Modificări

Salt la: navigare, căutare

Ioan Botezătorul

3.194 de octeți adăugați, 27 aprilie 2019 04:32
m
Botezul lui Ioan: corect. leg. int.
{{Articol de calitate}}
[[image:Johnforerunner.jpg|right|thumb|Sfântul [[prooroc]] Ioan Botezătorul şi și înainte-mergătorul Domnului nostru Iisus Hristos]]Sfântul '''[[Ioan Botezătorul]] Botezătorul''' a fost ultimul dintre [[prooroc]]i, înainte-mergător şi botezător și [[botez]]ător al Domnului nostru [[Iisus Hristos]], „cel mai mare dintre cei născuţi născuți dintre femei” ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 11,11; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 7,28), aşa așa cum îi spune [[Mântuitorul]]. Iisus mai afirmă că el nu este nici o „trestie clătinată de vânt”, nici un „om îmbrăcat în haine moi” (Matei 11,7-8), indicând astfel caracterul neclintit și auster al profetului[[profet]]ului.
==Viaţa Viața Sf. Ioan Botezătorul==
===NaştereaNașterea===[[Image:Nativity of St John the Baptist.JPG|left|thumb|Nașterea Sf. Ioan Botezătorul]]Nașterea Sfântului Ioan a fost ea însăși o [[Minunea în Biblie|minune]]. Părinții Sfântului Ioan, preotul și proorocul [[Dreptul Zaharia|Zaharia]] și [[Elisabeta]], din neamul lui [[Aaron]], au ajuns la bătrânețe fără să aibă copii, lucru rușinos în rândul poporului evreu în acea vreme (Luca 1,25). Un [[înger]] pe nume [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] îl anunță pe Zaharia că [[rugăciune]]a sa a fost ascultată și că nevasta sa, Elisabeta îi va naște un fiu căruia îi va pune numele de Ioan. Zaharia însă nu a crezut aceste vorbe (Luca 1,20), invocând faptul că și el și nevasta sa erau bătrâni (Luca 1,18). Drept pedeapsă pentru necredința lui, Zaharia a rămas mut până când s-a săvârșit ceremonia tăierii-împrejur, cu punerea numelui pruncului.
Naşterea Sfântului Ioan Elisabeta era mătușă sau verișoară a fost ea însăşi o minune. Părinţii Sfântului Ioan, preotul şi proorocul [[ZahariaMaica Domnului|Maicii Domnului]] şi [[Elisabeta]], din neamul lui . Și ei i s-a vestit în chip minunat că avea să nască un copil și a primit vestea cu [[Aaronbucuria|bucurie]], au ajuns la bătrâneţe fără să aibă copii, lucru ruşinos în rândul poporului evreu în acea însă a ascuns-o vreme (Luca 1,25). Un înger pe nume Gavriil îl anunţă pe Zaharia că rugăciunea sa a fost ascultată şi că nevasta sa, Elisabeta îi va naşte un fiu căruia îi va pune numele de Ioan. Zaharia însă nu a crezut aceste vorbe cinci luni (Luca 1,2024), invocând faptul că şi el şi nevasta sa erau bătrâni (Luca 1,18). Drept pedeapsă pentru necredinţa lui, Zaharia a rămas mut până când s-a săvârşit ceremonia tăierii-împrejur, cu punerea numelui pruncului.
Elisabeta era mătuşă sau verişoară Pruncul pe care îl purta s-a arătat a fi profet încă din pântecele maicii lui. După [[Maica Domnului|Maicii DomnuluiBunavestire]], Fecioara Maria, purtându-L în pântece pe Mântuitorul Iisus Hristos, a vizitat-o pe Elisabeta. Şi ei i Când cele două femei s-au întâlnit, Ioan a vestit săltat de bucurie în chip minunat că avea să nască un copil şi pântecele maicii lui, iar mama lui s-a primit vestea cu bucurie, însă umplut și ea de [[Duhul Sfânt]] și a ascunsbinecuvântat-o vreme de cinci luni pe Maica Domnului și pe Prunc ([[Evanghelia după Luca|Luca ]], cap. 1,24).
