Iona: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (img+diacritice)
(iconografie)
Linia 6: Linia 6:
  
 
Petrecerea lui Iona în pântecele chitului a fost considerată de Biserică ca o [[profeţie]] despre moartea şi [[Învierea lui Hristos]].
 
Petrecerea lui Iona în pântecele chitului a fost considerată de Biserică ca o [[profeţie]] despre moartea şi [[Învierea lui Hristos]].
 +
 +
==Iconografie==
 +
[[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Prooroc Iona se zugrăveşte bătrân, pleşuv, cu barba rotundă, purtând  un înscris care zice: „Strigat-am către Domnul în strâmtorarea mea şi El m-a auzit!” Dionisie mai arată şi felurile potrivite de a zugrăvi diferite scene din viaţa Sf. Prooroc Iona. (''Erminia picturii bizantine'', Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 84, 91, 117, 125.)
 +
  
 
[[Categorie:Sfinţi]]
 
[[Categorie:Sfinţi]]

Versiunea de la data 15 martie 2011 12:53

Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.
Sf. prooroc Iona

Sfântului Prooroc Iona a fost fecior al lui Amati din Get, din Cariatmaus, aproape de Azot cetatea elinilor de lângă mare. Şi fiind aruncat din corabie şi înghiţit de chit, a mers la Ninive de a propovăduit; şi întorcându-se n-a rămas în pământul sau, ci luând pe mamă-sa a locuit în Asur, cetatea celor de alt neam. Pentru că zicea: "Aşa îmi voi ridica ruşinea mea, de vreme ce am minţit, proorocind asupra Ninivei cetăţii celei mari". Acesta este feciorul văduvei, pe care l-a înviat proorocul Ilie; căci mustra atunci Ilie pe Ahav, şi chemând foamete pe pământ a fugit şi mergând la Sarepta Sidonului, a aflat pe acea văduvă cu fiul ei. Şi a locuit la dânsa, căci nu putea să locuiască cu cei netăiaţi împrejur; şi a binecuvântat-o pe dânsa pentru primirea ei de oaspeţi. Acesteia i-a înviat feciorul care-i murise. Şi sculându-se Iona după foamete a mers la pământul lui Iuda, şi a îngropat pe mamă-sa care murise, aproape de Balanul Deborei, şi a locuit în pământul Senaar, şi a murit acolo şi a fost îngropat în peştera lui Cenezeu, care fusese judecător unui trib, pe când nu era împărăţie. Şi a dat semn în Ierusalim şi în tot pământul, când vor vedea piatra urlând cu jale cu viers subţire, şi gândac din lemn grăind către Dumnezeu, atunci se va apropia mântuirea. Atunci vor vedea Ierusalimul stricat până în temelie, şi vor veni către dânsul toate limbile ca să se închine Domnului. Şi vor clădi pietrele lui spre apusul soarelui. Şi acolo va fi închinăciunea Unsului, căci Ierusalimul s-a dat spre pustiirea fiarelor sălbatice. Şi atunci va veni sfârşitul a toată suflarea.

Prăznuirea lui se face la 21 septembrie.

Petrecerea lui Iona în pântecele chitului a fost considerată de Biserică ca o profeţie despre moartea şi Învierea lui Hristos.

Iconografie

Dionisie din Furna arată că Sf. Prooroc Iona se zugrăveşte bătrân, pleşuv, cu barba rotundă, purtând un înscris care zice: „Strigat-am către Domnul în strâmtorarea mea şi El m-a auzit!” Dionisie mai arată şi felurile potrivite de a zugrăvi diferite scene din viaţa Sf. Prooroc Iona. (Erminia picturii bizantine, Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 84, 91, 117, 125.)