Modificări

Salt la: navigare, căutare

Inchiziție

3.202 octeți adăugați, 23 noiembrie 2011 11:51
fără descrierea modificării
Mult timp Biserica s-a arătat ostilă torturii (pe care tribunalele laice o admiteau); dar în sec al XIII-lea, ea a fost admisă şi în procedura justiţiei eclesiastice. În 1252 papa Inocenţiu al IV-lea a autorizat inchizitorii să folosească tortura în cazul ereticilor neclintiţi. Este dificil a determina cât de des era folosită această practică în sec.al XIII-lea dar inchiziţia a aprobat tortura în procesul cavalerilor templieri, un ordin militar religios, în 1307.<ref>http://www.britannica.com/bps/search?query=inquisition</ref>
Tortura era folosită rar, în mai puţin de 3% din cazuri.<ref>http://www.encyclopedia.com/topic/Inquisition.aspx#1</ref>
 
==Personalităţi condamnate==
Galileo Galilei, fizician şi astronom renascentist italian a fost silit de Inchiziţie să-şi retracteze ideile heliocentrice copernicane. A fost reabilitat de Biserică în 1992.<ref>Dicţionar Enciclopedic, vol II, pag 403</ref>
===Personalităţi condamnate la moarte===
Au fost condamnate la pedeapsa arderii pe rug inclusiv personalităţi din epocă precum Giordano Bruno, filosof renascentist italian, Savonarola, călugăr dominican italian, sec al XV-lea, Jan Hus, lider religios ceh în sec al XIV-lea, Ioana d'Arc, personalitate franceză în sec. al XV-lea.
====Giordano Bruno====
Giordano Bruno a fost acuzat de blasfemie, comportament imoral şi erezie. El a susţinut teorii care amestecă neoplatonismul mistic cu panteismul. El credea că universul este infinit, că Dumnezeu este Sufletul Lumii universal şi că toate lucrurile materiale sunt manifestări ale Principiului Infinit Unic.<ref>Encarta 2006</ref>Credinţa creştină respinge panteismul (identificarea lui Dumnezeu cu natura) susţinând că natura (lumea, universul) este creaţia lui Dumnezeu, distinctă de Acesta.
====Ioana d'Arc====
Ioanei d"Arc i-au fost aduse 70 de capete de acuzare iar răspunsul la acestea au durat două zile. Acestea se refereau la faptul că întregul său comportament arăta blasfemie: în particular pentru că pretindea pentru vorbele sale o autoritate de revelaţie dumnezeiască, că făcea proorocii, că era adepta unui cult suspect al Numelui lui Iisus, despre care spunea că asigură mântuirea şi că poartă haine bărbăteşti. În [[Cartea Deuteronomului|Deuteronom]] se spune:,, Femeia să nu poarte veşminte bărbăteşti, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeieşti, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău."(Deut22.5) Poate cea mai serioasă acuzaţie era că prefera ceea ce credea ea că reprezintă ordinele lui Dumnezeu în detrimentul celor ale Bisericii. Pe parcursul procesului acuzaţiile au fost reduse la 12, care au fost trimise mai multor teologi eminenţi din Rouen şi Paris. Apoi ea a abjurat (s-a dezis) de la părerile ei şi sentinţa a fost comutată în închisoare pe viaţă sau incarcerare într-un loc folosit în mod obişnuit ca închisoare. Oricum judecătorii i-au cerut să se întoarcă la vechea sa temniţă. Vice-inchizitorul i-a poruncit să-şi pună haine bărbăteşti şi ea s-a supus. După două sau trei zile judecătorii au găsit-o îmbrăcată din nou în haine bărbăteşti. Ei i-au pus şi unele întrebări, la care ea a răspuns că vocile Sfintei Ecaterina şi Sfintei Margareta au criticat-o pentru trădarea reprezentată de abjurare. Aceste declaraţii au fost interpretate ca recădere în erezie şi pe 29 Mai judecătorii şi asesorii au convenit în unanimitate că trebuie dată pe mâna oficialilor laici pentru a fi arsă pe rug.<ref>http://www.britannica.com/EBchecked/topic/304220/Saint-Joan-of-Arc</ref>La 25 de ani după moartea sa, Biserica Catolică a rejudecat cazul şi a fost găsită nevinovată. În 1929 a fost canonizată de Papa Benedict al XV-lea, fiind sărbătorită de Biserica Catolică ca sfântă pe 30 mai.
 
==Note==
<references />
5.288 de modificări

Meniu de navigare