Pruncul pe care îl purta s-În ziua a arătat a fi profet încă din pântecele maicii luiopta, când avea loc ceremonia tăierii împrejur, participanții vroiau să îi pună numele de Zaharia, după numele tatălui său. După [[Bunavestire]]Elisabeta se opune, Fecioara Mariaspunând că numele noului născut avea să fie Ioan. Cei de față au insistat, purtânduspunându-L în pântece i Elisabetei că nimeni dintre rudele ei nu purta acest nume și l-au întreabă și pe Mântuitorul Iisus Hristos, Zaharia care era numele pe care dorea să îl dea pruncului. Acesta a vizitat-scris pe o tăbliță același nume, Ioan, pentru că acesta era numele pe Elisabetacare i-l spusese mai înainte îngerul Gavriil. Când cele două femei Toți s-au întâlnitminunat, Ioan a săltat pentru că cei doi soți nu se înțeleseseră de bucurie în pântecele maicii lui, iar mama lui smai înainte unul cu altul asupra numelui pruncului. Din acel moment Zaharia și-a umplut şi ea de Duhul Sfânt şi recăpătat darul vorbirii și la rândul său a binecuvântat-o pe Maica Domnului şi pe Prunc început să profețească despre fiul său ca înaintemergător al lui Mesia ([[Evanghelia după Luca|Luca]]1, cap. 159-79).
În ziua a opta, când avea loc ceremonia tăierii împrejur, participanţii vroiau să îi pună numele de Zaharia, după numele tatălui său. Elisabeta se opune, spunând că numele noului născut avea să fie Ioan. Cei de faţă au insistat, spunându-i Elisabetei că nimeni dintre rudele ei nu purta acest nume și l-au întreabă și pe Zaharia care era numele pe care dorea să îl dea pruncului. Acesta a scris pe o tăbliță același nume, Ioan, pentru că acesta era numele pe care i-l spusese mai înainte îngerul. Toți s-au minunat, pentru că cei doi soţi nu se înțeleseseră de mai înainte unul cu altul asupra numelui pruncului. Din acel moment Zaharia şi-a recăpătat darul vorbirii şi la rândul său a început să profeţească despre fiul său ca înaintemergător al lui Mesia (Luca 1,59-79). Când, după naşterea nașterea Domnului Iisus, regele [[Irod cel Mare]] a poruncit uciderea pruncilor de până la doi ani, Sf. Elisabeta şi și pruncul ei s-au refugiat, potrivit [[Protoevanghelia lui Iacov|Protoevangheliei lui Iacov]] (cap. XXII-XXIII), pe dealurile din jurul Ierusalimului. Urmăriţi Urmăriți cu insistenţă insistență de soldaţisoldați, întrucât se ştia știa despre naşterea nașterea miraculoasă a lui Ioan, Elisabeta s-a [[rugăciune|rugat ]] fierbinte lui Dumnezeu să o apere, iar pământul s-a deschis şi și i-a adăpostit, mamă şi și prunc, până la trecerea primejdiei. Zaharia a fost însă [[uciderea|ucis]], chiar în [[Templul din [[Ierusalim]], de către ostaşii trimişi ostașii trimiși de Irod (Matei 23,35).
===Pustnicia===
Când a ajuns aproape de vârsta adultă, Ioan s-a retras în pustiu, ducând o viaţă viață aspră, de [[post şi ]] și [[rugăciune]]. Purta o haină aspră, din păr de cămilă (în semn de pocăinţă[[pocăință]]) şi și încinsă cu o curea de piele (care, potrivit exegeţilorexegeților, simbolizează stăpânirea pornirilor trupeştitrupești). Se hrănea cu lăcuste şi <ref>Lăcustele erau între animalele considerate curate, potrivit prescripțiilor Legii Vechi: Levitic 11,21-22.</ref> și miere sălbatică şi îşi <ref>Mierea era un aliment consumat, recomandat și apreciat foarte mult: I Regi 14,27; Psalmi 19,10; Pilde 16,24; 24,13; 27,7, Cântarea Cântărilor 5,1.</ref> și își petrecea vremea în rugăciune şi și contemplare (Luca 1,80). Sfântul Ioan, Înainte-mergătorul şi și Botezătorul Domnului avea să primească de la însuşi însuși Domnul Hristos mărturia că el era cel mai mare dintre toţi toți oamenii născuţi născuți din femeie (Matei 11,11; Luca 7,28), cel dintâi între prooroci şi și prooroc al Celui Preaînalt (Luca 1,76).
