Ignatie Teoforul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(-supracateg.)
m (reordonare secțiuni)
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Ignatius.jpg|right|frame|Sf. Ignatie Teoforul,<br>[[Episcop]] de Antiohia]]
+
{{Sfinti
Sfântul sfinţitul [[mucenic]] '''Ignatie Teoforul''' a fost al treilea [[episcop]] al [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]] <ref>Sinaxarul din Minei îl consideră ca fiind al doilea episcop al Antiohiei, deoarece adesea apostolii nu sunt consideraţi ca episcopi, ci au un statut particular, oarecum superior celui de episcop (ei sunt cei care instalează primii episcopi).</ref> (în Siria), după [[Apostolul Petru]] şi [[Apostolul Evod|Evod]] (prăznuit la [[7 septembrie]]), căruia i-a urmat în scaun pe la anul 68. A murit în anul 107 în timpul unei [[persecuţii împotriva creştinilor]] din vremea împăratului Traian. [[Prăznuire]]a lui principală este la [[20 decembrie]], iar la [[29 ianuarie]] se face pomenire, în calendarul ortodox, pentru aducerea moaştelor sale de la Roma la Antiohia.
+
|nume= Sf. Ignatie Teoforul
 +
|Imagine= [[Imagine:Ignatius.jpg|225 px|Sf. Ignatie Teoforul]]
 +
|nastere= secolul I
 +
|adormire= 107
 +
|localizare= [[Antiohia]],<br>Imperiul Roman
 +
|recunoastere=  panortodoxă
 +
|etnie=
 +
|tip= [[ierarh]], [[mucenic]]
 +
|canonizare=
 +
|calendar= [[20 decembrie]]
 +
|biserici=
 +
|site=
 +
|}}Sfântul sfințit [[mucenic]] '''Ignatie Teoforul''' a fost al treilea [[episcop]] al [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]] <ref>Sinaxarul din Minei îl consideră ca fiind al doilea episcop al Antiohiei, deoarece adesea apostolii nu sunt considerați ca episcopi, ci au un statut particular, oarecum superior celui de episcop (ei sunt cei care instalează primii episcopi).</ref> (în Siria), după [[Apostolul Petru]] și [[Apostolul Evod]], căruia i-a urmat în scaun pe la anul 68. A murit în anul 107 în timpul [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecuției împotriva creștinilor]] din vremea împăratului Traian. [[Praznic|Prăznuirea]] lui principală este la [[20 decembrie]], iar la [[29 ianuarie]] se face pomenire, în calendarul ortodox, pentru aducerea moaștelor sale de la Roma la [[Antiohia]].
  
 
==Teofor==
 
==Teofor==
Există două ipoteze prinvind numirea de "Teoforul", care poate însemna atât "purtătorul de Dumnezeu" cât şi "cel purtat de Dumnezeu":
+
Există două ipoteze privind numirea de ''Teoforul'', care poate însemna atât ''purtătorul de Dumnezeu'' cât și ''cel purtat de Dumnezeu'':
#Unii spun că sfântul Ignatie a fost numit de creştinii din vremea sa deja ca "purtător de Dumnezeu" din cauza harului cu care Dumnezeu l-a înzestrat, cum se poate vedea şi din scrierile sale.
+
#Unii spun că sfântul Ignatie a fost numit de creștinii din vremea sa deja ca „purtător de Dumnezeu” din cauza harului cu care Dumnezeu l-a înzestrat, cum se poate vedea și din scrierile sale.
#Alţii spun că Sfântul Ignatie a fost copilul pe care l-a apucat de mână Stăpânul Hristos şi l-a luat în braţe şi a zis: "De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăţia cerurilor"; şi: "Cel ce va primi pe un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte". De aceea a fost numit purtător de Dumnezeu.
+
#Alții spun că Sfântul Ignatie a fost copilul pe care l-a apucat de mână Stăpânul Hristos și l-a luat în brațe și a zis: „De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor”; și: „Cel ce va primi pe un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”. De aceea a fost numit purtător de Dumnezeu.
  
