Modificări

Salt la: navigare, căutare

Ilarion cel Mare

1.690 de octeți adăugați, 14 martie 2011 20:00
imagine, imnografie, iconografie, surse, leg.ext.
Sfântul [[Image:Hilarion the Great.jpg|right|thumb|Sf. Cuvios Ilarion cel Mare]] Cuviosul '''Ilarion cel Mare''' (291 - 371/372) este un mare [[pustnic]] al [[monahism]]ului din secolul al IV-lea. A trăit în Egipt, Palestina şi Cipru. Prăznuirea lui se face în ziua de [[21 octombrie]].
==Viaţa==Sfântul Ilarion s-a născut în anul 291 în satul palestinian Tavata (Tabatha). Trimis în [[Alexandria]] la studii, s-a familiarizat cu [[credinţa ortodoxă]] şi s-a [[botez]]at acolo. După ce a auzit despre vieţuirea asemeni asemenea [[înger]]ilor a Sfântulul [[Antonie cel Mare]] (prăznuit în [[17 ianuarie]]), Ilarion a plecat să-l întâlnească şi să înveţe de la el cele plăcute lui Dumnezeu. Însă curând s-a întors acasă pentru moartea părinţilor săi şi , împărţind tot ce i-a rămas săracilor, Ilarion s-a dus în deşertul din vecinătatea oraşului Maium (Maiuma). L-a vizitat însă pe avva Antonie de mai multe ori, una din aceste întâlniri fiind relatată de o apoftegmă din ''[[Patericul egiptean]]'': :''A mers avva Ilarion din Palestina, la munte, către avva Antonie. Şi i-a zis lui avva Antonie <ref>Avva Antonie cel Mare s-a instalat în "deşertul adânc", pe muntele Kolzim (sau Kolzum / Qolzum, în Egipt, nu departe de malul Mării Roşii), în anul 312, şi trăit acolo până la moartea sa, în 356.</ref>: "Bine ai venit, luceafărule cel ce răsari dimineaţa!" Şi i-a zis avva Ilarion: "Pace ţie, stâlpule de lumină care luminezi lumea!". <ref>''Patericul egiptean'', Pentru Avva Ilarion, 1.</ref>
În deşert, [[călugăr]]ul s-a luptat mult cu gândurile necurate, cu risipirea minţii, cu patimile trupului, dar pe toate le-a învins cu munca fizică grea, post şi rugăciune neîncetată. Diavolul vrăjmaş vroia să-l sperie pe Ilarion cu închipuiri şi năluciri. Astfel, în timpul rugăciunii el auzea copii plângînd, femei tânguindu-se, lei răgind şi alte dobitoace făcînd gălăgie. Sfântul a înţeles meşteşugirile diavolului care căuta să-l izgonească din pustie dar rugăciunea puternică l-a ajutat să depăşească frica. Odată, nişte hoţi l-au atacat pe Ilarion şi numai cu puterea cuvântului sfântul i-a îndreptat de la viaţa păcătoasă pe care o duceau.
Cu şapte ani înainte de moartea sa (+ 371 / 372), Sf. Ilarion s-a mutat înapoi în Cipru, unde l-a reîntâlnit pe Epifanie de Salamina <ref>O apoftegmă din ''Patericul egiptean'' relatează un schimb de replici duhovniceşti între ei doi, pe când se aflau amândoi în Cipru, la bătrâneţe: "A trimis odată sfântul Epifanie către avva Ilarion, rugându-l pe el şi zicând: Vino să ne vedem mai înainte de a ne duce din trup. Şi mergând el, s-au bucurat unul cu altul. Dar mâncând ei, s-a adus o pasăre. Şi luând episcopul, a dat lui avva Ilarion; şi a zis bătrânul: Iartă-mă, că de când am luat schima, nu am mâncat junghiat. Şi i-a zis lui episcopul: Iar eu de când am luat schima, nu am lăsat pe cineva să adoarmă având ceva asupra mea, nici eu nu am adormit având ceva asupra cuiva. Şi a zis lui bătrânul: Iartă-mă, că petrecerea ta este mai mare decât a mea." (''Patericul egiptean'', "Pentru sfântul Epifanie, episcopul Ciprului", 4).</ref> dar a trăit în singurătate şi liniştire până în clipa în care Domnul l-a chemat la EL.
 
==Imnografie==
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
:Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ilarioane, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.
 
[[Condac]], glasul al 3-lea:
:Ca pe un luminător neapus al Soarelui celui înţelegător, adunându-ne astăzi, te lăudăm cu cântări; căci ai luminat celor ce erau întru întunericul neştiinţei, pe toţi ridicându-ne către dumnezeiasca înălţime, Ilarioane, pentru aceasta grăim ţie: Bucură-te, Părinte, cel ce eşti întemeierea pustnicilor.
 
==Iconografie==
[[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Cuvios Ilarion cel Mare se zugrăveşte bătrân, având părul cârlionţat, barbă stufoasă şi împărţită în două şuviţe, purtând înscrisul: "De vei da trupului petreceri aspre, vei întoarce în fugă pe muncitorii netrupeşti... şi vei birui tăria vrăjmaşului"<ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', Sophia, Bucureşti, 2000, pp. 158, 188.</ref>.
==Note==
<references/>
 
==Surse==
 
*[[:en:Hilarion the Great]]
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie21.htm Sinaxar 21 octombrie]
 
==Legături externe==
 
*ro: [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie21.htm Sinaxar 21 octombrie, Sf. Ilarion cel Mare]
*ro: [http://paginiortodoxe.tripod.com/vsoct/10-21-cv_ilarion_cel_mare.html Viaţa Cuviosului Părintelui nostru Ilarion cel Mare], in ''Vieţile sfinţilor'', 21 octombrie.
 
[[Categorie:Sfinţi]]
6.119 modificări

Meniu de navigare