===Botezul lui Ioan===
[[Image:Theophany.jpg|right|frame|Botezul Domnului]]Aproximativ în anul 29 d.Hr., în vremea domniei împăratului Tiberiu (14-37 d.Hr.), Ioan s-a dus, la porunca lui Dumnezeu, în regiunea Iordanului şi şiși și-a început propovăduirea, chemând oamenii la [[pocăinţă]] şi pocăință și vestind apropiata venire a lui Mesia (Matei 3,2). Pe cei care veneau la el în număr din ce în ce mai mare, atraşi atrași de viaţa viața sa sfântă şi și de puterea cuvintelor sale, îi boteza [[botez]]a prin afundarea în apa Iordanului, în semn de curăţire curățire a [[păcat]]elor şi și de lepădare de ele şi și spre a-i pregăti pentru venirea lui Mesia, Mântuitorul (Luca 3, 1-28).
Îi îndemna pe toţi toți îşi își părăsească păcatele, fără deosebire de condiţia condiția lor socială. Le cerea celor care veneau la el să se boteze să nu o facă doar de formă, ci să facă şi și „roade vrednice de pocăinţă”pocăință”. Le arăta că faptul că descindeau din patriarhul [[Avraam]] nu era suficient pentru a le aduce mântuirea (Matei 3,7-12). Îndemna la milostenie şi și la o viaţă viață dreaptă şi și propovăduia venirea apropiată a lui Mesia. Astfel Ioan îndemna poporul să [[mila|facă pomeni ]] cu tot prisosul lor de haine și mâncare; vameșilor care veneau la el le spunea [[nedreptatea|să nu ceară nimic peste taxele stabilite oficial]], iar ostașilor [[nedreptatea|să nu stoarcă nimic de la nimeni prin amenințări]], să nu învinuiască pe nimeni pe nedrept și să se mulțumească cu solda lor (Luca 3,11-14).
Întrebat fiind dacă nu era el însuşi însuși Mesia, Sf. Ioan arată despre sine însuşi însuși că este doar înaintemergătorul Domnului, „glasul celui ce strigă în pustie”, făcând aluzie la un fragment din profeţiile profețiile lui [[Proorocul Isaia|Isaia]]::''Un glas strigă: „În pustiu gătiţi gătiți calea Domnului, drepte faceţi faceți în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru. Toată valea să se umple şi și tot muntele şi și dealul să se plece; şi și să fie cele strâmbe, drepte şi și cele colţuroasecolțuroase, căi netede. Şi Și se va arăta slava Domnului şi și tot trupul o va vedea căci gura Domnului a grăit”.''<br>(Isaia 40, 3-5).
Le precizează că botezul lui era unul pregătitor şi și că Cel care avea să vină era mai mare decât el: „Eu unul vă botez cu apăspre pocăință, dar vine Cel ce vine după mine este mai tare puternic decât mine... [care] ; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălțămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi și cu foc”foc.” (Luca 3,11).
===Întâlnirea cu Mântuitorul===
Pentru viaţa viața lui îngerească, Sf. Ioan s-a învrednicit să-L vadă pe [[Mântuitorul ]] a Cărui cale o pregătise şi și să Îl boteze în Iordan, fiind atunci şi și martorul descoperirii [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi ]] (de acest moment se face pomenire la [[Epifania|Teofanie]], [[6 ianuarie]]).  Atunci când, după ce restul poporului se botezase, Iisus înaintează şi și El spre apa Iordanului ca să fie botezat, Ioan Îl recunoaşte recunoaște drept Mesia – „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii” – şi mărturiseşte și mărturisește că el ar fi avut mai degrabă nevoie să fie botezat de Iisus, iar nu invers, pentru că Iisus nu avea nevoie de pocăinţăpocăință. Primeşte Primește însă cu smerenie să Îl boteze pe Domnul la cererea Acestuia, moment în care vede cerurile deschizându-se şi și aude mărturia dumnezeiască: „Tu eşti ești Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit”, şi și pe Duhul Sfânt în chip de porumbel pogorându-Se deasupra lui Iisus (Matei 3,13-17).
Şi Și mai târziu avea să-şi și păstreze aceeaşi aceeași atitudine [[smerenia|smerită faţă ]] față de Mântuitorul. Când ucenicii săi îl întreabă mai târziu despre Iisus, el reafirmă cele spuse despre Mântuitorul şi și se descrie pe sine doar ca „prietenul mirelui [Hristos], care stă şi și ascultă pe mire, [şiși] se bucură cu bucurie de glasul lui”<ref>Imaginea lui Hristos-Mirele şi și pe cea a „prietenilor mirelui” se regăseşte şi regăsește și la Matei 9, 15, Matei 25 şi și Marcu 2, 19-20. Iar mireasa lui Hristos este [[Biserica ]] (Efeseni 5). </ref>, adăugând: „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez”. micșorez” (Ioan 3, 29-30).
