Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Ioan Iacob Hozevitul

Versiunea din 18 decembrie 2006 21:13, autor: Paulpopa (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Introducere

Dorul spre Împărăţia lui Dumnezeu şi al vieţii pustniceşti, după exemplul şi pilda Părinţilor care au trăit în pustie, a atras din tânără vârstă pe cel ce a primit numele de botez Ilie, la viaţa monahicească. S-a născut într-o familie de ţărani foarte credincioşi, anume Maxim si Ecaterina, fiind singurul copil la parinţi. La 6 luni de zile de la naştere, mama pruncului Ilie, îşi dă sufletul. După doi ani, moare şi tatăl său în război, în toamna anului 1916, rămânând orfan de amândoi parinţii. El este îngrijit de bunica sa, care de timpuriu i-a semănat în suflet tainele credinţei. Urmează cursurile primare şi gimnaziale, fiind cel mai bun elev din şcoală. Rudele sale voiau ca Ilie să urmeze Facultatea de Teologie din Cernăuţi, pentru a deveni mai apoi preot, dar acesta simţindu-se chemat de Dumnezeu la o viaţă mai înaltă le-a spus: "Vreau sa ma fac calugar!" Dupa o destul vreme îndelungată, acesta lucrând la munca câmpului, se ruga cu lacrimi să-i descopere Dumnezeu ce cale să urmeze. Deodată, a auzit un glas zicând: "Mănăstirea".

Acesta urmeaza calea spre Manastirea Neamt unde face ascultare, la infirmerie si la biblioteca manastirii. Intre anii 1934-1935 satisface stagiu militar la Dorohoi. Dupa ce termina armata, se reintoarce la manastire, continuand aceeasi ascultate. La 8 aprilie 1936 in Miercurea Mare rasoforul Ilie Iacob este tuns in monahism de arhiereul Valerie Moglan.

Moastele Sf. Ioan Iacob Dorul de a vedea Tara Sfanta face ca in 1936 fericitul monah sa plece in pelerinaj la Sfantul Mormant, pentru a vedea locurile pe unde a patimit Mantuitorul Hristos. Acesta ramane in obstea Manastirii Sf. Sava din pustiul Iordanului. Aici cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserica si pentru toate sfintele slujbe. Sf. Ioan era ziua in slujba obstii si a bolnavilor, iar noaptea se nevoia singur in chilie cu multe rugaciuni de taina cu citiri din scrierile Sf. Parinti. Intre anii 1933-1940, fericitul Ioan impreuna cu un alt ucenic roman, s-au nevoit intr-o pestera aproape de Marea Moarta. In anul 1946 a fost chemat sa slujeasca la schitul romanesc din valea Iordanului fiind hirotonit preot si asezat egumen la Schitul romanesc Sfantul Ioan Botezatorul, aproape de locul unde a fost botezat Mantuitorul Hristos. Aici a stat timp de 6 ani unde ravnea mult la viata Sf. Maria Egipteanca, incercand s-o urmeze. Dorind o viata mai singuratica, cu binecuvantarea Patriarhului de Ierusalim, a venit si s-a asezat intr-o pestera din pustiul Sf. Manastiri Hozeva. In sarbatori mari si in posturi Sf. Ioan savarsea Dumnezeiasca Liturghie in paraclisul pesterii Sfintei Ana si se impartasea cu Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos, multumind lui Dumnezeu pentru toate. In vara anului 1960, era bolnav si suferea cu multa rabdare. Simtindu-si aproape sfarsitul intr-o zi de miercuri, 4 august s-a impartasit cu Sfintele Taine, iar joi 5 august si-a dat sufletul in mainile lui Hristos, la varsta de 47 de ani. Dupa trei zile a fost inmormantat de monahul si impreuna vietuitorul Ioanichie Paraiala in aceeasi pestera, in locul prapastios in care s-a nevoit. Dupa 20 de ani, la 8 august 1980 o minune se petrecea la pestera Sfantului. Trupul sau a fost aflat intreg, nestricat, raspandind buna mireasma. Tot in acelasi an la 15 august 1980 moastele sale sunt depuse in biserica cu hramul Sf. Stefan, din incinta unde se afla si moastele Sf. Gheorghe Hozevitul. Cat a vietuit in pustie, Sfantul Ioan Iacob s-a indeletnicit si cu versul. Astfel el a lasat o carte cu poezii inchinate lui Dumnezeu, Maicii Domnului si sfintilor, numita "Dor de pustie, dor de cer". Cartea de poezii a Sfantului Ioan Iacob poate fi gasita si cumparata fiind tiparita de catre editura "Trinitas" din Iasi. Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane luand in considerare sfintenia vietii Cuviosului Ioan Iacob, l-a canonizat ca sfant la data de 20 iunie 1992, sub numele de "Sf. Cuvios Ioan de la Neamt - Hozevitul", hotarand pentru praznuire ziua de 5 august, data mutarii lui la cele vesnice. In numele Sfantului s-au zidit multe biserici. Astfel in curtea Seminarului "Veniamin Costachi" de la Manastirea Neamt, judetul Neamt s-a construit o biserica (sfintita de catre Sanctitatea sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic in anul 1996) unde, prin bunavointa si lucrarea lui Dumnezeu, vor fi aduse moastele Sf. Ioan Iacob. Sfantul Ioan Iacob este si patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi. Fiind de prin partile acestea, ale Dorohoiului, Sfantul Sinod al B.O.R. a hotarat ca Sfantul Ioan Iacob sa fie protectorul si mijlocitorul elevilor, profesorilor si ostenitorilor acestei scoli teologice inaintea Bunului Dumnezeu.