Ismael

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 29 octombrie 2023 23:02, autor: Inistea (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{VechiulTestament}}'''Ismael''' sau '''Ismail''', care se tâlcuiește „Dumnezeu aude”, a fost fiul lui Avraam cu slujnica sa Agar, înainte de nașterea lui Isaac. Al...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Ismael sau Ismail, care se tâlcuiește „Dumnezeu aude”, a fost fiul lui Avraam cu slujnica sa Agar, înainte de nașterea lui Isaac. Alungați de la casa lor, Agar și Ismael au coborât în sudul țării Canaan și au locuit în pustiul Arav, Ismail ocupându-se cu vânătoarea. Ei s-au asociat cu oamenii locurilor acelora și au devenit arabi (de la Arav, numele ținutului). Ismail este socotit părintele unuia din triburile arabe, ismaeliții (credincioși monoteiști). Mai târziu, prin ismaeliți a fost vândut Iosif de către frații lui în Egipt (Facere 37).

Vechiul Testament

Istoria lui Ismael și a mamei sale Agar este povestită în Cartea Facerii, capitolele 16, 17 și 21.

Facere 16, 1-16

1. Sarai însă, femeia lui Avram, nu-i năștea. Dar avea ea o slujnică egipteancă, al cărei nume era Agar.
2. Atunci a zis Sarai către Avram: "Iată m-a închis Domnul, ca să nu nasc. Intră dar la slujnica mea; poate vei dobândi copii de la ea!"[1] Și a ascultat Avram vorba Saraii.
3. A luat deci Sarai, femeia lui Avram, pe Agar egipteanca, slujnica sa, la zece ani după venirea lui Avram în pământul Canaan, și a dat-o de femeie lui Avram, bărbatul său.
4. Și a intrat acesta la Agar și ea a zămislit; și văzând că a zămislit, ea a început a disprețui pe stăpâna sa.
5. Atunci a zis Sarai către Avram: "Nedreptate mi se face de către tine. Eu ti-am dat pe slujnica mea la sân, iar ea, văzând că a zămislit, a început să mă disprețuiască. Dumnezeu să judece între mine și între tine!"
6. Iar Avram a zis către Sarai: "Iată, slujnica ta e în mâinile tale, fă cu ea ce-ti place!" și Sarai a necăjit-o și ea a fugit de la fața ei.
7. Și a găsit-o îngerul Domnului la un izvor de apă în pustiu, la izvorul de lângă calea ce duce spre Sur.
8. Și i-a zis îngerul Domnului: "Agar, slujnica Saraii, de unde vii și unde te duci?" Iar ea a răspuns: "Fug de la fața Saraii, stăpâna mea".
9. Și îngerul Domnului i-a zis iarăși: "Întoarce-te la stăpâna ta și te supune sub mâna ei!"
10. Apoi i-a mai zis îngerul Domnului: "Voi înmulți pe urmașii tăi foarte tare, încât nu se vor putea număra din pricina mulțimii.
11. Iată, tu ai rămas grea - îi zise îngerul Domnului - și vei naște un fiu și-i vei pune numele Ismael, pentru că a auzit Domnul suferința ta[2].
12. Acela va fi ca un asin sălbatic între oameni; mâinile lui vor fi asupra tuturor și mâinile tuturor asupra lui, dar el va sta dârz în fața tuturor fraților lui".
13. Și a numit Agar pe Domnul, Cel ce-i grăise, cu numele acesta: Ata-El-Roi[3], căci zicea ea: "N-am văzut eu, oare, în față pe Cel ce m-a văzut?"
14. De aceea se numește fântâna aceasta: Beer-Lahai-Roi[4], și se află între Cadeș și Bared.
15. După aceea a născut Agar lui Avram un fiu și Avram a pus fiului său, pe care i-l născuse Agar, numele Ismael.
16. Avram însă era de optzeci și șase de ani când i-a născut Agar pe Ismael.

Facere 17, 18-27

18. Apoi a mai zis Avraam către Domnul: "O, Doamne, măcar Ismael să trăiască înaintea Ta!"
19. Iar Dumnezeu a răspuns lui Avraam: "Adevărat, însăși Sarra, femeia ta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele Isaac și Eu voi încheia cu el legământul Meu, legământ veșnic: să-i fiu Dumnezeu lui și urmașilor lui.
20. Iată, te-am ascultat și pentru Ismael, și iată îl voi binecuvânta, îl voi crește și-l voi înmulți foarte, foarte tare; doisprezece voievozi se vor naște din el[5] și voi face din el popor mare.
21. Dar legământul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care-l va naște Sarra la anul pe vremea aceasta!"
22. Încetând apoi Dumnezeu de a mai vorbi cu Avraam, S-a înălțat de la el.
23. Atunci a luat Avraam pe Ismael, fiul său, pe toii cei născuți în casa sa, pe toți cei cumpărați cu argintul său și pe toți oamenii de parte bărbătească din casa lui Avraam și i-a tăiat împrejur, chiar în ziua aceea, cum îi poruncise Dumnezeu.
24. Și era Avraam de nouăzeci și nouă de ani, când s-a tăiat împrejur.
25. Iar Ismael, fiul său, era de treisprezece ani, când s-a tăiat împrejur.
26. Avraam și Ismael, fiul său, au fost tăiați împrejur în aceeași zi.
27. Și cu ei au fost tăiați împrejur toți cei de parte bărbătească din casa lui Avraam, născuți în casa lui sau cumpărați cu argint de la cei de alt neam.

Facere 21, 9-21

9. Văzând însă Sarra că fiul egiptencii Agar, pe care aceasta îl născuse lui Avraam, râde de Isaac, fiul ei,
10. A zis către Avraam: "Izgonește pe roaba aceasta și pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va fi moștenitor cu fiul meu, Isaac!"
11. Și s-au părut cuvintele acestea lui Avraam foarte grele pentru fiul său Ismael.
12. Dumnezeu însă a zis către Avraam: "Să nu ți se pară grele cuvintele cele pentru prunc și pentru roabă; toate câte-ți va zice Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor chema urmașii tăi.
13. Dar și pe fiul roabei acesteia îl voi face neam mare, pentru că și el este din sămânța ta".
14. Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineață; a luat pâine și un burduf cu apă și le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o; și, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Șeba.
15. Când însă s-a sfârșit apa din burduf, a lepădat ea copilul sub un mărăcine.
16. Și ducându-se, a șezut în preajma lui, ca la o bătaie de arc, căci își zicea: "Nu voiesc să văd moartea copilului meu!" Și, șezând ea acolo de o parte, și-a ridicat glasul și a plâns.
17. Și a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde era și îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer către Agar și a zis: "Ce e, Agar? Nu te teme, că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este!
18. Scoală, ridică copilul și-l ține de mână, căci am să fac din el un popor mare!"
19. Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii și a văzut o fântână cu apă și, mergând, și-a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea.
20. Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu, și s-a făcut vânător.
21. A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a luat femeie din țara Egiptului.

Noul Testament

În Noul Testament, sfântul Apostol Pavel folosește metoda alegorică în epistola sa către Galateni, cap. 4, atunci când îl consideră pe copilul roabei Agar, Ismael, ca reprezentându-i pe cei aflați sub Lege și pe pruncul femeii libere (adică a lui Sarra) ca pe cei aflați sub Noul Legământ, citind alungarea lui Agar și a lui Ismael ca reprezentând inferioritatea Vechiului Legământ față de cel Nou (Galateni 4,21-30).

Galateni 4, 21-30

21. Spuneți-mi voi, care vreți să fiți sub Lege, nu auziți Legea?
22. Căci scris este că Avraam a avut doi fii: unul din femeia roabă și altul din femeia liberă.
23. Dar cel din roabă s-a născut după trup, iar cel din cea liberă s-a născut după făgăduință.
24. Unele ca acestea au altă însemnare, căci acestea (femei) sunt două testamente: Unul de la Muntele Sinai, în Arabia, și răspunde Ierusalimului de acum, care zace în robie cu copiii lui;
25. Iar cea liberă este Ierusalimul cel de sus, care este mama noastră.
26. Căci scris este: "Veselește-te, tu, cea stearpă, care nu naști! Izbucnește de bucurie și strigă, tu care nu ai durerile nașterii, căci mulți sunt copiii celei părăsite, mai mulți decât ai celei care are bărbat".
27. Iar noi, fraților, suntem după Isaac, fii ai făgăduinței.
28. Ci precum atunci cel ce se născuse după trup prigonea pe cel ce se născuse după Duh, tot așa și acum.
29. Dar ce zice Scriptura? "Izgonește pe roabă și fiul ei, căci nu va moșteni fiul roabei, împreună cu fiul celei libere".
30. Deci, fraților, nu suntem copii ai roabei, ci copii ai celei libere.

Note

  1. Legislația mesopotamiană permitea ca o soție sterilă să-i ofere soțului o slujnică prin care atât el cât și ea sa aiba copii; în acest caz, copilul nu era al slujnicei, ci al stapânei. (Bartolomeu Anania)
  2. Numele Ișmael înseamnă „Dumnezeu aude”, în timp ce numele Agarei e legat de acela al Agariților (sau Agarienilor sau Agarenilor), arabi nomazi din sudul pustiu al Palestinei, teritoriu sub dominație egipteană. (Bartolomeu Anania)
  3. Ata-El-Roi se tâlcuiește: Tu ești Dumnezeu atotvăzător.
  4. Beer-Lahai-Roi se tâlcuiește: Izvorul Celui viu, Care m-a văzut.
  5. 12 voievozi sau principi sunt cei 12 fii ai lui Ismael, pemeniți în capitolul 25 al Cărții Facerii: „Și iată numele fiilor lui Ismael, după șirul nașterii lor: întâiul născut al lui Ismael a fost Nebaiot; după el urmează Chedar, Adbeel și Mibsam, Mișma, Duma și Masa, Hadad, Tema, Etur, Nafiș și Chedma.” (Facere 25, 13-15)

Surse

  • Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
  • Biblia sau Sfânta Scriptură (EIBM al BOR)