Probabil pentru a-i convinge pe ucenicii săi despre adevărul [[adevăr]]ul mărturiei lui şi și pentru a le arăta drumul de urmat mai departe, Ioan, aflat deja în închisoare, îi trimite la Iisus pe doi dintre ucenicii săi ca să-L întrebe dacă El era Mesia, Cel care trebuia să vină, iar atunci Domnul le cere să îi vestească spune: „Mergeți și spuneți lui Ioan despre minunile Sale cele ce ați văzut și cele ce ați auzit: Orbii văd, șchiopii umblă, leproșii se curățesc, surzii aud, morții înviază și săracilor li se binevestește./Și fericit este acela care nu se va sminti întru Mine” (Luca 7, 1722-2423).
Hristos însuşi mărturiseşte însuși mărturisește despre Ioan că a fost prooroc „şi „și mai mult decât prooroc”, „cel mai mare dintre cei născuţi născuți din femei” și, totuși, „cel mai mic în împărăţia ceruririlor împărăția cerurilor este mai mare decât el”, așa cum spune [[Iisus]] (Matei 11,11). De la el încolo împărăția cerurilor se ia prin străduinţă străduință ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=11 Matei 11,12]). El este mărturisitor al adevărului[[adevăr]]ului, „făclia care arde şi și luminează” , de lumina căreia oamenii au vrut să se bucure o clipă (Ioan 5, 35) şiși, cu cuvintele lui [[Isaia]], „înger trimis înaintea feţei feței Domnului ca să-I pregătească calea” (Luca 1,27).
===Reproşurile Reproșurile adresate lui Irod===Sfântul Ioan, care se ruga şi și medita mereu la Cuvântul lui Dumnezeu şi îşi și își trăia viaţa viața în curăţiecurăție, dobândise nu doar darul [[smerenia|smereniei]], ci şi și pe cel al proorociei. Îi mustra pe cei păcătoşipăcătoși, de orice condiţie condiție ar fi fost, cu cuvinte aspre.
Între cei care veneau la Ioan pentru a-i asculta cuvintele se afla şi și [[Irod AntipasAntipa]], tetrarhul Galileei, care la început îl respecta pe Ioan ca pe un om drept şi și sfânt şi și asculta sfaturile lui, dar se şi și temea de el, pentru că era foarte iubit de popor. Însă sfântul Ioan nu s-a [[teama|temut]] să adreseze aspre mustrări nici lui Irod. Astfel, Ioan l-a mustrat pe faţă față pe Irod AntipasAntipa, pe care l-a învinuit că trăiește într-un păcat grav, acela de a o fi luat de soție pe [[Irodiada]], soția lui Filip, fratele său, aflat încă în viață. (Luca 14,3-4) Căci, potrivit legii ebraice, era interzis cu desăvârșire oricui să „descopere goliciunea” nevestei fratelui, căci ea echivala cu descoperirea goliciunii fratelui (Levitic 18,16; 20,21), fiind, în plus, o preacurvie care se pedepsea cu moartea ambilor păcătoși (Levitic 20,10; Deuteronom 22,22). De asemenea, Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa și pentru toate [[păcat|relele ]] pe care le făcuse (Luca 3,19). Irod Antipa l-a întemnițat pe Ioan și ar fi vrut să-l [[uciderea|omoare ]] (Matei 14,5), la fel ca ceea ce dorea și Irodiada (Marcu 6,24). Irod se temea însă de popor, pentru că acesta îl privea pe Ioan ca pe un prooroc (Matei 14,5, Luca 20,6) și se temea și de Ioan, căci știa că era „bărbat drept și sfânt” (Marcu 6,20). Irod îl şi și ocrotea și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă; și îl asculta cu [[plăcere ]] (Marcu 6,20).
