Ignatie Briancianinov

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Sfântul Ignatie Briancianinov (1807-1867) este un sfânt al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a născut ca Dimitri Alexandrovich Brianchaninov, într-o familie înstărită, care deţinea mai multe proprietăţi. Studiile le-a făcut la Şcoala Militară din St. Petersburg. Deşi avea succes cu studiile era profund nefericit acolo, dedîndu-se la o viaţă de rugăciune. În 1827 s-a îmbolnăvit grav şi din acest motiv a trebuit să părăsească şcoala. Apoi şi-a urmărit vocaţia monahală şi în 1831 a depus votul monahal şi a fost tuns cu numele de Ignatie. La scurt timp a fost hirotonit preot. S-a ridicat repede la rangul de arhimandrit iar la vârsta de 26 de ani era deja în fruntea mănăstirii Sf. Serghie din St. Petersburg. În 1857 a fost sfinţit Episcop al Caucazului şi Mării Negre, funcţie din care s-a retras după patru ani pentru a se dedica scrierii. [1][2]

Sf. Ignatie a fost un scriitor prolific, marea majoritate a lucrărilor sale fiind despre trăirea duhovnicească şi rugăciune. O mică parte a scrierilor sale au fost traduse în limba engleză. Deşi iniţial cărţile sale se adresau în primul rând călugărilor, ele sunt călduros recomandate şi mirenilor de către importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei, cum ar fi Părintele Thomas Hopko. [3]

Cărţi

Cărţi în limba română:

  • Ignatie Briancianinov, Fărâmiturile Ospăţului, ed. Episcopiei, Alba Iulia, 1996, 268 p. (traducere de: Andrei Andreicuţ, arhiepiscop de Alba-Iulia)

Canonizarea ca sfânt

A fost canonizat de către Sinodul Local al Bisericii Ortodoxe Ruse întrunit în anul 1988. Sfintele sale moaşte se află la Mănăstirea Tolga, lângă Yaroslavl. <ref.>Maximovici, Sf. Ioan. Proslăvirea ortodoxă a Fecioarei Maria Născătoarea de Dumnezeu, Sf. Gherman al Frăţiei din Alaska 1996. p. 20</ref>

Citate

  • Cel care nesocoteşte rugăciunea îşi nesocoteşte mântuirea; cel care renunţă la rugăciune, renunţă la mântuire. [4]
  • Mirenii şi chiar călugării fără discernământ duhovnicesc sunt aproape întotdeauna atraşi de şarlatani, impostori, ipocriţi sau înşelaţi, pe care îi socotesc sfinţi şi slugi adevărate ale lui Dumnezeu.[5]

Legături externe

Referinţe

  1. Arena, pag. vi-vii.
  2. Deputatov, Nicholas. Campionul arenei
  3. Hopko, Thomas. În arena duhovnicească
  4. Arena p. 218
  5. citat din Arena de Thomas Hopko