==Viaţa şi mucenicia==
+
==Viața și mucenicia==
Sfântul mucenic Ignatie a fost urmaş direct al apostolilor, a fost al doilea episcop / [[patriarh]] al Antiohiei, după Evod (+68, unul din cei 70 de [[apostoli]]). A fost ucenic al sfântului apostol Petru şi, împreună cu sfântul [[Policarp, episcop de Smirna]], al sfântului apostol şi [[evanghelist]] [[Apostolul Ioan|Ioan]], cuvântătorul de Dumnezeu.
+
Sfântul mucenic Ignatie a fost urmaș direct al [[apostol]]ilor, fiind al treilea episcop / [[patriarh]] al Antiohiei, după [[Apostolul Evod|Evod]] (+68, unul din [[Apostol#Cei 70 de Apostoli|Cei 70 de Apostoli]]). A fost ucenic al sfântului apostol [[Apostolul Evod|Petru]] și, împreună cu sfântul [[Policarp al Smirnei|Policarp, episcop de Smirna]], ucenic al sfântului apostol și [[evanghelist]] [[Apostolul Ioan|Ioan]], cuvântătorul de Dumnezeu.
  
Când împăratul Traian a trecut prin Antiohia împotriva parţilor, Sfântul Ignatie a fost adus înaintea lui. Împăratul l-a cercetat îndelung şi a văzut că nu poate fi întors de la credinţa în [[Iisus Hristos]]. De aceea a fost chinuit şi în felurite chipuri; dar arătându-se mai tare decât chinurile, a fost trimis legat la Roma, păzit de zece ostaşi, ca să fie dat mâncare fiarelor sălbatice. În drum spre Roma, a întărit Bisericile din cetăţile prin care trecea şi se ruga să fie mâncat de fiare, "ca să ajung, spunea el, pâine curată lui Dumnezeu". În Roma a fost aruncat în stadion şi a fost sfâşiat de leii sloboziţi asupra lui, de i-au rămas numai oasele cele mari. Pe acestea le-au adunat creştinii şi le-au dus în Antiohia, dându-le fraţilor, ca un dar dorit. Aceştia le-au aşezat cu toată cinstea aceste sfinte moaşte în pământ. Biserica prăznuieşte cu bucurie sărbătoarea Aducerii [[moaşte]]lor sfântului Ignatie Teoforul la [[29 ianuarie]].  
+
Când împăratul Traian a trecut prin [[Antiohia]] împotriva parților, Sfântul Ignatie a fost adus înaintea lui. Împăratul l-a cercetat îndelung și a văzut că nu poate fi întors de la credința în [[Iisus Hristos]]. De aceea a fost chinuit și în felurite chipuri; dar arătându-se mai tare decât chinurile, a fost trimis legat la Roma, păzit de zece ostași, ca să fie dat mâncare fiarelor sălbatice. În drum spre Roma, a întărit Bisericile din cetățile prin care trecea și se ruga să fie mâncat de fiare, „ca să ajung, spunea el, pâine curată lui Dumnezeu”. În Roma a fost aruncat în arena circului și a fost sfâșiat de leii sloboziți asupra lui, de i-au rămas numai oasele cele mari. Pe acestea le-au adunat creștinii și le-au dus în Antiohia, dându-le fraților, ca un dar dorit. Aceștia le-au așezat cu toată cinstea în pământ. Biserica [[praznic|prăznuiește]] cu bucurie sărbătoarea Aducerii [[moaște]]lor sfântului Ignatie Teoforul la [[29 ianuarie]].
  
 
==Posteritatea==
 
==Posteritatea==
Cele şapte scrisori care au rămas de la sfântul Ignatie l-au făcut să fie considerat ca cel mai important dintre [[Părinţii apostolici]].
+
Cele șapte scrisori care au rămas de la sfântul Ignatie l-au făcut să fie considerat ca cel mai important dintre [[Părinții apostolici]].
  
Pe Sfântul Ignatie l-a cinstit cu un cuvânt de laudă şi cel între [[sfinţi]] părintele nostru [[Ioan Gură de Aur]].
+
Pe Sfântul Ignatie l-a cinstit cu un cuvânt de laudă și cel între [[sfinți]] părintele nostru [[Ioan Gură de Aur]].
  