==Moartea Sf. Ioan Botezătorul==
===Uciderea lui Ioan===
[[Imagine:Ioan Botezătorul 4 800px-Odilienberg-Kreuzgang3.jpg|thumb|300px|left|Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul; frescă medievală]]
Temându-se de reputaţia de prooroc de care se bucura Sfântul Ioan şi pentru a evita cumva ca mustrările pe care i le adresa proorocul să nu mai ajungă la urechile poporului (şi probabil la insistenţele La cererea Irodiadei), [[Irod Antipas Antipa]] l-a aruncat în închisoare pe Ioan(Marcu 6,17). O vreme, a fost probabil tratat mai bine, întrucât li se îngăduia ucenicilor săi să-l vadă şi și să vorbească cu el, acesta primind astfel ştiri știri din afară (Matei 11, 2).  Totuși, atunci când Irod şi-a prăznuit ziua de naştere, dând un ospăț curtenilor săi, mai-marilor oastei și fruntașilor [[Galileea|Galileii]], Salomeea (fiica Irodiadei) a intrat la ospăț, a dansat și i-a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Regele i-a zis Salomeeei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da”. Apoi a adăugat cu [[jurământ]]: „Ori ce-mi vei cere, îți voi da, fie și jumătate din împărăția mea”. Fata a ieșit afară și a întrebat-o pe mama ei ce să ceară, iar [[Irodiada]] i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul. Regele s-a întristat, dar pentru că jurase și ruşinându-se de invitaţii săi, a poruncit să i-l dea. Ioan a fost decapitat, iar sfântul său cap a fost adus pe un platou şi înmânat Salomeei, care i l-a dat mai departe Irodiadei (Matei 14, 1-12; Marcu 6, 14-29).
===Rostul morţii===Totuși, atunci când Irod și-a prăznuit ziua de naștere, dând un ospăț curtenilor săi, mai-marilor oastei și fruntașilor [[Galileea|Galileii]], Salomeea (fiica Irodiadei) a intrat la ospăț, a dansat și i-a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Regele i-a zis Salomeeei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da”. Apoi a adăugat cu [[jurământ]]: „Orice-mi vei cere, îți voi da, fie și jumătate din împărăția mea”. Fata a ieșit afară și a întrebat-o pe mama ei ce să ceară, iar [[Irodiada]] i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul. Regele s-a întristat, dar pentru că jurase și rușinându-se de invitații săi, a poruncit să i-l dea. Ioan a fost decapitat, iar sfântul său cap a fost adus pe un platou și înmânat Salomeei, care i l-a dat mai departe Irodiadei (Matei 14, 1-12; Marcu 6, 14-29).
===Rostul morții===Moartea sângeroasă a lui Ioan de atunci a fost probabil îngăduită de [[Dumnezeu]] pentru ca Înaintemergătorul lui Hristos din această lume să vestească venirea Izbăvitorului şi și în împărăţia morţilorîmpărăția morților, mai înainte ca Hristos, prin patima şi și moartea Sa pe [[Cruce]], să biruiască puterea morţii şi morții și a [[iad]]ului şi și să aducă învierea şi și mântuirea.
===După moarte===
După moartea acestuia, ucenicii Sfântului Ioan i-au luat trupul şi și l-au îngropat în Sevastia, dându-i apoi de ştire şi știre și lui Iisus. Moaştele [[Moaște]]le sale au fost regăsite mult mai târziu, în chip miraculos, iar acum fragmente din acestea se găsesc în mai multe locuri din lume.
==Moştenirea Moștenirea lăsată de Sf. Ioan==
Sfântul Ioan Înaintemergătorul este pentru toţi creştinii toți creștinii cel mai mare dintre prooroci, întruchipare a vieţii duhovniceştivieții duhovnicești. Viaţa Viața lui este ea însăşi ea însăşi însăși un model pentru toţi creştiniitoți creștinii: trăitor în nevoinţă şi nevoință și în [[rugăciune]], grăitor şi și apărător al [[dreptatea|dreptăţiidreptății]], al fidelităţii fidelității în [[căsătorie]]<ref>El condamnă dur adulterul săvârşit atât de Irod cât şi de Irodiada. Irodiada era căsătorită cu Filip(Matei 14, fratele lui Irod dar trăia cu Irod.</ref>3-4), al [[mila|milei]] faţă față de [[sărăcia|săraci]]<ref>Ioan îndemna ca cei care au un prisos de haine sau mâncare să dea celor care nu au deloc-Lc3.(Luca 3,11</ref>), propovăduind ascultarea faţă față de Legea lui Dumnezeu şi curăţirea și curățirea de orice [[păcat]]e.
Întruchipare a smereniei, [[smerenia|smerenieicurăție]], curăţieii, iubitor şi și propovăduitor al pocăinţei[[pocăință|pocăinței]], „înger în trup”, el este considerat în mod deosebit drept arhetipul vieţii vieții [[monahism|monahale]].
