Modificări

Salt la: navigare, căutare

Irodion de la Lainici

118 octeți adăugați, 2 mai 2017 17:40
m
fără descrierea modificării
Sfântul Cuvios '''Irodion de la Lainici''' a trăit în secolul al XIX-lea, fiind [[monah]] la [[Mănăstirea Cernica|mănăstirea Cernica]], apoi [[stareţstareț]] vreme de 41 de ani (1854-1900) al [[Mănăstirea Lainici|Mănăstirii Lainici]]. [[Prăznuire]]a sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[3 mai]].
==Viaţa==
Cuviosul [[Cuvios]]ul Irodion Ionescu s-a născut la Bucureşti în anul 1821, primind la [[botez]] numele de Ioan. La vârsta de 20 de ani, simţind chemarea spre [[viaţa monahală]], a intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Cernica, unde era pe atunci stareţ Sfântul [[Calinic de la Cernica|Calinic]]. A fost [[Tundere|tuns ]] în [[monahism ]] în anul 1846, primind numele de Irodion.
Era iubitor de fraţi, nevorbind pe nimeni de rău şi era nevoitor, chinuindu-şi trupul cu posturi[[post]]uri, [[Privegherea de toată noaptea|privegheri ]] îndelungi şi sute de [[Metanie|metanii ]] zilnice. A ajuns să fie iubit şi respectat de toată obştea şi mai ales de stareţul său, Sfântul Calinic.
Când acesta devine [[episcop]] de [[episcopia Râmnicului|Râmnic]], îşi ia cu el câţiva ucenici [[ucenic]]i pentru a-l ajuta. Între aceştia se afla şi cuviosul Irodion, pe care episcopul îl trimite la schitul Lainici în anul 1851. În 1853, este [[hirotonie|hirotonit]] [[diacon]], apoi [[preot]], având ascultarea de [[ecleziarh]], apoi de [[stareţ]], însărcinare pe care şi-o păstrează, cu scurte întreruperi, vreme de 41 de ani.
Când [[duhovnic]]ul Sfântului Calinic a trecut la Domnul, acesta şi l-a ales pe cuviosul Irodion, fostul său ucenic, ca [[duhovnic şi povăţuitor]] și povățuitor. Cucerit de darurile duhovniceşti duhovnicești ale stareţului starețului Irodion, Sfântul Calinic avea să-l numească „Luceafărul de la Lainici”.
Cuviosul Irodion a avut multe de îndurat din partea celor din jurul său, care-l pizmuiau pentru viaţa viața lui curată şi și pentru darurile de care îl învrednicise [[Dumnezeu]], însă el a răbdat toate cu [[smerenie]]. Faima lui s-a întins repede atât în Regatul României cât şi și dincolo de munţimunți, în Transilvania, căci se învrednicise de darul facerii de minuni, alungând şi și duhurile necurate. Era şi și văzător cu duhul, astfel încât mulţi mulți dintre cei care alergau la el primeau vindecare sufletească şi și trupească. A prevestit şi și pustiirea schitului, care avea să se şi și petreacă nu după multă vreme de la adormirea sa.
Cuviosul Irodion a trecut la Domnul pe în ziua de [[3 mai]] 1900, fiind îngropat la schitul Lainici. La şapte ani după adormirea sa, la stăruinţele ucenicului său şi prin grija stareţului de atunci, trupul său a fost dezgropat pentru a i se face iarăşi rânduiala înmormântării, potrivit unei vechi rânduieli monahale, însă, dezgropându-l, i-au aflat trupul neputrezit.
===Proslăvirea===
[[Sfântul Sinod]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] l-a proslăvit pe cuviosul Irodion de la Lainici prin Temei nr. 6370 din [[29 octombrie]] 2010, rânduindu-i ca zi de prăznuire data de [[3 mai]] (ziua trecerii lui la Domnul). Proclamarea solemnă a canonizării sfântului Irodion s-a făcut la mănăstirea Lainici în ziua de [[1 mai]] 2011.
 
==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]] 1:
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.161 de modificări

Meniu de navigare