 
==Scrierile==
 
==Scrierile==
De la sfântul Ignatie au rămas 7 scrisori, de o deosebită importanţă. Acestea au fost traduse şi publicate în limba română de către preotul profesor universitar [[Dumitru Fecioru]], în volumul: ''Scrierile Părinţilor apostolici'', traducere, note şi indice de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979, colecţia "Părinţi şi scriitori bisericeşti (PSB) 1" (reeditat de EIBMBOR de mai multe ori):
+
De la sfântul Ignatie au rămas 7 scrisori, de o deosebită importanță. Acestea au fost traduse și publicate în limba română de către preotul profesor universitar [[Dumitru Fecioru]]<ref>''Scrierile Părinților apostolici'', traducere, note și indice de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, colecția „Părinți și scriitori bisericești (PSB) 1” (reeditat de EIBMBOR de mai multe ori).</ref>:
 
* Sf. Ignatie Teoforul - ''Epistola către Efeseni''
 
* Sf. Ignatie Teoforul - ''Epistola către Efeseni''
 
* Sf. Ignatie Teoforul - ''Epistola către Magnezieni''
 
* Sf. Ignatie Teoforul - ''Epistola către Magnezieni''
Linia 27: Linia 39:
 
* Sf. Ignatie Teoforul - ''Epistola către Sfântul Policarp al Smirnei''
 
* Sf. Ignatie Teoforul - ''Epistola către Sfântul Policarp al Smirnei''
  
Scrisorile către comunităţile din Efes, Magnesia, Tralles şi Roma le-a scris din Smirna, când era dus sub gardă spre Roma. Apoi, din Troa, a scris Bisericilor din Filadelfia şi Smirna, şi lui Policarp al Smirnei.
+
Scrisorile către comunitățile din Efes, Magnesia, Tralles și Roma le-a scris din Smirna, când era dus sub gardă spre Roma. Apoi, din Troa, a scris Bisericilor din Filadelfia și Smirna, și lui Policarp al Smirnei.
  
Ignatie introduce în circulaţie noţiuni de bază ale vocabularului teologic: "Dumnezeu întrupat" (''Către Efeseni'' 7, 2), "Dumnezeu-Hristos" (''Către Smirneni'' 10, 1), "creştinătate", "Biserica universală" ("Unde este Hristos, acolo este Biserica universală/sobornicească" - ''Către Smirneni'' 8, 2), "leacul nemuririi" (i.e. Euharistia - ''Către Efeseni'' 20, 2).
+
Ignatie introduce în circulație noțiuni de bază ale vocabularului teologic: „Dumnezeu întrupat” (''Către Efeseni'' 7, 2), „Dumnezeu-Hristos” (''Către Smirneni'' 10, 1), „creștinătate”, „Biserica universală” („Unde este Hristos, acolo este Biserica universală/sobornicească” - ''Către Smirneni'' 8, 2), „leacul nemuririi” (i.e. Euharistia - ''Către Efeseni'' 20, 2).
  
Aceste scrisori s-au dovedit a fi influente în dezvoltarea [[teologie]]i creștine, întrucât numărul de scrieri din această perioadă a istoriei Bisericii este foarte mic. În mod evident, acestea au fost scrise în mare grabă și fără o planificare prealabilă, cu propoziții nedelimitate și o succedare neordonată a gândurilor. Ignatie este primul scriitor creștin cunoscut care insistă mult asupra principiului existenței unui singur [[episcop]] în fiecare oraș, asistat de [[presbiter]]i ([[preot|preoți]]) și [[diacon]]i. Scrierile mai timpurii vorbesc ''fie'' de episcopi, ''fie'' de presbiteri și lasă impresia că ar fie existat mai mult de un episcop în fiecare comunitate. Ignatie insistă și pe valoarea [[Euharistie]]i, numită "leac spre nemurire". Pentru cititorul modern poate părea bizară dorința sa de a avea o [[mucenic]]ie sângeroasă, lucru exprimat de el uneori foarte plastic în scrierile sale. Dar studierea atentă a dimensiunii [[soteriologie|soteriologice]] a scrierilor sale arată că el privește mântuirea ca izbăvire de puterea și frica morții. Astfel că pentru el a încerca să fugă de mucenicie ar echivala cu reîntoarcerea sub frica și puterea morții.
+
Aceste scrisori s-au dovedit a fi influente în dezvoltarea [[teologie]]i creștine, întrucât numărul de scrieri din această perioadă a istoriei Bisericii este foarte mic. În mod evident, acestea au fost scrise în mare grabă și fără o planificare prealabilă, cu propoziții nedelimitate și o succedare neordonată a gândurilor. Ignatie este primul scriitor creștin cunoscut care insistă mult asupra principiului existenței unui singur [[episcop]] în fiecare oraș, asistat de [[preot|presbiteri]] și [[diacon]]i. Scrierile mai timpurii vorbesc ''fie'' de episcopi, ''fie'' de presbiteri și lasă impresia că ar fie existat mai mult de un episcop în fiecare comunitate. Ignatie insistă și pe valoarea [[Euharistie]]i, numită ''leac spre nemurire''. Pentru cititorul modern poate părea bizară dorința sa de a avea o [[mucenic]]ie sângeroasă, lucru exprimat de el uneori foarte plastic în scrierile sale. Dar studierea atentă a dimensiunii [[soteriologie|soteriologice]] a scrierilor sale arată că el privește mântuirea ca izbăvire de puterea și frica morții. Astfel că pentru el a încerca să fugă de mucenicie ar echivala cu reîntoarcerea sub frica și puterea morții.
  