==Sfintele MoaşteMoaște==Părţi [[Image:John the forerunner head.jpg|thumb|right|Capul Sf. Ioan Botezătorul (icoană de la Mănăstirea "Schimbarea la Față", Brookline, Massachussets)]]Părți din [[moaştemoaște]]le Sfântului Ioan Botezătorul se găsesc la:
*Biserica Sfântul Dimitrie, Neo Phaleron, Pireu, Grecia
*Biserica Sfântul Macarie din Alexandria, Egipt
*Catedrala Notre-Dame din Amiens, Franţa Franța
*Muzeul Benaki, Atena
*Muzeul Topkapi, Istanbul
*Moscheea Ummayazilor, din Damasc, Siria
*Mănăstirea Cetinje, Muntenegru
*Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul , Lipnița, jud. Constanța În anul 2010 au fost descoperite moaște ale Sf. Ioan Botezătorul în Bulgaria, în orașul Sozopol.<ref>[http://www.gandul.info/international/moaste-ale-sf-ioan-botezatorul-descoperite-in- Lipniţabulgaria-6774437 Moaște ale Sf. Ioan Botezătorul, juddescoperite în Bulgaria], ''Gândul'', 4 august 2010; [http://theologhia.wordpress.com/2010/08/07/particele-din-moastele-sfantului-ioan-botezatorul-descoperite-de-arheologi-in-bulgaria/ Părticele din Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, descoperite de arheologi în Bulgaria], ''Theologhia'', 7 august 2010; Radu Alexandru, [http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-ioan-botezatorul/moastele-sfantului-ioan-botezatorul-sozopol-bulgaria-128074.html Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul din Sozopol - Bulgaria], ''crestinortodox.ro''; [http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/tematic/sfinte-moaste/3870-foto-particele-din-moastele-sfantului-ioan-botezatorul-descoperite-de-arheologi-in-bulgaria.html Părticele din Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, descoperite de arheologi în Bulgaria], ''Lăcașuri ortodoxe''; [http://www.libertatea.ro/detalii/articol/autoritatile-din-bulgaria-si-expertii-vaticanului-moastele-sf-ioan-botezatorul-sunt-autentice-301448.html Autoritățile din Bulgaria și experții Vaticanului: ”Moaștele Sf. Ioan Botezătorul sunt autentice"], ''Libertatea'' 28 august 2010. Constanţa</ref>
==Prăznuirile Sfântului Ioan Botezătorul==
[[Image:Nativity of St John the Baptist.JPG|right|thumb|Nașterea Sf. Ioan Botezătorul]][[Biserica Ortodoxă]] are şase șase zile de [[Praznic|prăznuire]] pentru Sfântul Ioan Botezătorul. În ordine calendaristică, cu începutul anului bisericesc ([[1 septembrie]]): 
*[[23 septembrie]] - Zămislirea sfântului Ioan Botezătorul
*[[7 ianuarie]] - Soborul Sfântului prooroc, Înaintemergătorului şi și Botezătorului Ioan (a doua zi după [[Epifania|Teofanie]], [[6 ianuarie]])*[[24 februarie]] - Întâia şi și a doua aflare a Capului Înaintemergătorului şi și Botezătorului Ioan
*[[25 mai]] - A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul
*[[24 iunie]] - Naşterea Nașterea sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care în popor poartă numele de Sânzine Sânziene sau Drăgaică.<ref>Ene Branişte şi Braniște și Ecaterina Branişte-Dicţionar Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase, pag 218'', Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2, pag. 218</ref>*[[29 august]] - Tăierea capului Înaintemergătorului (pe care Biserica a rânduit-o ca zi de [[post|post negru]]). ===Onomastică===Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români, dintre care 1.429.887 bărbați și 527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul. Din totalul româncelor, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 - Ionela, 11.323 - Nela, iar 6.706 - Ionelia. Majoritatea bărbaților se numesc Ioan - 521.561, Ion - 418.448, Ionuț - 317.270, Ionel - 146.035, Nelu - 21.847 sau Ionică - 4.726.<ref>[http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/168654-Aproape-doua-milioane-de-romani-isi-sarbatoresc-onomastica-de-Sfantul-Ioan.html Agenția Națională de Presă AGERPRES], accesat 7 ianuarie 2013</ref>
==Imnografie==
 '''La Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul ([[23 septembrie]]):'''
[[Tropar]], [[glas]]ul al 4-lea:
:Ceea ce mai înainte erai stearpă neroditoare, veseleşteveselește-te; că iată ai zămislit pe sfeşnicul sfeșnicul Soarelui, Cel ce va să lumineze toată lumea care pătimea cu nevederea. Dănţuieşte Dănțuiește Zaharia cu îndrăzneală strigând: Prooroc Celui Preaînalt este cel ce va să se nască!
