Iosif Mărturisitorul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Viaţa)
(referinţe)
Linia 5: Linia 5:
 
==Viaţa==
 
==Viaţa==
 
Sf. [[Ierarh]] Iosif Stoica ''[[Mărturisitor]]ul'' a fost episcop al Maramureşului. S-a născut în secolul al XVII-lea, iar în anul 1690 este ales episcop al Maramureşului. A mai avut şi rangul de  
 
Sf. [[Ierarh]] Iosif Stoica ''[[Mărturisitor]]ul'' a fost episcop al Maramureşului. S-a născut în secolul al XVII-lea, iar în anul 1690 este ales episcop al Maramureşului. A mai avut şi rangul de  
Ierarh al „Stavropighiei patriarhiceşti a Ţarigradului ([[Constantinopol]])” precum şi „administrator al Mitropoliei Bălgradului, Ardealului şi altele”, dupa cum scria pe [[antimis]]ul său din 1693.
+
Ierarh al „Stavropighiei patriarhiceşti a Ţarigradului ([[Constantinopol]])” precum şi „administrator al Mitropoliei Bălgradului, Ardealului şi altele”, dupa cum scria pe [[antimis]]ul său din 1693.<ref>Nicolae Iorga - ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>
  
 
În anul 1701 a fost chemat la Viena, unde i s-a propus renunţarea la [[ortodoxie]], în schimbul unor avantaje materiale. A refuzat categoric, ceea ce a dus la iscarea unui val de acuze injuste şi de calomnii ce i s-au adus. În anul 1711 a revenit în scaunul episcopal, dar fiind slăbit de atâtea suferinţe, şi-a dat viaţa în mâinile Domnului, la scurtă vreme după aceea.
 
În anul 1701 a fost chemat la Viena, unde i s-a propus renunţarea la [[ortodoxie]], în schimbul unor avantaje materiale. A refuzat categoric, ceea ce a dus la iscarea unui val de acuze injuste şi de calomnii ce i s-au adus. În anul 1711 a revenit în scaunul episcopal, dar fiind slăbit de atâtea suferinţe, şi-a dat viaţa în mâinile Domnului, la scurtă vreme după aceea.
Linia 25: Linia 25:
  
 
==Iconografie==
 
==Iconografie==
 +
 +
==Note==
 +
<references/>
  
 
==Surse==
 
==Surse==
 
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 15 martie 2012 18:42

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Sfântul Iosif Mărturisitorul a fost un episcop al Maramureşului care a mărturisit dreapta-credinţă în numele Domnului, suferind persecuţii din această cauză.
Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 24 aprilie.

Viaţa

Sf. Ierarh Iosif Stoica Mărturisitorul a fost episcop al Maramureşului. S-a născut în secolul al XVII-lea, iar în anul 1690 este ales episcop al Maramureşului. A mai avut şi rangul de Ierarh al „Stavropighiei patriarhiceşti a Ţarigradului (Constantinopol)” precum şi „administrator al Mitropoliei Bălgradului, Ardealului şi altele”, dupa cum scria pe antimisul său din 1693.[1]

În anul 1701 a fost chemat la Viena, unde i s-a propus renunţarea la ortodoxie, în schimbul unor avantaje materiale. A refuzat categoric, ceea ce a dus la iscarea unui val de acuze injuste şi de calomnii ce i s-au adus. În anul 1711 a revenit în scaunul episcopal, dar fiind slăbit de atâtea suferinţe, şi-a dat viaţa în mâinile Domnului, la scurtă vreme după aceea.

Proslăvirea

Sf. Iosif Mărturisitorul a fost proslăvit ca sfânt la 21 iulie 2011 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Proclamarea oficială a canonizării s-a făcut la...

Prăznuirea lui se face la 24 aprilie.

Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Mare slujitor al lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Ierarhe Iosif, cu cântări cinstim şi pomenim numele tău. Căci mărturisind pe Hristos şi în Maramureş, dreapta credinţă apărând, ocrotitor te-ai făcut turmei tale. Pentru aceasta, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Îndreptător al credinţei şi învăţător prea blând te-ai arătat păstoriţilor tăi şi cu smerenie slujind, pe Hristos ai mărturisit. Drept aceea, cu neîncetată cântare te lăudăm zicând: Bucură-te, Sfinte Părinte Ierarhe Iosif, ocrotitor al drept-credincioşilor maramureşeni.

Iconografie

Note

  1. Nicolae Iorga - Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908

Surse

Legături externe