Iosif din Arimateea: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Imnografie: tropar ro)
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
+
[[image:JosephArimathea.jpg|right|thumb|Sfântul Iosif din Arimateea, cel care l-a îngropat pe Hristos.]]
 
+
Sfântul şi dreptul '''Iosif din Arimatea''' a fost un om bogat din Arimateea, ucenic al lui [[Iisus]]<ref>Mt 27.57</ref> , dar pe ascuns, de frica iudeilor<ref>Ioan.19.38</ref> , sfetnic de vază al [[Sinedriu|Soborului]], care şi el aştepta [[Împărăţia lui Dumnezeu]].<ref>Mc15.43</ref> El s-a dus la [[Pilat]] şi a cerut trupul lui Iisus şi l-a primit în dar.<ref>Mc15.45</ref> Iosif a luat trupul şi, împreună cu [[Nicodim]] care adusese o amestecătură  de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe<ref>Ioan.19.39</ref>, l -a înfăşurat într-o pânză curată de in, cumpărată de el, l-a uns cu miresme, după obiceiul evreilor, şi l -a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care -l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului, şi a plecat.<ref>Mt 27.57-60, Mc15.42-47, Ioan.19.38-42</ref> Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi au fost martorele acestei operaţiuni.<ref>Mc15.47</ref> Trupul lui Iisus a fost pus acolo pentru că mormântul era aproape, fiind ziua Pregătirii iudeilor (adică vineri, ziua dinaintea [[Sabat]]ului (sâmbetei).<ref>Ioan.19.42</ref> Spionii evreii au auzit acestea şi l-au pârât autorităţilor care l-au întemniţat pe Sfântul Iosif. Cu toate acestea, Hristos înviat i-a apărut Sfântului Iosif în închisoare convingându-l de [[Învierea Domnului|Învierea]] sa. După o vreme, evreii l-au eliberat pe Sfântul Iosif din închisoare şi l-au alungat din [[Ierusalim]]. Apoi, el a călătorit în lumea întreagă propovăduind cuvântul [[Evanghelie]]i, în cele din urmă plantând seminţele mântuirii în Britania, unde a plecat la Domnul în pace.
[[image:JosephArimathea.jpg|right|thumb|Sfântul Iosif din Arimateea, cel care l-a îngropat pe Hristos.]]Sfântul şi dreptul '''Iosif din Arimatea''' a fost un membru bogat al [[Sanedriu]]lui evreiesc şi un ucenic secret al lui [[Hristos]] ([[Evanghelia după Matei|Mat.]] 27:25; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 19:38). Prăznuirea sa se face în [[31 iulie]]. De asemenea, el este pomenit în [[Duminica Femeilor Mironosiţe]]—a doua duminică după [[Sfintele Paşti]].
+
:Prăznuirea sa se face în [[31 iulie]]. De asemenea, el este pomenit în [[Duminica Femeilor Mironosiţe]]—a doua duminică după [[Sfintele Paşti]].
 
 
Împreună cu Sfântul [[Nicodim cel Drept|Nicodim]], Sfântul Iosif a luat trupul Domnului de pe cruce, l-a pregătit pentru înmormântare şi l-a aşezat în mormântul pregătit pentru el însuşi. Spionii evreii au auzit acestea şi l-au pârât autorităţilor care l-au întemniţat pe Sfântul Iosif. Cu toate acestea, Hristos înviat i-a apărut Sfântului Iosif în închisoare convingându-l de [[Învierea Domnului|Învierea]] sa. După o vreme, evreii l-au eliberat pe Sfântul Iosif din închisoare şi l-au alungat din [[Ierusalim]]. Apoi, el a călătorit în lumea întreagă propovăduind cuvântul [[Evanghlie]]i, în cele din urmă plantând seminţele mântuirii în Britania, unde a plecat la Domnul în pace.
 
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
 
[[Tropar]] ([[Glasul]] 2)
 
[[Tropar]] ([[Glasul]] 2)
 
:Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme, în mormânt nou îngropându-L, L-a pus. Dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă.
 
:Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme, în mormânt nou îngropându-L, L-a pus. Dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă.
 
+
==Note==
 +
<references />
 
==Surse==
 
==Surse==
*Sfântul [[Nicolae (Velimirovici)]], ''[[Proloagele de la Ohrida]]''
+
#Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
 +
#Sfântul [[Nicolae (Velimirovici)]], ''[[Proloagele de la Ohrida]]''
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 2 noiembrie 2010 11:14

Sfântul Iosif din Arimateea, cel care l-a îngropat pe Hristos.

Sfântul şi dreptul Iosif din Arimatea a fost un om bogat din Arimateea, ucenic al lui Iisus[1] , dar pe ascuns, de frica iudeilor[2] , sfetnic de vază al Soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu.[3] El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus şi l-a primit în dar.[4] Iosif a luat trupul şi, împreună cu Nicodim care adusese o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe[5], l -a înfăşurat într-o pânză curată de in, cumpărată de el, l-a uns cu miresme, după obiceiul evreilor, şi l -a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care -l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului, şi a plecat.[6] Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi au fost martorele acestei operaţiuni.[7] Trupul lui Iisus a fost pus acolo pentru că mormântul era aproape, fiind ziua Pregătirii iudeilor (adică vineri, ziua dinaintea Sabatului (sâmbetei).[8] Spionii evreii au auzit acestea şi l-au pârât autorităţilor care l-au întemniţat pe Sfântul Iosif. Cu toate acestea, Hristos înviat i-a apărut Sfântului Iosif în închisoare convingându-l de Învierea sa. După o vreme, evreii l-au eliberat pe Sfântul Iosif din închisoare şi l-au alungat din Ierusalim. Apoi, el a călătorit în lumea întreagă propovăduind cuvântul Evangheliei, în cele din urmă plantând seminţele mântuirii în Britania, unde a plecat la Domnul în pace.

Prăznuirea sa se face în 31 iulie. De asemenea, el este pomenit în Duminica Femeilor Mironosiţe—a doua duminică după Sfintele Paşti.

Imnografie

Tropar (Glasul 2)

Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme, în mormânt nou îngropându-L, L-a pus. Dar a treia zi ai înviat, Doamne, dăruind lumii mare milă.

Note

  1. Mt 27.57
  2. Ioan.19.38
  3. Mc15.43
  4. Mc15.45
  5. Ioan.19.39
  6. Mt 27.57-60, Mc15.42-47, Ioan.19.38-42
  7. Mc15.47
  8. Ioan.19.42

Surse

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  2. Sfântul Nicolae (Velimirovici), Proloagele de la Ohrida

Legături externe