[[Condac]], glasul 1:
:Se veseleşte veselește luminat marele Zaharia, cu Elisabeta, soţia soția sa cea întru tot mărită, după vrednicie zămislind pe Ioan Înaintemergătorul, pe care Arhanghelul l-a binevestit bucurându-se. Iar noi oamenii după datorie îl cinstim, ca pe un tăinuitor al darului.
'''La Soborul Înaintemergătorului Domnului ([[7 ianuarie]]):'''
Tropar, glasul al 2-lea:
:Pomenirea dreptului este cu laude; iar ţie ție destul îţi îți este mărturia Domnului, Înaintemergătorule; că te-ai arătat cu adevărat şi și decât proorocii mai cinstit, că şi și a boteza în repejuni<ref>REPEJÚNE, repejuni, s. fv. (Înv.) Iuțealăgrabă, iuțeală, rapiditate, repezeală, repeziciune, viteză, zor. – Repede + suf. -iune. (''[http://dexonline.ro/definitie/repejuneDEX online]'') Aici arhaism poetic, face trimitere la apa repede a Iordanului.</ref> pe Cel propovăduit te-ai învrednicit. Drept aceea, pentru adevăr nevoindu-te, bucurându-te, ai binevestit şi și celor din iad pe Dumnezeu Cel ce S-a arătat în trup, pe Cel ce a ridicat păcatul lumii şi și ne-a dăruit nouă mare milă.
Condac, glasul al 6-lea:
:De venirea Ta cea trupească temându-se Iordanul, cu frică s-a întors; şi și slujba cea duhovnicească plinind-o Ioan, cu frică s-a tras înapoi. Cetele îngereşti îngerești s-au spăimântat, văzându-Te şi toţi și toți cei din întuneric s-au luminat, lăudându-Te pe Tine, Cel ce Te-ai arătat şi și ai luminat toate.
'''La Naşterea Nașterea sfântului Ioan Botezătorul ([[24 iunie]]):'''
Tropar, glasul al 4-lea:
:Proorocule şi și Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi, cei ce cu dragoste te cinstiml cinstim că nerodirea celei ce te-a născut şi amuţirea și amuțirea părintelui tău s-au dezlegat întru mărită şi și cinstită naşterea nașterea ta, şi și întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduieştepropovăduiește.
Condac, glasul al 3-lea:
:Ceea ce mai înainte era stearpă, astăzi pe Înaintemergătorul lui Hristos naştenaște, şi și El este plinirea a toată proorocial proorocia că pe Cel pe Care proorocii mai înainte L-au propovăduit, pe Acesta în Iordan mâna punându-şiși, s-a arătat Cuvântului lui Dumnezeu prooroc, propovăduitor, împreună şi și Înaintemergător.
'''La Tăierea capului Înaintemergătorului ([[29 august]]):
Tropar, glasul al 2-lea:
Condac, glasul al 5-lea:
:Mărita tăiere a Înaintemergătorului, rânduială dumnezeiască a fost, ca şi și celor din iad să propovăduiască venirea Mântuitorului. Să se tânguiască Irodiada, care a cerut ucidere fără de lege; că nu legea lui Dumnezeu, nici viaţa viața cea vie a iubit, ci pe cea amăgitoare şi și vremelnică.
==Iconografie==
[[Dionisie din Furna]]<ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', Sophia, BucureştiBucurești, 2000, pp. 89, 92, 107, 144, 186, 192, 198, 206, 208, 212, 213, 229, 236. </ref> arată că Sf. Ioan Înaintemergătorul se zugrăveşte zugrăvește după cum urmează:
Sf. Ioan Botezătorul se zugrăveşte zugrăvește ca un bărbat de vârstă mijlocie, cu barbă ascuţităascuțită, nu prea lungă, cu barba şi și părul închise la culoare şi și în neorânduială, purtând un veşmânt miţos veșmânt mițos (de păr de cămilă), iar pe deasupra purtând un [http://dexonline.ro/definitie/himation himation] (un fel de mantie)<ref>HIMÁTION s.n. (Ant.) Mantie grecească amplă care se purta prinsă cu o agrafă pe piept sau pe umăr. [Pron. -tion. / < fr., gr. himation]. http://dexonline.ro/definitie/himation</ref> ) de culoare ocru deschis sau verde. Se zugrăveşte zugrăvește singur, precum şi și în diferite scene din [[Evanghelie]]. Atunci când este zugrăvit singur, ori arătând spre Hristos, poartă înscrisul: „Pocăiţi„Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăţia împărăția cerurilor!” sau „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii!”