 
Astăzi se crede că doar versiunile mai scurte ale celor șapte scrisori sunt într-adevăr scrieri ale Sf. Ignatie. Se crede că versiunile mai lungi cuprind adăugiri datând din secolul al V-lea, scrise pentru a-l înscrie - postum - pe Sf. Ignatie ca martor în unele dispute teologice din acea perioadă. Se consideră că alte scrisori care i-au fost atribuite, ca și istorisirea martiriului său de către un martor ocular sunt simple falsuri datând din aceeași perioadă.
 
Astăzi se crede că doar versiunile mai scurte ale celor șapte scrisori sunt într-adevăr scrieri ale Sf. Ignatie. Se crede că versiunile mai lungi cuprind adăugiri datând din secolul al V-lea, scrise pentru a-l înscrie - postum - pe Sf. Ignatie ca martor în unele dispute teologice din acea perioadă. Se consideră că alte scrisori care i-au fost atribuite, ca și istorisirea martiriului său de către un martor ocular sunt simple falsuri datând din aceeași perioadă.
Linia 37: Linia 49:
 
==Citate extrase==
 
==Citate extrase==
  
"Timpul îţi cere să dobândeşti pe Dumnezeu, după cum căpitanii corăbiilor cer vânturi bune, iar naufragiaţii cer porturi. Fii treaz, ca un atlet al lui Dumnezeu. Premiul? Nestricăciune şi viaţă veşnică..." (''Ep. către Policarp'', II, 3).
+
:„Timpul îți cere să dobândești pe Dumnezeu, după cum căpitanii corăbiilor cer vânturi bune, iar naufragiații cer porturi. Fii treaz, ca un atlet al lui Dumnezeu. Premiul? Nestricăciune și viață veșnică...(''Ep. către Policarp'', II, 3).
  
"Mai bine este să taci şi să fii, decât să vorbeşti şi să nu fii. Bine este a învăţa, dacă cel ce învaţă face". (''Ep. către Efeseni'', XV, 1).
+
:„Mai bine este să taci și să fii, decât să vorbești și să nu fii. Bine este a învăța, dacă cel ce învață face.(''Ep. către Efeseni'', XV, 1).
  
"Să nu fim aşadar nesimţitori faţă de bunătatea Sa [a Domnului]! Că dacă ne-ar face nouă după faptele noastre, nici n-am mai fi. De aceea, fiind ucenici ai Lui, să ne învăţăm să trăim potrivit creştinismului" (''Ep. către Magnezieni'', cap. X, 1).
+
:„Să nu fim așadar nesimțitori față de bunătatea Sa [a Domnului]! Că dacă ne-ar face nouă după faptele noastre, nici n-am mai fi. De aceea, fiind ucenici ai Lui, să ne învățăm să trăim potrivit creștinismului.” (''Ep. către Magnezieni'', cap. X, 1).
 +
 
 +
:„Sunteți pietre ale templului Tatălui, pregătiți pentru zidirea lui Dumnezeu Tatăl, ridicați la înălțime cu unealta lui Hristos, care este crucea, folosindu-vă de Duhul Cel Sfânt ca de o funie.” (''Ep. către Efeseni'', IX, 1)
  
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
Linia 47: Linia 61:
 
