Isaac Sirul

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 28 ianuarie 2013 17:02, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (scrieri, note, in curs)
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Icoană a Sfântului Isaac Sirul
Slăvitul părintele nostru Isaac Sirul este un sfânt din secolul al VII-lea cunoscut pentru asceza sa strictă şi pentru scrierile ascetice.

Sfântul Isaac s-a născut în regiunea Qatarului, pe coasta vestică a Golfului Persic. Pe când era destul de tânăr, el a intrat într-o mănăstire împreună cu fratele său. Faima lui de om sfânt şi învăţător s-a răspândit mult. În consecinţă, el a fost hirotonit episcop de Ninive, fosta capitală a Asiriei de nord, dar i s-a cerut să renunţe la această poziţie după numai cinci luni. Atunci, el a plecat spre sud, în sălbăticia Muntelui Matout, un refugiu al anahoreţilor. Acolo a trăit în singurătate mulţi ani, studiind Sfânta Scriptură, dar o orbire ulterioară şi vârsta înaintată l-au obligat să se retragă la Mănăstirea Rabban Shabur, unde a adormit şi a fost înmormântat. Prăznuirea sa se face în 28 ianuarie.

El nu trebuie să fie confundat cu celălalt sfânt Isaac Sirul, stareţ de Spoleto, care a trăit pe la mijlocul secolului al VI-lea (12 aprilie).

Ortodoxia

Sfântul Isaac este acceptat pe deplin de Biserica Ortodoxă, cu toate că în timpul vieţii sale a fost un membru canonic al Bisericii Asiriene a Răsăritului (i.e., nestoriană). Cu toate acestea, scrierile sale au devenit extrem de populare în cercurile monahale ortodoxe şi sunt bine-cunoscute pentru ortodoxia lor. Cinstirea sa a crescut în timp, el fiind integrat în calendarul sfinţilor ortodocşi. Astfel, includerea sa printre sfinţi indică faptul că Biserica nu priveşte graniţele canonice ca fiind testul indicator al ortodoxiei.

Citate

Fii persecutat, mai decât să fii persecutor. Fii crucificat, mai bine decât să fii crucificator. Fii nedreptăţit, mai bine decât să fii nedrept cu altcineva. Fii oprimat, decât să fii zelos. Preferă bunătatea în locul dreptăţii.

O disciplină redusă dar întotdeauna perseverentă este o forţă puternică; pentru că o picătură care cade uşor dar cu încăpăţânare, sparge o stâncă tare.

Ziua Domnului este o taină a cunoaşterii adevărului care nu este primit prin sânge şi trup şi care transcende orice speculaţii. În vremurile acestea, nu există ziua a opta şi nici sabatul adevărat. Pentru că cel care zice `Domnul s-a odihnit în ziua a şaptea,' s-a referit la scăparea [firii noastre] din blestemul acestei vieţi, deoarece mormântul are şi o fire trupească şi aparţine acestei lumi. Şase zile sunt împlinite în economia vieţii prin intermediul ascultării poruncilor; a şaptea este petrecută în întregime în mormânt; iar a opta este plecarea din acesta. -- Omilii ascetice, I

De ce te nelinişteşti pentru o casă care nu este a ta ? Fă ca apropierea de un om în pragul morţii să fie un învăţător pentru plecarea ta de aici.

Înţelepciunea Crucii se ascunde în suferinţa pe Cruce.

Omul care îl urmează pe Hristos în plângere însingurată este mai mare decât cel ce Îl propovăduieşte pe Hristos printre comunităţi de oameni.

De ce îţi întăreşti legăturile? Ia viaţa în propriile mâini înainte ca lumina ta să înceapă să pălească şi să începi să cauţi un ajutor pe care nu îl găseşti. Viaţa aceasta ţi-a fost dată pentru pocăinţă; nu o irosi pentru căutări în van.


Scrieri

Sf. Isaac Sirul a scris un mare număr de discursuri (omilii sau „cuvinte” de învăţătură) şi epistole (scrisori). În secolul al IX-lea, o primă parte a scrierilor sale, cuprinzând optzeci şi şase de Cuvinte despre nevoinţă şi patru Epistole, au fost traduse de doi cuvioşi monahi de la Lavrei Sfântul Sava din Ţara Sfântă, avva Patrichie (Patrikios) şi avva Avramie. Această primă parte a operelor Sf. Isaac a cunoscut şi cea mai mare răspândire în Orientul creştin, dar şi în Occident.

În anul 1983, aparent unica copie existentă a unei a doua părţi a scrierilor Sf. Isaac, „Cuvinte către singuratici, despre viaţa duhului, taine dumnezeieşti, pronie şi judecată”, a fost redescoperită la Biblioteca Bodleiană din Oxford, în Marea Britanie de către profesorul Sebastian Brock. Acesta le-a publicat în versiunea originală siriacă în 1985, apoi acestea au apărut în traducere în diferite limbi de circulaţie. În limba română, Partea a doua a fost publicată pentru prima dată în anul 2003, în traducerea diac. Ioan I. Ică Jr., la editura Deisis din Sibiu.

În anul 1990, într-o biblotecă privată din Teheran (Iran) a fost descoperit un alt manuscris siriac, copiat la începutul sec. XX, cuprinzând 17 noi „cuvinte” ale Sf. Isaac către singuratici, dintre care 14 inedite. Textul a fost reconstituit şi publicat de Sabino Chiala, monah la mănăstirea Bose din Italia. Prima ediţie românească a apărut în anul 2005, tot la editura Deisis.

Traduceri în limba română

Manuscrise

Fragmente din cuvintele Sf. Isaac Sirul se regăsesc, în traducere românească, în mai multe versiuni manuscrise complete, unele datând încă din secolul al XVIII-lea. Pr. Dumitru Stăniloae, în introducerea la vol. X. al Filocaliei, citează zece manuscrise cuprinzând opera integrală (cunoscută până la data editării) a Sf. Isaac Sirul şi 26 de manuscrise cuprinzând fragmente din aceasta. Potrivit Pr. Stăniloae, majoritatea acestor traduceri sunt făcute după ediţia grecească publicată de Nikeforos Theotokes (Nichifor Theotoche) la Leipzig în anul 1770 [1] Între acestea se găsesc: [2]

  • Cuvinte, rugăciuni şi învăţături pentru călugări ale lui: Simeon Noul Teolog, Varsanufie, Vasile cel Mare, Dorotei, Evagrie, Grigorie Sinaitul, Nil de la Soroca, Simeon al Tesalonicului, Nichifor din Singurătate, Nil de la Soroca (Sorski), Filotei Sinaitul, Nil Sinaitul, Filimon Pustnicul, Isaac Sirul, Isaia Pustnicul, Amon, Casian Râmleanul, Damaschin Studitul, Ioan Hrisostom, traducere de Rafail monahul, mănăstirea Neamţ, 1769, mss. 2597 BAR - Filocalia de la Dragomirna, 313 f.
  • Miscelaneu de literatură monahală (Filocalie, sec. XVIII), cuprinzând scrieri ale lui Nil Sorski, Grigorie Sinaitul, Filotei Sinaitul, Vasile de la Poiana Mărului, Nichifor din Singurătate, Dorotei Studitul, Isaac Sirul, Nil Postnicul, Simeon Noul Teolog, Varsanufie, Evagrie Ponticul, Diadoh, Isihie Preotul, mss. 1621 BAR, 294f.
  • Miscelaneu de literatură monahală: Isihie preotul către Teodul, Ioan Sinaitul, Isaac Sirul, Eftimie al Târnovei, Paisie cel Mare, mss. 1724 BAR, sf. sec. XVIII, 169f.

Ediţii tipărite

  • Sf. Isaac Sirul, Cuvinte şi învăţături, traducere de ieromonahul Macarie, revizuită de ieroschimonahul Isaac şi ieromonahul Iosif, Neamţ, 1819.
  • Sfântul Isaac Sirul, „Cuvinte despre sfintele nevoinţe”, Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii, vol. X, traducere, introducere şi note de de de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981; reed. Humanitas, Bucureşti, 1999, 2008.
  • Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici. Partea a II-a, recent descoperită, traducere de diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2003; ed, a II-a 2007, ISBN: 978-973-7859-31-0
  • Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici. Partea a III-a, recent regăsită, cuvânt înainte, introducere şi text de Sabino Chiala, traducere de diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2005; ed a II-a 2007, ISBN: 978-973-7859-32-7
  • Sf. Isaac Sirul, Despre ispite, întristări, dureri şi răbdare, ed. Evanghelismos, Bucureşti, 2007.
  • Sf. Isaac Sirul, Cuvinte pentru nevoinţă, Reîntregirea, Alba-Iulia, 2010.
  • Sf. Isaac Sirul, Cuvinte şi învăţături, ed. Predania, Bucureşti, 2010.

Scrieri despre Sf. Isaac Sirul

  • Sabino Chialà, Isaac Sirianul, asceză singuratică şi milă fără sfârşit, traducere de Maria-Cornelia şi diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2012, ISBN: 978-973-7859-83-9

Note

  1. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, „Introducere”, Filocalia, vol X, Humanitas, Bucureşti, 2008, pp. 5-13.
  2. Sursa: Pr. Dr. Ioan Moldoveanu, „Bibliografie a isihasmului românesc” publicată în Anuarul Facultăţii de Teologie din Cluj-Napoca, disponibilă online [www.unibuc.ro/prof/moldoveanu_i/docs/res/2012ianIsihasmul.doc aici]

Surse şi legături externe