În reprezentări mai târzii (începând cu sec. al XVI-lea), atunci când este reprezentat singur, Sf. Ioan Botezătorul se zugrăveşte zugrăvește purtând în mână o tipsie pe care este aşezat așezat capul său tăiat. Uneori mai este zugrăvit purtând şi și aripi, amintind de viaţa viața sa îngerească[[înger]]ească.Dionisie arată detaliat şi și cum se zugrăvesc diferitele scene şi și minuni din viaţa viața Înaintemergătorului. <ref>Loc. cit., pp 168-170. </ref>
Poate cea mai cunoscută reprezentare a sa este cea de la [[Teofania|Botezul Domnului]], când este zugrăvit botezându[[botez]]ându-L pe Hristos. Atunci Domnul este zugrăvit intrat în râul Iordan până la brâu, iar pe lângă El nişte peştiniște pești. Sf. Ioan ţine ține mâna dreaptă pe capul lui Hristos, iar mâna stângă este întinsă în sus; ţine ține un toiag de cioban. Dionisie insistă că aici Sf. Ioan nu trebuie zugrăvit ca purtând ceva (de ex. o cochilie) în mâna dreaptă, cu care-L botează pe Domnul, ci doar mâna goală. Peste Domnul se coboară [[Duhul Sfânt ]] în chip de porumbel, iar deasupra este cerul deschis, şi și se aud cuvintele: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Carele am binevoit”, iar în jur sunt îngeri, stând cuviincios, cu mâinile ascunse sub veşminteveșminte, şi și mai în jos este reprezentat un bătrân în pielea goală, culcat, privind înapoi cu teamă, spre Hristos, care ţine ține un potir din care toarnă apă (probabil o reprezentare antropomorfă a râului Iordan).
O altă reprezentare foarte cunoscută este cea din icoana Deisis, unde el şi și [[Fecioara Maria|Maica Domnului ]] sunt zugrăviţi zugrăviți de o parte şi și de alta a lui [[Iisus Hristos |Hristos]] – Dreptul Judecător (aceasta se aşază așază adesea în centrul registrului al treilea al iconostasului – cel cu reprezentările apostolilor[[apostol]]ilor).
În [[biserică|biserici]], el se poate picta, după cum arată Dionisie, „în naos, spre apus, sus pe arc sau în pronaos, pe una dintre bolţibolți, ori pe [[iconostas|tâmplă]] în stânga icoanei împărăteşti împărătești a lui Hristos, dacă tâmpla e largă”.
==Note==
 <references />
==Surse==
*[http://bibliaortodoxa.ro/ Biblia sau Sfânta Scriptură]
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/august/august29.htm Sinaxar 29 august], Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.
*Ene Branişte şi Braniște și Ecaterina Branişte-Dicţionar Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase, pag 218-219'', Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, pp. 218-219, ISBN 973-97569-7-2 ==A se vedea și==* [[Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul]]
==Legături externe==
*Arhim. [[Cleopa Ilie]], [http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou31.htm Predică la Nașterea Sf. Ioan Botezătorul]*[[Nicolae Steinhardt]], [http://nicolaesteinhardt.wordpress.com/2009/08/27/la-praznicul-sfantului-ioan-botezatorul/ Predică la praznicul Sf. Ioan Botezătorul].*Constantinos Cavarnos, ''[http://www.bisericacrestinortodox.ro/sarbatori/nasterea-sfantului-ioan-botezatorul/sfantul-ioan-botezatorul-iconografie-69747.orghtml Sfântul Ioan Botezătorul în iconografie]''*Adrian Cocoșilă, ''[http:/Publicatii/Acatistewww.crestinortodox.ro/26diverse/indexsfantul-ioan-botezatorul-98649.html Acatistul Sf. Sfântul Ioan Botezătorul]''
*[http://poeziicrestinortodoxe.wordpress.com/2012/01/07/paraclisul-sfantului-ioan-botezatorul-7-ianuarie/ Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul]
*Arhim. [[Cleopa Ilie]], [http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou31.htm Predică la Naşterea Sf. Ioan Botezătorul]
*[[Nicolae Steinhardt]], [http://nicolaesteinhardt.wordpress.com/2009/08/27/la-praznicul-sfantului-ioan-botezatorul/ Predică la praznicul Sf. Ioan Botezătorul].
 [[Categorie:Sfinţi Sfinți din Noul Testament]][[Categorie:Sfinţi Sfinți biblici]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
 
[[el:Ιωάννης ο βαπτιστής]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare