441 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Despre Irineu se crede că a fost un grec din orașul natal al lui [[Policarp al Smirnei|Policarp]], orașul Smyrna din Asia Mică, în prezent Izmir, Turcia. Este mult mai probabil că s-a născut într-o familie creștină decât că s-a convertit ca adult, ceea ce poate explica râvna sa puternică pentru Ortodoxie. Irineu a fost unul din primii scriitori creștini care a folosit principiul [[Succesiune apostolică|succesiunii apostolice]] pentru a-și respinge oponenții.
Irineu este pomenit ca fiind al doilea episcop de Lyon, cu toate că nu există dovezi clare că el și-ar fi asumat oficial îndatoririle episcopale. Primul episcop, [[Pothinus Phothinus de Lyon|PothinusFotin]], a suferit moarte mucenicească în jurul anului 177 în timpul persecuțiilor lui [[Marc Aurelius]], în timp ce Irineu vizita Roma.
Recunoscut pentru ortodoxia credinței sale, Irineu este trimis în două rânduri ca ambasador la Roma. Aici, Irineu îl informează pe episcopul Romei despre pericolele [[erezie]]i [[Montanism|montaniste]], dar în același timp îl convinge să nu excomunice Bisericile din Asia pentru poziția lor asupra datei sărbătoririi Paștilor.
==Scrieri==
Irineu a scis scris câteva cărți, dar cea mai importantă care s-a păstrat până în zilele noastre este lucrarea în cinci volume ''Despre depistarea și combaterea așa-numitelor gnoze'', cunoscută mai ales sub numele de ''Adversus Haereses'' („''Împotriva ereziilor''”). Din originalul în limba greacă există numai fragmente, dar există o copie completă tradusă într-o latină de lemn, făcută la scurt timp după publicarea acesteia în grecește, iar volumele IV și V există într-o traducere literară în armeană.
Scopul cărții ''Adversus Haereses'' a fost să combată învățăturile diverselor grupuri [[gnosticism|gnostice]]. Până la descoperirea Bibliotecii din Nag Hammadi în 1945, ''Adversus Haereses'' era cea mai bună descriere care a supraviețuit a [[gnosticism]]ului. În plus, descrierile lui Irineu privind învățăturile gnostice au fost mult timp puse sub semnul întrebării de către savanți ca fiind produsul unei exagerări polemice, dar descoperile descoperirile de la Nag Hammadi au confirmat descrierile lui Irineu prin cuvintele gnosticilor înșiși.
Irineu citează din majoritatea canonului [[Noul Testament|Noului Testament]], dar și din lucrări ale [[Părinții apostolici|Părinților apostolici]], [[Clement Romanul]] și [[Păstorul lui Herma]]. Totuși el nu face referiri la epistolele [[Epistola către Filimon a Sfântului Apostol Pavel|Filimon]], [[A doua epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Petru|II Petru]], [[A treia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan|III Ioan]] și [[Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda|Iuda]], ceea ce nu este o surpriză deoarece canonul [[Sfânta Scriptură|Sfintelor Scripturi]] nu fusese încă definitivat. Irineu a fost primul scriitor creștin care a catalogat toate cele patru și exact patru [[Evanghelie|Evanghelii]] canonice, ca fiind inspirate de [[Duhul Sfânt]], probabil ca reacție la ediția publicată a lui [[Marcion din Sinope|Marcion]] a [[Evanghelia după Luca|Evangheliei după Luca]], pe care Marcion o considera ca fiind singura și adevărata [[Evanghelie]].
[[Categorie:Episcopi]]
[[Categorie:Mucenici]]
[[Categorie:Sfinţi PărinţiSfinți Părinți]][[Categorie:SfinţiSfinți]]
[[el:Ειρηναίος Λουγδούνου]]
[[en:Irenaeus of Lyons]]