'''[[Tropar]] (Glasul 4)'''
 
'''[[Tropar]] (Glasul 4)'''
  
:Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţă răbdând până la sânge, sfinţite mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
+
:Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credință răbdând până la sânge, sfințite mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
  
 
'''[[Condac]] (Glasul 4)'''
 
'''[[Condac]] (Glasul 4)'''
  
:De la Răsărit astăzi te-ai înălţat şi toată făptura ai luminat-o cu învăţăturile Mirelui, Celui împodobit de Dumnezeu, purtătorule de Dumnezeu Ignatie.
+
:De la Răsărit astăzi te-ai înălțat și toată făptura ai luminat-o cu învățăturile Mirelui, Celui împodobit de Dumnezeu, purtătorule de Dumnezeu Ignatie.
  
 
== Iconografie ==
 
== Iconografie ==
  
Sfântul Ignatie Teoforul este reprezentat, conform ''Erminiei'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sofia, București, 2000, p. 152), ca un [[episcop]] bătrân, cu barba lungă, spunând următoarele: "Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Cela ce ești unul sfânt, [Carele primești jertfă de laudă de la cei ce te cheamă pe tine cu toată inima...]"
+
Sfântul Ignatie Teoforul este reprezentat, conform ''Erminiei'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sofia, București, 2000, p. 152), ca un [[episcop]] bătrân, cu barba lungă, spunând următoarele: „Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Cela ce ești unul sfânt, [Carele primești jertfă de laudă de la cei ce te cheamă pe tine cu toată inima...]
  
Iar pentru icoana care reprezintă mucenicia sa (pomenită la [[20 decembrie]]), erminia precizează doar că se săvârșește fiind mâncat de lei. Frecvent, sunt reprezentati doi lei care il atacă pe Sfânt, care apare așa cum este descris mai sus, cu veșmintele episcopale.
+
Iar pentru icoana care reprezintă mucenicia sa (pomenită la [[20 decembrie]]), erminia precizează doar că se săvârșește fiind mâncat de lei. Frecvent, sunt reprezentați doi lei care îl atacă pe Sfânt, care apare așa cum este descris mai sus, cu veșmintele episcopale.
  
  
Linia 63: Linia 77:
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
 
înainte=[[Apostolul Evod]]|
 
înainte=[[Apostolul Evod]]|
titlu=[[Listă a patriarhilor de Antiohia|Episcop al Antiohiei]]|
+
titlu=[[Listă a patriarhilor Antiohiei|Episcop al Antiohiei]]|
 
ani=68-107|
 
ani=68-107|
 
după=[[Eros I al Antiohiei|Eros I]]}}
 
după=[[Eros I al Antiohiei|Eros I]]}}
 
{{end box}}
 
{{end box}}
 +
 +
==Note==
 +
<references />
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 77: Linia 94:
 
*[http://www.comeandseeicons.com/i/mgo34.htm Icoana și mucenicia Sf. Ignatie Teoforul]
 
*[http://www.comeandseeicons.com/i/mgo34.htm Icoana și mucenicia Sf. Ignatie Teoforul]
 
*[http://www.comeandseeicons.com/i/bmp22.htm Viața și icoana Sf. Ignatie al Antiohiei ]
 
*[http://www.comeandseeicons.com/i/bmp22.htm Viața și icoana Sf. Ignatie al Antiohiei ]
 
==Note==
 
<references />
 
  
  
[[Categorie:Părinţi apostolici]]
+
[[Categorie:Părinți apostolici]]
 
[[Categorie:Episcopi]]
 
[[Categorie:Episcopi]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
[[Categorie:Mucenici]]
 
  
 
[[ar:إغناطيوس النوراني]]
 
[[ar:إغناطيوس النوراني]]

Versiunea de la data 19 decembrie 2018 20:02

Sf. Ignatie Teoforul
Sf. Ignatie Teoforul
Date personale
Naștere secolul I
Mutare la Domnul (†) 107
Localizare Antiohia,
Imperiul Roman
Naționalitate
Date cult
Tip ierarh, mucenic
Data canonizării
Prăznuire la data de 20 decembrie
Recunoaștere panortodoxă
Biserici patronate

Sfântul sfințit mucenic Ignatie Teoforul a fost al treilea episcop al Antiohiei [1] (în Siria), după Apostolul Petru și Apostolul Evod, căruia i-a urmat în scaun pe la anul 68. A murit în anul 107 în timpul persecuției împotriva creștinilor din vremea împăratului Traian. Prăznuirea lui principală este la 20 decembrie, iar la 29 ianuarie se face pomenire, în calendarul ortodox, pentru aducerea moaștelor sale de la Roma la Antiohia.

Teofor

Există două ipoteze privind numirea de Teoforul, care poate însemna atât purtătorul de Dumnezeu cât și cel purtat de Dumnezeu:

  1. Unii spun că sfântul Ignatie a fost numit de creștinii din vremea sa deja ca „purtător de Dumnezeu” din cauza harului cu care Dumnezeu l-a înzestrat, cum se poate vedea și din scrierile sale.
  2. Alții spun că Sfântul Ignatie a fost copilul pe care l-a apucat de mână Stăpânul Hristos și l-a luat în brațe și a zis: „De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor”; și: „Cel ce va primi pe un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”. De aceea a fost numit purtător de Dumnezeu.

Viața și mucenicia

Sfântul mucenic Ignatie a fost urmaș direct al apostolilor, fiind al treilea episcop / patriarh al Antiohiei, după Evod (+68, unul din Cei 70 de Apostoli). A fost ucenic al sfântului apostol Petru și, împreună cu sfântul Policarp, episcop de Smirna, ucenic al sfântului apostol și evanghelist Ioan, cuvântătorul de Dumnezeu.

Când împăratul Traian a trecut prin Antiohia împotriva parților, Sfântul Ignatie a fost adus înaintea lui. Împăratul l-a cercetat îndelung și a văzut că nu poate fi întors de la credința în Iisus Hristos. De aceea a fost chinuit și în felurite chipuri; dar arătându-se mai tare decât chinurile, a fost trimis legat la Roma, păzit de zece ostași, ca să fie dat mâncare fiarelor sălbatice. În drum spre Roma, a întărit Bisericile din cetățile prin care trecea și se ruga să fie mâncat de fiare, „ca să ajung, spunea el, pâine curată lui Dumnezeu”. În Roma a fost aruncat în arena circului și a fost sfâșiat de leii sloboziți asupra lui, de i-au rămas numai oasele cele mari. Pe acestea le-au adunat creștinii și le-au dus în Antiohia, dându-le fraților, ca un dar dorit. Aceștia le-au așezat cu toată cinstea în pământ. Biserica prăznuiește cu bucurie sărbătoarea Aducerii moaștelor sfântului Ignatie Teoforul la 29 ianuarie.

Posteritatea

Cele șapte scrisori care au rămas de la sfântul Ignatie l-au făcut să fie considerat ca cel mai important dintre Părinții apostolici.

Pe Sfântul Ignatie l-a cinstit cu un cuvânt de laudă și cel între sfinți părintele nostru Ioan Gură de Aur.

Scrierile

De la sfântul Ignatie au rămas 7 scrisori, de o deosebită importanță. Acestea au fost traduse și publicate în limba română de către preotul profesor universitar Dumitru Fecioru[2]:

  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Efeseni
  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Magnezieni
  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Tralieni
  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Romani
  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Filadelfieni
  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Smirneni
  • Sf. Ignatie Teoforul - Epistola către Sfântul Policarp al Smirnei

Scrisorile către comunitățile din Efes, Magnesia, Tralles și Roma le-a scris din Smirna, când era dus sub gardă spre Roma. Apoi, din Troa, a scris Bisericilor din Filadelfia și Smirna, și lui Policarp al Smirnei.

Ignatie introduce în circulație noțiuni de bază ale vocabularului teologic: „Dumnezeu întrupat” (Către Efeseni 7, 2), „Dumnezeu-Hristos” (Către Smirneni 10, 1), „creștinătate”, „Biserica universală” („Unde este Hristos, acolo este Biserica universală/sobornicească” - Către Smirneni 8, 2), „leacul nemuririi” (i.e. Euharistia - Către Efeseni 20, 2).

