie; a Sfinților Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie); Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie).
  • 1953, 9 mai-21 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române în Bulgaria, la înscăunarea patriarhului Chiril al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei.
  • 1954, 13 septembrie-18 septembrie – Vizita în România a patriarhului Alexandru al III-lea al Antiohiei.
  • 1954, 11 octombrie-27 octombrie – Vizita în România a patriarhului Chiril al Bulgariei.
  • 1955, 7, 21 octombrie – Canonizarea solemnă a unor sfinți români.
  • 1957, 10 ianuarie, 13 ianuarie – Alegerea și înscăunarea mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei.
  • 1957, 2 iunie-11 iunie – Vizita patriarhului Iustinian, împreună cu o delegație a Bisericii Ortodoxe Române în Iugoslavia.
  • 1958, 30 mai-10 iunie – Vizita patriarhului Hristofor al Alexandriei în România.
  • 1959 – Ca urmare a Decretului 410/1959 privind mănăstirile, mare parte a monahilor și monahiilor sunt expulzați din mănăstiri, iar cele mai multe mănăstiri sunt închise sau li se schimbă destinația.
  • 1961 – Aderarea Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română participă la A treia Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la New Delhi.
  • 1961 – Prima Conferință panortodoxă de la Rhodos la care participă delegații Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1962, 31 mai-4 iunie – Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România.
  • 1962, 23 octombrie-5 noiembrie – Vizita Patriarhului Gherman al Serbiei în România.
  • 1962, noiembrie – Vizita unei delegații a Consiliului Mondial al Bisericilor în România.
  • 1963, 22-29 iunie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu patriarhul Iustinian, la festivitățile mileniului Muntelui Athos.
  • 1963, 17 iunie-3 iulie – Vizita Patriarhului-Catolicos Vasken I al armenilor în România.
  • 1964 – Amnistia generală a deținuților politici. Sunt eliberați din închisoare mai mulți preoți și monahi arestați și condamnați de regimul comunist din motive politice.
  • 1965, 2-8 iunie – Vizita arhiepiscopului de Canterbury, Michael Ramsey în România.
  • 1967, 16-28 octombrie – Vizita Patriarhului Ecumenic Atenagora I în România.
  • 1967, 19-24 noiembrie – Vizita în România a Cardinalului Franz Konig, arhiepiscop romano-catolic al Vienei și primat al Austriei.
  • 1968, 2-6 mai – Vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române conduse de Patriarhul Iustinian la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.
  • 1968, 2-23 iulie – O delegație a Bisericii Ortodoxe Române participă la Adunarea Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala.
  • 1968, 6-15 noiembrie – Vizita unei delegații a Bisericii Etiopiei în România.
  • 1968 – Apare o nouă ediție sinodală a Bibliei.
  • 1977-1986 Păstoria patriarhului Iustin
  • 1986-2007 Păstoria patriarhului Teoctist

Perioada postcomunistă (1989-prezent)

  • 1989, 16-22 decembrie – Căderea regimului comunist din România.
  • 1989, 31 decembrie – Consiliul Frontului Salvării Naționale recunoaște existența Bisericii Române Unite-Greco-Catolică. Biserica Greco-Catolică redevine cult legal recunoscut.
  • 1990, 18 ianuarie – 3 aprilie – Retragerea din funcție a Patriarhului Teoctist, sub presiunea contestării interne și a manifestațiilor publice de pe Dealul Mitropoliei. Revine în scaun la cererea Sf. Sinod și a mai multor comunități monahale.
  • 1990 – Reînființarea mai multor eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române, la Tomis, Târgoviște, Suceava, Curtea de Argeș, Maramureș și alegerea de ierarhi în scaunele episcopale și mitropolitane vacante sau reactivate.
  • 1990 – Înființarea unor noi Facultăți de Teologie și Seminarii teologice. Reintroducerea învățământului religios în învățământul primar și gimnazial, cu caracter provizoriu (disciplina „Educație religioasă”)
  • 1990 – 25-26 septembrie - Sf. Sinod și Adunarea Națională Bisericească decid modificarea Statutului de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin retragerea unilaterală a dreptului Ministerului Cultelor (Secretariatului de Stat pentru Culte) și al altor instituții de stat de a interveni în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1991, 7-20 februarie – Participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române la a șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Canberra, Australia.
  • 1991 – Reintegrarea învățământului teologic superior în sistemul universitar public.
  • 1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei, sub jurisdicția Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 1992, 7-12 mai – Vizita în România a IPS Teodosie, mitropolit ortodox al Japoniei.
  • 1992, 20-21 iunie – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române decide canonizarea a nouăsprezece sfinți români: Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (cu prăznuirea pe 29 februarie); Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie); Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeț (30 iunie); Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți (1 iulie); Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie); Sf. Cuv. Ioan Iacob Hozevitul (5 august); Sf. Cuv. Teodora de la Sihla (7 august); Sf.i Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august); Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) și Sf. Cuv. Daniil Sihastrul (18 decembrie).

......................

Vezi și

Note

  1. Florin Curta, Southeastern Europe in the Middle Ages, Cambridge University Press, Pag.xv, 978-0-521-89452-4
  2. Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925
  3. 3,0 3,1 3,2 Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908
  4. 4,0 4,1 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6

Surse