Ioan Maxențiu din Dacia Pontică: Diferență între versiuni
m (a mutat Ioan Maxentiu din Dacia Pontica la Ioan Maxenţiu din Dacia Pontică: Diacritice ţ, ă) |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | '''Cuviosul Ioan Maxentiu''' | + | '''Cuviosul Ioan Maxentiu''' a vieţuit în [[Dobrogea]] secolelor V – VI, fiind considerat "cel mai învăţat călugăr scit", fiind contemporan cu Sfântul [[Dionisie cel Mic]], văzând lumina zilei pe la jumătatea secolului al V-lea. |
− | + | ||
− | Fericitul părinte Ioan Maxentiu | + | [[Cuvios]]ul părinte Ioan a intrat de tânăr în obştea unei mănăstiri din [[Eparhia Tomisului]], învăţând adâncul teologiei în mai multe mănăstiri din Răsărit, locuind de multe ori în preajma [[Constantinopolului]]. |
− | Cuviosul părinte Ioan Maxentiu | + | |
− | + | Fericitul părinte Ioan Maxentiu a scris ''Epistola călugărilor sciţi, adresată episcopilor africani Datin şi Fortunat'', în care se susţine formula teologica "theopasită" că "unul din Treime a pătimit cu trupul", împreună cu alţi patru călugări sciţi - Petru, Ioan, Leontiu și Ioan. | |
+ | |||
+ | Cuviosul părinte Ioan Maxentiu a fost unul dintre cei mai importanţi [[teolog]]i creştini ai primei jumătăţi a mileniului I după naşterea lui [[Hristos]], un apărător aprig al ortodoxiei şi un puternic condamnator al [[Erezie|ereziilor]]. De asemenea, cuviosul părinte [[monah]] Ioan Maxențiu a scris opt cărţi în care tratează diferite probleme hristologice şi antropologice şi combate cu tărie nestorianismul și monofizismul lui [[Eutihie]], cele mai importante lucrări ale sale fiind : “Mărturisire de credinţa ortodoxă”, ”Contra [[Nestorie]]nilor”, ”Răspuns la Epistola Papei [[Hormisda]]” şi altele. | ||
+ | |||
+ | După o lungă osteneală, prin scris şi asceză, pe care a dus-o acest fericit şi multlăudat călugăr scit, în acele grele vremuri de frământări, dezbinări și erezii, apărând dreapta credinţă ortodoxă și propovăduind [[Evanghelia]] lui [[Hristos]], Cuviosul monah scit Ioan Maxențiu se mută la cele veşnice, numărându-se în ceata [[sfinţi]]lor cuvioşi părinţi. | ||
+ | |||
+ | [[Categorie:Monahi]] | ||
+ | [[Categorie:Teologi]] |
Versiunea de la data 19 mai 2010 13:41
Cuviosul Ioan Maxentiu a vieţuit în Dobrogea secolelor V – VI, fiind considerat "cel mai învăţat călugăr scit", fiind contemporan cu Sfântul Dionisie cel Mic, văzând lumina zilei pe la jumătatea secolului al V-lea.
Cuviosul părinte Ioan a intrat de tânăr în obştea unei mănăstiri din Eparhia Tomisului, învăţând adâncul teologiei în mai multe mănăstiri din Răsărit, locuind de multe ori în preajma Constantinopolului.
Fericitul părinte Ioan Maxentiu a scris Epistola călugărilor sciţi, adresată episcopilor africani Datin şi Fortunat, în care se susţine formula teologica "theopasită" că "unul din Treime a pătimit cu trupul", împreună cu alţi patru călugări sciţi - Petru, Ioan, Leontiu și Ioan.
Cuviosul părinte Ioan Maxentiu a fost unul dintre cei mai importanţi teologi creştini ai primei jumătăţi a mileniului I după naşterea lui Hristos, un apărător aprig al ortodoxiei şi un puternic condamnator al ereziilor. De asemenea, cuviosul părinte monah Ioan Maxențiu a scris opt cărţi în care tratează diferite probleme hristologice şi antropologice şi combate cu tărie nestorianismul și monofizismul lui Eutihie, cele mai importante lucrări ale sale fiind : “Mărturisire de credinţa ortodoxă”, ”Contra Nestorienilor”, ”Răspuns la Epistola Papei Hormisda” şi altele.
După o lungă osteneală, prin scris şi asceză, pe care a dus-o acest fericit şi multlăudat călugăr scit, în acele grele vremuri de frământări, dezbinări și erezii, apărând dreapta credinţă ortodoxă și propovăduind Evanghelia lui Hristos, Cuviosul monah scit Ioan Maxențiu se mută la cele veşnice, numărându-se în ceata sfinţilor cuvioşi părinţi.