Aceste scrisori s-au dovedit a fi influente în dezvoltarea teologiei creștine, întrucât numărul de scrieri din această perioadă a istoriei Bisericii este foarte mic. În mod evident, acestea au fost scrise în mare grabă și fără o planificare prealabilă, cu propoziții nedelimitate și o succedare neordonată a gândurilor. Ignatie este primul scriitor creștin cunoscut care insistă mult asupra principiului existenței unui singur episcop în fiecare oraș, asistat de presbiteri și diaconi. Scrierile mai timpurii vorbesc fie de episcopi, fie de presbiteri și lasă impresia că ar fie existat mai mult de un episcop în fiecare comunitate. Ignatie insistă și pe valoarea Euharistiei, numită leac spre nemurire. Pentru cititorul modern poate părea bizară dorința sa de a avea o mucenicie sângeroasă, lucru exprimat de el uneori foarte plastic în scrierile sale. Dar studierea atentă a dimensiunii soteriologice a scrierilor sale arată că el privește mântuirea ca izbăvire de puterea și frica morții. Astfel că pentru el a încerca să fugă de mucenicie ar echivala cu reîntoarcerea sub frica și puterea morții.

Astăzi se crede că doar versiunile mai scurte ale celor șapte scrisori sunt într-adevăr scrieri ale Sf. Ignatie. Se crede că versiunile mai lungi cuprind adăugiri datând din secolul al V-lea, scrise pentru a-l înscrie - postum - pe Sf. Ignatie ca martor în unele dispute teologice din acea perioadă. Se consideră că alte scrisori care i-au fost atribuite, ca și istorisirea martiriului său de către un martor ocular sunt simple falsuri datând din aceeași perioadă.

Citate extrase

„Timpul îți cere să dobândești pe Dumnezeu, după cum căpitanii corăbiilor cer vânturi bune, iar naufragiații cer porturi. Fii treaz, ca un atlet al lui Dumnezeu. Premiul? Nestricăciune și viață veșnică...” (Ep. către Policarp, II, 3).
„Mai bine este să taci și să fii, decât să vorbești și să nu fii. Bine este a învăța, dacă cel ce învață face.” (Ep. către Efeseni, XV, 1).
„Să nu fim așadar nesimțitori față de bunătatea Sa [a Domnului]! Că dacă ne-ar face nouă după faptele noastre, nici n-am mai fi. De aceea, fiind ucenici ai Lui, să ne învățăm să trăim potrivit creștinismului.” (Ep. către Magnezieni, cap. X, 1).
„Sunteți pietre ale templului Tatălui, pregătiți pentru zidirea lui Dumnezeu Tatăl, ridicați la înălțime cu unealta lui Hristos, care este crucea, folosindu-vă de Duhul Cel Sfânt ca de o funie.” (Ep. către Efeseni, IX, 1)

Imnografie

Tropar (Glasul 4)

Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credință răbdând până la sânge, sfințite mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac (Glasul 4)

De la Răsărit astăzi te-ai înălțat și toată făptura ai luminat-o cu învățăturile Mirelui, Celui împodobit de Dumnezeu, purtătorule de Dumnezeu Ignatie.

Iconografie

Sfântul Ignatie Teoforul este reprezentat, conform Erminiei lui Dionisie din Furna (ed. Sofia, București, 2000, p. 152), ca un episcop bătrân, cu barba lungă, spunând următoarele: „Doamne Dumnezeule, Atotțiitorule, Cela ce ești unul sfânt, [Carele primești jertfă de laudă de la cei ce te cheamă pe tine cu toată inima...]”

Iar pentru icoana care reprezintă mucenicia sa (pomenită la 20 decembrie), erminia precizează doar că se săvârșește fiind mâncat de lei. Frecvent, sunt reprezentați doi lei care îl atacă pe Sfânt, care apare așa cum este descris mai sus, cu veșmintele episcopale.


Casetă de succesiune:
Ignatie Teoforul
Precedat de:
Apostolul Evod
Episcop al Antiohiei
68-107
Urmat de:
Eros I



Note

  1. Sinaxarul din Minei îl consideră ca fiind al doilea episcop al Antiohiei, deoarece adesea apostolii nu sunt considerați ca episcopi, ci au un statut particular, oarecum superior celui de episcop (ei sunt cei care instalează primii episcopi).
  2. Scrierile Părinților apostolici, traducere, note și indice de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, colecția „Părinți și scriitori bisericești (PSB) 1” (reeditat de EIBMBOR de mai multe ori).

Legături externe